Examenul național de Bacalaureat reprezintă o etapă crucială în parcursul educațional al elevilor, marcând finalizarea studiilor liceale și deschizând porțile către învățământul superior sau piața muncii. Structura și probele acestui examen au suferit modificări de-a lungul timpului, generând discuții aprinse, în special în ceea ce privește statutul limbii materne. Examenul național de Bacalaureat va debuta la începutul lunii iunie, cu evaluarea competențelor lingvistice și digitale. Adevăratele emoții pentru absolvenții clasei a XII-a vor începe însă pe 29 iunie, odată cu probele scrise. Candidații se vor putea înscrie la examen între 2 și 4 iunie. De altfel, 4 iunie este și data la care se încheie cursurile pentru aceștia. Încep apoi probele practice, care sunt obligatorii, dar care nu au aport la media finală.
În prezent, absolvenții de liceu au de susținut următoarele probe: proba orală la Limba și literatura română și la cea maternă, probe scrise la Limba română, Limba maternă, proba obligatorie a profilului, proba la alegere a profilului și specializării. Proba la Limba și Literatura Maternă: Un subiect de dezbatere. Un aspect important al examenului de Bacalaureat, care a generat diverse perspective, este legat de limba maternă. Conform legii învățământului preuniversitar nr. 198 din 4 iulie 2023, se mai susține și Limba și literatura maternă - Proba D - probă comună pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale și opțional pentru elevii care au studiat limba maternă conform art. 60 alin. c). Această prevedere subliniază o distincție importantă: pentru elevii ale căror studii au fost efectuate într-o limbă minoritară, proba la limba maternă este comună, sugerând un caracter obligatoriu în acest context. În același timp, pentru ceilalți elevi care au studiat limba maternă, aceasta devine opțională. Elevii surzi și/sau hipoacuzici au dreptul de a susține examenul național de bacalaureat în limba maternă, respectiv limba semnelor române (LSR), potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 27/2020. Această excepție subliniază importanța adaptării examenului pentru a asigura accesul echitabil la educație. În Republica Moldova, Bacalaureatul constă în patru examene. Elevii din școli cu altă limbă de predare decât limba română trebuie să susțină un examen suplimentar la limba și literatura maternă. Examenele au loc de obicei în iunie. Toate sunt scrise și fiecare este notat separat.
Competențe lingvistice și digitale: Evaluare obligatorie. Pe lângă probele scrise, examenul de Bacalaureat evaluează și competențele lingvistice și digitale. Proba B constă în evaluarea competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională, cu niveluri de competență echivalente celor din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine (B2 pentru prima limbă străină și B1/A2 pentru a doua limbă străină). Proba C vizează evaluarea competențelor digitale, conform standardelor europene. Aceste probe sunt obligatorii și, deși nu contribuie la media finală, obținerea unor niveluri de competență recunoscute (cel puțin B1/A2 pentru limba străină și "mediu" pentru competențe digitale) este necesară pentru promovarea examenului. Absolvenților de liceu care au susținut probele B și C li se eliberează certificate care atestă nivelul de competență lingvistică și digitală, eliberarea acestora nefiind condiționată de promovarea probelor scrise și orale.
Modificări legislative și perspective viitoare. Legea învățământului preuniversitar nr. 198 din 4 iulie 2023 aduce modificări în structura examenului de Bacalaureat. Una dintre noutățile menționate este comasarea probei obligatorii a profilului și a celei la alegere într-o singură probă, care devine facultativă. De asemenea, dispare proba orală la Limba Română, fiind înlocuită de două probe de evaluare a competențelor lingvistice în două limbi de circulație internațională. Aceste schimbări vizează adaptarea examenului la standardele europene și la cerințele pieței muncii. Totuși, există și opinii critice privind aceste modificări. Unii specialiști consideră că limba și literatura română ar trebui să rămână o probă obligatorie și serioasă pentru toți absolvenții, subliniind importanța competențelor de exprimare și a culturii generale. De asemenea, se ridică întrebări legate de utilitatea unei probe unice, transdisciplinare, care să evalueze elevi de la profile diferite. Argumentul este că un examen diferențiat ar trebui să reflecte specificul fiecărui profil, iar evaluarea la discipline care nu sunt de specialitate pentru un anumit profil ar putea fi mai puțin relevantă. Pe de altă parte, există și perspective pozitive. Unii profesori consideră că introducerea unei probe transdisciplinare este de bun augur, iar matematica, de exemplu, influențează pozitiv gândirea elevilor. După modelul european, elevii din România vor avea o probă de matematică sau de „științe” la bacalaureat, indiferent de profil. Cu toate acestea, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale, limba maternă rămâne un element important, iar proba la această disciplină este comună, sugerând un rol esențial în formarea identității culturale și lingvistice.
