Cafeina este un stimulent care ofera un plus de energie. Este cea mai consumata bautura dupa apa si ceai. In perioada sarcinii, recomandarea generala este aceea de a limita consumul. Pentru a nu exista vreun risc asupra copilului si pentru o sarcina sanatoasa este indicat sa nu fie depasita limita de 200 mg de cafeina pe zi, desi exista si opinii care recomanda eliminarea cafeinei din dieta femeilor insarcinate sau un aport redus si doar ocazional.
Ce este cafeina. Ce efecte are
Cafeina este un compus natural care exista in frunzele, semintele sau fructele a peste 60 de specii de plante. Cafeaua, frunzele si mugurii de ceai, unele tipuri de nuci, boabele de cacao, semintele de guarana, frunza de mate si altele contin cantitati variabile de cafeina. Acestea sunt consumate sub forma de ceai, cafea, ciocolata, insa cafeina poate fi adaugata si in sucuri, dulciuri si diverse alte alimente.
Recomandarea generala valabila pentru un consum de cafeina care sa nu genereze riscuri pentru oamenii sanatosi este de maximum 400 de miligrame pe zi. Copiilor nu le este recomandat consumul de cafea, iar aportul de cafeina din alte surse (ciocolata si alte dulciuri) sa nu depaseasca 75-100 de miligrame pe zi.
Beneficii si riscuri ale cafelei pentru adulti
Cafeina are o serie de beneficii, dar nu toate au fost confirmate de cercetari. Pe lista beneficiilor pe care le aduce consumul moderat de cafea si alte alimente ce contin cafeina se regasesc: accelereaza metabolismul; reduce apetitul; stimuleaza termogeneza; creste atentia si puterea de concentrare; combate oboseala; stimuleaza memoria si viteza de rationament; poate imbunatati performanta fizica; contine antioxidanti; reduce riscul de a dezvolta boala Alzheimer si Parkinson; stimuleaza secretia biliara; sustine procesele naturale de detoxifiere din ficat, iar studiile observationale au descoperit ca poate avea beneficii protectoare fata de cancerul hepatic; scade riscul pietrelor la rinichi; poate preveni cataracta; ofera protectie impotriva unor tipuri de cancer (de piele, endometrial, prostata, san); scade riscul de accident vascular cerebral; scade riscul de diabet de tip 2.
Exista si un revers al medaliei, care cuprinde o serie de efecte negative, confirmate de unele studii, mai ales in cazul unui consum constant si crescut de cafeina. Principalele efecte negative sunt: agravararea simptomelor de anxietate si depresie; risc crescut de guta; incontinenta urinara; perturbarea semnificativa a somnului; dureri de cap; accentuarea simptomelor specifice menopauzei; agitatie; tremuraturi; aritmii; tensiune arteriala crescuta; nervozitate; ameteli; deshidratare prin efectul diuretic; tulburari de stomac, diaree si greata; cresterea aciditatii gastrice.
Riscuri ale cafelei in timpul sarcinii
Multe dintre beneficiile si efectele negative sunt in masura sa interactioneze cu sarcina, dar pot afecta si perioada prenatala si cea postnatala. Unul dintre motive este acela ca femeile insarcinate metabolizeaza mai greu cafeina, astfel ca prezenta acesteia in organism dureaza mai mult, ceea ce face ca efectele sa fie mai intense.
Studiile au sugerat ca mai mult de 300 mg pe zi de cafeina, echivalentul a trei cani de cafea, ar putea avea efecte negative asupra sarcinii si ar putea afecta fertilitatea. Concluziile acelorasi studii arata ca un consum crescut de cafeina in saptamanile dinaintea conceptiei ar putea creste substantial riscul de avort spontan. In plus, cafeina poate reduce activitatea musculara din trompele uterine, inclusiv sansele femeilor de a ramane insarcinate. Efectul stimulant poate duce la cresterea tensiunii arteriale si a ritmului cardiac, situatie nedorita in sarcina, iar cel diuretic poate accentua deshidratarea.
Cafeina traverseaza placenta si ajunge in circulatia sangvina a fatului. Organismul copilului este incapabil sa metabolizeze cafeina, iar aceasta va afecta somnul si miscarile copilului in stadiile tarzii ale sarcinii, ceea ce poate fi inconfortabil si potential periculos. Tocmai imposibilitatea organismului fetal de a metaboliza cafeina accentueaza efectele negative, eliminarea acesteia realizandu-se greu. Studiile pe animale au aratat ca ingestia de cantitati mari de cafeina in timpul sarcinii poate fi unul dintre factorii care produc nasterea prematura si intarzierea cresterii fetale. Data statistice arata ca un aport redus de cafeina, intre 50-150 mg pe zi, dar constant in timpul sarcinii, este asociat cu un risc care poate fi mai mare de 10% ca nou-nascutul sa aiba o greutate mica la nastere.
