Un incident cu adevărat șocant a avut loc la Maternitatea din Ploiești, unde doi nou-născuți au fost schimbați între familii, ridicând semne de întrebare serioase cu privire la procedurile de identificare și predare a bebelușilor în cadrul unității sanitare.
Incidentul a avut loc luni după-amiază, când o femeie care a născut zilele trecute la Maternitatea din Ploiești a observat, după externare, că fetița care i-a fost dată acasă nu este, de fapt, copilul ei. Femeia s-a întors imediat în spital, iar cadrele medicale au constatat că fusese făcută o confuzie, femeia primind la externare un alt bebeluș, o fetiță care are aceleași nume și prenume cu a ei. Fetița femeii fusese dată la externare unei alte familii, care părăsise recent spitalul și care a fost întoarsă din drum, fiecare dintre cele două mame primindu-și copilul.
Directorul medical al SJU Ploiești, medicul Andrei Ilinca, a declarat că la nivelul unității sanitare a început o anchetă internă pentru a se stabili împrejurările în care doi nou-născuți au ajuns, la externarea din Secția Obstetrică-Ginecologie a spitalului, la alte familii și nu la cele naturale.
Cum s-a produs confuzia?
Incidentul șocant la Maternitatea Ploiești, după ce două mămici care abia născuse au primit alți bebeluși. Una dintre femeile externate și-a dat seama de confuzia creată și s-a întors la unitatea medicală. Între timp, și cealaltă mămică părăsise spitalul cu celălalt bebeluș. Doi bebeluși au fost schimbați la maternitatea din Ploiești. Norocul a fost că una dintre mame și-a dat seama și a alertat cadrele medicale.
Incidentul a avut loc la secția de Obstetrică Ginecologie din cadrul Spitalului Județean de Urgență Ploiești în data de 9 februarie 2024. Fetițele au venit pe lume în aceeași zi, dar au fost asistate de medici diferiți. Una dintre mame a observat, după externare, că fetița pe care o avea acasă nu era, de fapt, copilul ei. Femeia s-a întors rapid la spital, iar acolo a aflat că primise alt copil la externare. În realitate, fetița ei fusese dată unei alte femei, care părăsise spitalul.
"Am ajuns la Maternitatea Ploiești ca să luăm copilul, să mergem acasă. Când am ajuns în sala de unde să luăm copilul am constatat că nu e copilul nostru. A venit cu un alt copil mai mic, având altă fizionomie. Soția i-a spus doamnei că nu este copilul nostru. Doamna ne-a dat actele și în acte a băgat un cartonaș care este la capul pătuțului. În timp ce îmbrăca copilul, noi i-am spus că nu e copilul nostru."
Prevenirea confuziilor: Soluții și bune practici
Confuzia între copiii morți și cei vii de la maternitatea din Ploiești a ridicat mai multe semne de întrebare legate de corectitudinea înregistrării nou-născuților. Dar cum se pot evita incurcăturile?
Un prim pas este ca aceștia să fie identificați imediat după naștere. De exemplu, la Spitalul Caritas, din Capitală, și proaspetei mame, și nou-născutului li se pun brățări de plastic pe care e trecut numele femeii. Sexul copilului este semnalat de culoare - roșu pentru băieți, albastru pentru fetițe. În alte spitale mai puțin "dotate" se lipesc bucăți de leucoplast pe mâna mamei și a nou-născutului cu datele de identificare. Și aici pot apărea incurcături. La mai mult de 12 nașteri într-o zi, în cazul în care nasc două femei care au același nume de familie, într-un interval mai mare de șase ore (cât durează o "tură") este posibil să li se schimbe copiii, dacă pe brățară nu sunt trecute și alte elemente ajutătoare.
În alte maternități, se mai folosesc, din economie, biletele lipite la căpătâiul patului în care se află bebelușul. În această situație se pot încurca nou-născuții, dacă sunt luați mai mulți la înfășat în același timp și apoi sunt puși în pătuțuri diferite.
Suspiciunile apar și deoarece imediat după ce se naște copilul este preluat de medicul neonatolog și mutat pe altă secție (ATI nou-născuți), în timp ce mama este mutată la secția de lehuze. De multe ori, mamelor li se refuză accesul la secția de terapie intensivă, unde sunt ținuți copiii cu probleme.
O variantă modernă de evitare a acestor probleme este sistemul rooming-in (mama stă în același salon cu nou-născutul). Modelul s-a introdus în maternitățile cu staif din Capitală.
În cazurile în care mama naște prin intervenție cezariană, sub anestezie, nu află nicio informație despre copil decât după ce își revine, la peste o oră după ce micuțul a fost dus la altă secție. În țările civilizate, indiferent de modul în care femeia naște, ea își vede copilul, fie că este avorton (prematur sub 500 de grame), fie că l-a născut mort sau este un copil sănătos.
