Prematuritatea în sănătatea copiilor: realități, riscuri și îngrijire pe termen lung

În fiecare an, în țara noastră se nasc prematuri aproximativ 20.000 de copii.

Spitalele trebuie să fie pregătite să le ofere susținerea necesară pentru dezvoltarea optimă în afara uterului protector al mamei.

În funcție de vârsta gestațională la care se instalează nașterea, copiii născuți prematur pot avea mai multe sau mai puține probleme de sănătate.

La copiii născuți mult prea devreme, cu deficiențe severe sau malformații, se impune internarea în secția de terapie intensivă de neonatologie, în general într-un incubator.

Te poți implica și tu în reducerea mortalității la nou-născuți prin redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit.

Patru din zece mame nu își monitorizează sarcina, ceea ce poate reprezenta un factor de risc pentru nașterea prematură, atrage atenția prof. dr.

„Patru din zece mame nu își monitorizează sarcina și aici intervine factorul de risc care duce la nașterea prematură.

În momentul în care pacienta nu se investighează pe parcursul sarcinii are riscul de a naște mai devreme de 37 de săptămâni și în acest fel apar riscuri atât pentru ea cât și pentru copil”, a punctat prof. dr.

La rândul său, dr. Numărul de prematuri îngrijiți la SUUB a atins o medie de 16%, mult mai mare decât media națională, pentru că aici vin, prin transfer, toate cazurile grave, se mai arată în comunicat.

Potrivit OMS, anual, 15 milioane de copii se nasc înainte de termen (înainte de împlinirea a 37 de săptămâni de sarcină).

Peste 60% dintre cazuri se înregistrează în Africa și în Asia de Sud.

Complicațiile asociate nașterii premature sunt principala cauză de deces la copiii cu vârsta sub 5 ani.

Internarea prematurilor la Maternitatea Giuleşti, suspendată temporar pentru reducerea presiunii epidemiologice, dar și pentru ca spațiile respective să treacă prin procesele periodice de curățenie și igienizare.

Un copil născut prematur poate primi de până la zece ori mai multe rețete medicale decât unul născut la termen, iar riscul de a fi internat în primul an de viață este mult mai mare.

Cercetătorii de la Universitatea din Alberta au analizat datele a 448.819 copii născuți între 2004 și 2014 în Columbia Britanică.

De asemenea, diferențele sunt clare și în ceea ce privește consultațiile medicale.

Studiul identifică o serie de afecțiuni care apar de 1,17 până la 11,43 ori mai des la copiii născuți prematur.

„Aceste rezultate subliniază importanța monitorizării continue a copiilor născuți prematur,” a explicat dr. Joseph Ting, coautor al studiului.

Dr. Deepak Louis, neonatolog la Universitatea din Manitoba, apreciază amploarea studiului: „Este o analiză valoroasă a întregii populații, nu doar a unui grup restrâns.

Acest tip de date este dificil de obținut, mai ales în America de Nord, unde majoritatea studiilor urmăresc doar grupuri mici de copii.

„Faptul că tot mai mulți copii prematuri supraviețuiesc înseamnă că riscul de complicații nu dispare odată cu externarea din spital.

Echipa condusă de dr. Dr. Louis consideră că este nevoie de programe de monitorizare care să implice colaborarea între specialiștii din neonatologie, pediatrie și medicină pentru adulți.

Pentru orice viitoare mamă sau părinte la început de drum, vestea unei nașteri premature poate aduce teamă și multe întrebări.

Este firesc. Fiecare săptămână petrecută în uter contribuie la maturizarea organelor, iar diferența dintre 35 și 29 de săptămâni poate însemna nevoi medicale complet diferite.

Vestea bună este că medicina neonatală a evoluat mult.

Astăzi, majoritatea copiilor născuți înainte de termen au șanse bune de supraviețuire și dezvoltare, dacă primesc îngrijire adecvată și monitorizare atentă.

Ca părinte informat, poți observa semnele de alarmă, poți colabora activ cu medicii și poți susține recuperarea copilului tău. Iată ce trebuie să știi!

Prematuritatea: definiții, clasificări și motive

Medicii definesc nașterea prematură ca fiind orice naștere care are loc înainte de 37 de săptămâni de sarcină.

În funcție de vârsta gestațională, prematuritatea se împarte în mai multe categorii: prematuritate tardivă: 34-36 de săptămâni; premiatitate moderată: 32-33 de săptămâni; prematuritate severă: 28-31 de săptămâni; prematuritate extremă: sub 28 de săptămâni.

Această clasificare ghidează deciziile medicale și tipul de monitorizare necesar.

De exemplu, un copil născut la 35 de săptămâni poate avea doar dificultăți temporare de alimentație și reglare a temperaturii, în timp ce unul născut la 29 de săptămâni poate avea nevoie de suport respirator și supraveghere în terapie intensivă neonatală.