Exista indicii care arata ca mamele care consuma cantitati de cafeina de peste 200 mg pe zi sau chiar mai putin, dar pe tot parcursul sarcinii, pot avea copii care sa prezinte tulburari de ritm cardiac. Cercetari retroactive pe grupuri de copii expusi la cafeina in timpul evolutiei intrauterine au dus la concluzia ca aceasta ar putea fi cauza unor tulburari cerebrale care sa genereze schimbari de comportament de tipul celor din spectrul autist sau al deficitului de atentie. Alte efecte secundare negative ale cafeinei (anxietate crescuta, ameteli, neliniste, dureri abdominale, diaree si altele) pot fi percepute mult mai intens si neplacut de femeile insarcinate care consuma cafea chiar si in cantitati moderate.
In ce masura afectează cafeina bebelușul și mama în sarcină
Cafeina traverseaza placenta si ajunge in circulatia sangvina a fatului. Desi metabolismul fatului este inca imatur, cafeina poate afecta somnul si miscarile copilului in stadiile tarzii ale sarcinii. Studiile pe oameni arata ca aportul de cafeina peste 200 mg/zi poate fi asociat cu greutate mica la nastere si ritm cardiac accelerat la fat. Recomandarile curente pun accent pe precautie si pe mentinerea aportului sub 200 mg/zi.
La nivel matern, cafeina poate provoca arsuri la stomac, nervozitate, somn perturbat si deshidratare. Poate influenta absorbtia fierului si poate creste riscul de deficit de fier sau anemie la mama. De asemenea, diureza provocata poate duce la pierderi de apa si calciu, ceea ce poate afecta sarcina.
Cu ce poti inlocui cafeaua cand esti insarcinata?
Exista alternative placute la gust si fara riscuri majore pentru sarcina: cafea de orz (bautura aromata, sursa de minerale si fitonutrienti), Laptele in aur (lapte cu turmeric, cu efecte antiinflamatorii), ceaiuri de plante atente (menta, macese, tei) si sucuri proaspete de fructe. Sucurile de fructe proaspete preparate si smoothie-urile din legume si cereale cu adaos de lapte pot oferi tonus fara cafeina.
Cafea decofeinizata poate fi o alternativa, continand foarte putina cafeina (aprox. 2,4 mg/250 ml). Daca vrei doar sa reduci cafeina, poti folosi cafea instant cu continut mai mic de cafeina sau sa folosesti lapte in cafea pentru a diminua cantitatea de cafeina pe un volum similar.
Continutul de cafeina in alimente si bauturi
Cofeina nu se gaseste doar in cafea, ci si in ceai, anumite bauturi carbogazoase, ciocolata si unele medicamente. Iata valori aproximative pentru referinta: ceasca de cafea 40-180 mg; ceai 20-90 mg; Cola 46 mg; Red Bull 67 mg; o cupa de inghetata cu cafea 58 mg; batoane de ciocolata 10 mg; ciocolata calda 5 mg.
Efectele asupra fatului si a mamei in sarcina
Majoritatea expertilor sunt de acord ca moderatia si bunul simt reprezinta cheia pentru consumarea produselor cu cofeina in timpul sarcinii. Consumul moderat de cofeina se situeaza intre 200-300 mg/zi, ceea ce reprezinta 1-3 cesti de cafea pe zi. Este important ca femeia gravida sa bea indeajuns de multa apa, lapte si suc natural, lichide ce nu ar trebui inlocuite cu bauturi ce contin cofeina.
In timp ce unele studii observa asociatii negative la doze mari (>300 mg/zi) mai ales cand este combinat cu fumatul sau alcoolul, dovezile nu sunt uniforme. Exista anumite studii care nu demonstreaza o legatura sigura intre cafeina si avort spontan sau malformatii fetale, dar riscul la doze mari poate fi relevant. Recomandarea generala ramane: limita de 200 mg/zi si atentie la totalul cofeinei din toate sursele.
Cafeaua, alaptarea si decizia personala
Cofeina ajunge in laptele matern, dar este considerata compatibila cu alaptarea daca este consumata cu moderație. Femeile care alapteaza ar trebui sa se mentina hidratate si sa urmareasca eventuale agitatii sau schimbari in somn ale copilului.
Concluzie (fara a folosi termenul)
Moderatia ramane cheia: poti bea cafea in timpul sarcinii, dar mentine aportul sub 200 mg pe zi, evita sursele multiple de cafeina, si consideră alternative sigure precum ceaiuri de plante sau cafea decofeinizata. Daca ai intrebari specifice despre sanatatea ta sau a fatului, contacteaza-ti medicul pentru recomandari personalizate.
CAFFEINE AND PREGNANCY: Is Caffeine Safe To Use When You Are Trying To Conceive Or Pregnant?
Sumar: Consumul moderat de cafea în sarcină este considerate sigur, dar cantitatea nu trebuie depășită. Cafeina se găsește în cafea, ceai, ciocolată și alte produse, iar efectele pot afecta atât fatul, cât și mama. Înlocuiri sigure și hidratare adecvată sunt recomandate.
tags: #zatul #de #cafea #este #permis #in