În al doilea rând, mamele ar trebui lăsate să-și viziteze zilnic "produsul de concepție", chiar dacă este în secția de terapie intensivă pentru că s-a născut prematur. Izolarea copiilor este o practică atât de înrădăcinată, încât cunoscuta actriță Maia Morgenstern a fost agresată de un șef de secție, pentru că nu a respectat interdicția.
Mai există și acțiuni voluntare de "încurcare" a nou-născuților. Astfel, unei femei nevoiașe, cu statut social incert, i se poate spune că a născut un avorton mort, iar aceasta pleacă liniștită acasă. Chiar e mulțumită că a avortat, în loc să nască. O persoană care nu poate avea copii se internează în același timp ca gravida și iese din maternitate cu copilul celeilalte, fără să mai aibă bătăi de cap cu actele pentru adopție. Probleme pot apărea doar dacă mama naturală este dornică să-și ridice ajutorul de naștere de la primărie.
În general, țigăncele sau femeile sărace preferă să iasă din spital cu un certificat de "născut mort", decât de "avorton", caz în care nu se primește ajutorul de naștere. În funcție de numărul de nașteri, crește și ajutorul bănesc pe care ar trebui să îl primească o familie, mai spun medicii. Născut mort sau viu, copilul e trecut în palmares. Avortonul mort, nu.
Sunt și femei care nu își doresc copilul și la venirea în maternitate se înregistrează pe buletinul unei rude. După ce nasc, ele fug din spital. Unitatea nu este obligată să trimită actele la primăria de domiciliu și ca urmare i se pierde urma, iar copilul poate fi dat altcuiva.
O altă problemă în maternități este lipsa informatizării. Nimeni nu poate cerceta tonele de hârtie reprezentând foile de observație adunate, pentru a vedea ce s-a întâmplat cu fiecare copil născut acolo. După ce mama este anunțată că i-a murit copilul, este pusă de anatomo-patolog să semneze dacă vrea să fie incinerat. Și aici pot apărea multe suspiciuni, pentru că la morgă maternității nu se păstrează probe biologice ale avortonilor sau nou-născuților incinerați.
Cu Ela la Doctor #16 | Cum îngrijești corect nou-născutul | Invitată: Dr. Alina Ilici
Nașterea naturală vs. cezariană și primele zile ale nou-născutului
Dr. Adriana Dan explică că pentru nou-născut este mai bună nașterea naturală, deoarece face ca trecerea din mediul intrauterin în mediul extern să se facă gradual. Presiunea exercitată de pasajul transvaginal ajută evacuarea lichidului amniotic din căile respiratorii și realizează doza potrivită de stres care maturizează plămânul. Dacă un travaliu durează ore, un copil născut prin operație de cezariană iese brusc (în câteva minute) de la o anumită temperatură și presiune în mediul extern, adaptarea sa fiind mai dificilă. Acest lucru este valabil în cazul nașterilor fără probleme medicale ale mamei sau copilului.
Plânsul copilului este forma în care acesta interacționează cu mediul și cu persoanele din jurul său, având semnificații diferite de la o vârstă la alta. În primele 2-3 luni de viață copilul plânge de foame sau din cauza colicilor, motiv pentru care primul gest pe care trebuie să îl facem, mai ales dacă copilul este alimentat la sân, este să încercăm să îl hrănim. Dacă bebelușul nu se liniștește sau refuză mâncarea, trebuie să îi administrăm remedii recomandate de medic pentru durerea de burtică.
Primele ore de viață ale bebelușului reprezintă o perioadă de acomodare la viața extrauterină, în care se produc schimbări majore în felul în care copilul respiră, se hrănește, interacționează cu mediul. În primul rând, nașterea înseamnă schimbarea temperaturii corpului matern (37 grade) cu temperatura mediului înconjurător (20-24 grade), de aceea nou-născutul trebuie protejat împotriva frigului - se șterge, se învelește în scutece calde, se plasează pe o masă radiantă; cordonul ombilical se ligaturează, unii copii necesită aspirarea lichidului amniotic din căile respiratorii, apoi se face prima băiță, copilul este măsurat, cântărit, se vaccinează, și se menține la căldură până la primul contact cu mama.