Tabel comparativ al probelor de Bacalaureat
| Proba | Situația actuală | Modificări propuse |
|---|---|---|
| Limba și Literatura Română (orală) | Obligatorie | Dispare |
| Limba și Literatura Română (scrisă) | Obligatorie | Rămâne obligatorie |
| Limba Maternă (orală) | Obligatorie (pentru minorități) | Inclusă în competențe lingvistice |
| Limba Maternă (scrisă) | Obligatorie (pentru minorități), Opțională (pentru ceilalți) | Proba D - probă scrisă la Limba și literatura maternă - probă comună pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale |
| Competențe lingvistice (limbi străine) | O probă, o limbă străină | Două probe, două limbi de circulație internațională |
| Competențe digitale | Obligatorie | Obligatorie (Proba C) |
| Proba obligatorie a profilului | Obligatorie | Comasată cu proba la alegere, devine facultativă |
| Proba la alegere a profilului și specializării | Obligatorie | Comasată cu proba obligatorie, devine facultativă |
| Proba de Matematică/Științe | Obligatorie (pentru Real) | Obligatorie pentru toți (indiferent de profil) |
În concluzie, statutul limbii materne la Bacalaureat este nuanțat. Pentru elevii din minorități, aceasta rămâne o componentă importantă a examenului, în timp ce pentru ceilalți, opțiunea de a o susține este disponibilă.
Partea teoretică: transferul lingvistic, bilingvismul și identitatea
Studiul „De la limba maternă la bilingvism și multilingvism” abordează tema dezvoltării vorbitorilor bilingvi sau multilingvi pornind de la raportul proporţional între competenţa în limba maternă şi învăţarea unor noi limbi străine. Dezvoltarea unei competențe foarte avansate de utilizare a limbii materne reprezintă una dintre cele mai importante premise pentru însușirea unei a doua sau a treia limbi. Lucrarea mai abordează și importanța transferului între limbi înrudite. Acolo unde există asemănări fonetice, lexicale și sintactice, elevul poate trece mai ușor de la învățarea unei limbi de bază la o a doua, înrudită. Considerată o competenţă esenţială pentru viaţa în societatea mileniul al treilea, comunicarea eficientă reprezintă unul dintre subiectele preferate ale lingviştilor şi nu numai. Dezvoltarea profesională, individuală şi culturală depind astăzi de competenţa lingvistică în două sau chiar mai multe limbi. Paşii de urmat pentru a face trecerea de la limba maternă la multilingvism au reprezentat un subiect de studiu extins în ultimele decenii.
Transferul lingvistic este de asemenea favorizat de dezvoltarea optimă a capacităţii de exprimare în limba maternă. În astfel de contexte, educaţia bilingvă are un succes sporit. Swain et al (1990) au demonstrat că abilităţile de comunicare dobândite în context formal ajută la învăţarea unei limbi străine. Astfel elevii bilingvi cu bune abilităţi de comunicare în limba maternă şi o altă limbă străină manifestă o mai mare uşurinţă în învăţarea unei a treia limbi, în comparaţie cu elevii cărora le lipsesc abilităţile menţionate. Transferul lingvistic este de asemenea vizibil în contexte informale, iar cercetările arată că bilingvismul facilitează transferul între limbi.
În ceea ce priveşte vârsta învăţării unei a doua sau a treia limbi, studiile indică beneficii ale expunerii timpurii, dar niciodată nu este prea târziu să înveți o limbă nouă. Concluzia este că poți să înveți o limbă până la fluență la orice vârstă, iar avantajele bilingvismului includ îmbunătățirea funcțiilor cognitive, creativității, flexibilității metacognitive și capacității de procesare.
Impactul tehnologizării și AI asupra limbilor
Cu avansarea inteligenței artificiale, apar îngrijorări legate de posibila dispariție a unora dintre limbile mai puțin răspândite. Pe termen scurt, AI-ul facilitează traducerea instantanee și accesul la informație, însă pe termen lung există riscul ca limbile mai puțin răspândite să se apese în fața celor dominante. În acest context, menținerea Biodiversității lingvistice devine o provocare globală necesară pentru conservarea patrimoniului cultural.
Rolul instituțiilor naționale și diaspora
Statul român, prin Institutul Limbii Române, oferă copiilor români din diaspora șansa de a intra în contact atât cu limba lor maternă literară, cât și cu valorile patrimoniului cultural românesc, prin cursul de limbă, cultură și civilizație românească. Existența acestor programe subliniază importanța limbii materne în consolidarea identității naționale și în facilitarea multilingvismului în societatea actuală.
Limba maternă ca sursă de identitate, comunicare și învățare rămâne un pilon central în dezvoltarea armonioasă a elevilor în România. Diversitatea lingvistică este o resursă educațională și socială ce poate stimula creativitatea, învățarea colaborativă și adaptabilitatea într-o comunitate globalizată.
tags: #a #doua #limba #materna #in #romania