Ideal este ca prima masă a bebelușului să fie la sân, în primele 2-3 ore de viață. Dacă acest lucru nu este posibil, nou-născutul va primi alimentație cu formula de lapte la intervale de 3-4 ore până când se poate iniția alimentația naturală.
| Interval | Tip de alimentație |
|---|---|
| Primele 2-3 ore de viață | Alăptare la sân (ideal) |
| Până la inițierea alimentației naturale | Formula de lapte la intervale de 3-4 ore |
În prima lună, nou-născutul doarme foarte mult - practic după fiecare masă, ceea ce contribuie la creșterea accelerată. Un nou-născut mănâncă de 7-8 ori pe zi, la 3-4 ore interval, noaptea poate avea un interval mai mare de somn. Un nou-născut care suge bine va lăsa singur sânul/biberonul când e sătul, adoarme. Dacă are diureză, scaun și crește în greutate, înseamnă că mănâncă destul. Invers, nu orice bebeluș care plânge înseamnă că trebuie să mănânce.
Lactația și factorii care o influențează
În mod normal, fiecare mamă are lapte pentru copil, doar că procesul este puțin diferit pentru fiecare. Unele trebuie să depună un efort mai mare pentru a avea lapte, altele nu. Există un mecanism biologic psihic și neuroendocrin prin care se declanșează producția de lapte la toate mămicile; nu depinde de mărimea sânului sau starea de nutriție a mamei, nici de moștenirea genetică.
Există însă mai mulți factori care influențează secreția de lapte, iar aceștia sunt - gradul de hidratare, odihnă/oboseală, stresul, felul și momentul nașterii (în urma nașterii naturale, contracțiile uterine favorizează instalarea lactației, iar aceasta se instalează treptat, în prima zi fiind cantități mai mici de lapte în mod normal. Suptul copilului stimulează instalarea lactației, deci o mămică perseverentă va avea lapte întotdeauna. Există însă uneori dificultăți în ceea ce privește atașarea copilului la sân, care ține și de forma sânului/mamelonului și de vigurozitatea și răbdarea copilului.
Întotdeauna prima opțiune este alimentația cu lapte de mamă - un aliment încă neegalat de nicio formulă de lapte, oricât de inovatoare. Este cel mai ușor de digerat aliment pentru sugari și influențează pozitiv dezvoltarea tuturor funcțiilor organismului. Când există contraindicații medicale pentru alăptare (mama are unele boli sau tratamente) sau laptele de mamă nu este disponibil din diverse motive, medicul recomandă laptele praf - formule adaptate vârstei copilului.
Relația cu neonatologul și prevenirea depresiei postpartum
Neonatologul este întotdeauna prezent la naștere, fie că este vorba de naștere naturală sau de cezariană; interacțiunea cu mama ar trebui să aibă loc imediat - comunicându-i-se acesteia greutatea, lungimea, nota la naștere, alte informații despre starea copilului, apoi vizitele medicale se fac de cel puțin două ori pe zi în maternitate, prilej cu care sunt furnizate informații despre evoluția copilului, dar și sfaturi pentru îngrijirea acestuia; după externare sunt recomandate consulturi periodice în funcție de starea copilului (dacă e prematur, dacă a avut probleme la naștere sau e perfect sănătos): o primă vizită de bilanț ar fi la o săptămână de la naștere/externare și apoi lunar până la un an, sau la nevoie, dacă mama sesizează vreo problemă. Neonatologul îngrijește formal copiii cu vârsta 0-1 lună, ulterior copilul este preluat de pediatru sau medicul de familie.
Îngrijirea nou-născuților în general trebuie să fie făcută conform recomandărilor medicale, nu aplicând sfaturi de la bunici, vecini sau prieteni. În ceea ce privește prematurul, părinții trebuie să știe că acesta nu este doar un copil mai mic, ci este mult mai vulnerabil decât un copil născut la termen, el necesită consulturi medicale frecvente, trebuie supravegheat și urmărit îndeaproape pentru a evita complicațiile care pot apărea și după externarea din maternitate.
Există unele variații hormonale care favorizează depresia postpartum, există și o anume structură psihică - femei mai emotive, mai introvertite, anxioase - care le predispune la a face depresie postpartum, dar este vorba și de o insuficientă educare și informare pe care trebuie să o aibă orice femeie gravidă, care ar trebui să o ajute să anticipeze ceea ce va experimenta după naștere; dorința de a avea un copil trebuie dublată de pregătirea prenatală în ceea ce privește sarcina, nașterea, alăptarea, îngrijirea unui copil, astfel încât să înțelegi schimbările pe care acestea le aduc în viața ta și să nu simți că pierzi controlul asupra a ceea ce ți se întâmplă. O bună comunicare cu medicul obstetrician și neonatolog, cu asistentele medicale, și mai ales suportul familiei sunt esențiale pentru a depăși aceste emoții negative care pot să apară.
tags: #a #confunda #copii #la #maternitatea