Plămânii, creierul, ficatul și sistemul digestiv continuă să se maturizeze până aproape de termen. De aceea, fiecare săptămână câștigată în sarcină contează [1][2][3].

Cauzele nașterii premature

În majoritatea cazurilor, prematuritatea apare ca urmare a unei combinații de factori. Uneori cauza este clară. Alteori, travaliul începe spontan, fără un motiv evident.

Factori legați de sănătatea mamei

• infecții urinare sau vaginale netratate;
• preeclampsia (hipertensiune asociată sarcinii, însoțită de afectarea unor organe);
• diabet gestațional sau preexistent;
• boli cardiace sau renale cronice.

De exemplu, o infecție urinară aparent banală, netratată la timp, poate declanșa contracții premature. De aceea, controalele prenatale regulate și analizele recomandate de obstetrician sunt importante.

Fumatul, consumul de alcool sau droguri cresc riscul de complicații. Vârsta sub 17 ani sau peste 35 de ani, precum și stresul intens, pot influența evoluția sarcinii.

Factori legați de sarcină

• sarcina multiplă (gemeni sau tripleți) se asociază frecvent cu nașterea înainte de termen;
• un interval mai mic de 18 luni între două sarcini poate lăsa corpul fără timp suficient pentru refacere;
• problemele colului uterin, cum este incontența cervicală, sângerările în sarcină, placenta praevia sau dezlipirea prematură de placentă pot impune intervenții rapide.

Naștere prematură indicată medical

Există situații în care echipa medicală decide să provoace nașterea înainte de termen pentru a proteja mama sau copilul. De exemplu, în preeclampsia severă sau în caz de suferință fetală, continuarea sarcinii poate deveni mai riscantă decât nașterea. Decizia se ia individual, pe baza evaluării obstetricale și neonatale [1][2].

Simptomele nașterii premature - când trebuie să mergi urgent la medic?

Dacă ești însărcinată și nu ai ajuns la 37 de săptămâni, acordă atenție următoarelor semne: contracții regulate, la intervale de 10 minute sau mai des; presiune pelviană intensă; durere lombară persistentă; crampe abdominale similare celor menstruale; modificarea scurgerilor vaginale; ruperea membranelor, cu scurgere de lichid.

Dacă observi aceste simptome, contactează imediat medicul sau mergi la spital!

Medicul va evalua colul uterin, va efectua ecografie pentru măsurarea lungimii acestuia și va monitoriza contracțiile și ritmul cardiac fetal. Uneori se fac teste pentru infecții sau analize suplimentare. Intervenția rapidă poate amâna nașterea sau poate pregăti echipa medicală pentru îngrijirea imediată a copilului [1][2][3].

Cum arată și cum se comportă un copil născut prematur?

Aspectul depinde de vârsta gestațională. Cu cât nașterea are loc mai devreme, cu atât diferențele sunt mai vizibile. Copiii foarte prematuri pot avea: greutate mică la naștere; piele subțire, roșiatică, prin care se văd vasele de sânge; tonus muscular redus; reflexe de supt și înghițire insuficient dezvoltate; dificultăți în menținerea temperaturii corporale.

Plămânii imaturi pot duce la sindrom de detresă respiratorie, deoarece lipsește surfactantul - substanța care menține alveolele deschise. Unii copii prezintă episoade de apnee (pauze în respirație).

Copiii născuți după 34-35 de săptămâni, fără complicații, pot necesita doar supraveghere de scurtă durată și sprijin pentru alimentație. Externarea se face atunci când copilul respiră fără suport, își menține temperatura și se alimentează eficient [1][2].

Complicațiile prematurității

Nu toți copiii prematuri dezvoltă complicații. Riscurile cresc odată cu scăderea vârstei gestaționale și a greutății la naștere.

Complicații pe termen scurt

• sindromul de detresă respiratorie;
• infecții neonatale (sepsis, pneumonie);
• hemoragie intraventriculară (sângerare în creier);
• enterocolită necrozantă (inflamație severă a intestinului).

Hemoragia cerebrală poate influența dezvoltarea neurologică și necesită urmărirea de către un medic neurolog.

Unii copii pot avea probleme cardiace, inclusiv persistența canalului arterial sau alte malformații cardiace congenitale, care necesită evaluare cardiologică.

Complicații pe termen lung

• întârzieri în dezvoltarea motorie sau cognitivă;
• paralizie cerebrală; epilepsie;
• tulburări de atenție; probleme de vedere, inclusiv retinopatie de prematuritate;
• tulburări de auz; displazie pronho-pulmonară;
• boală metabolică osoasă asociată prematurității.

În unele cazuri, hemoragia cerebrală severă poate duce la acumulare de lichid în creier, situație cunoscută drept hidrocefalie la copii, care necesită tratament neurochirurgical. Prognosticul depinde de mai mulți factori: vârsta gestațională, greutatea la naștere, complicațiile asociate și calitatea îngrijirii primite [1][2][3].

Monitorizarea neurologică a copilului prematur

Creierul se dezvoltă intens în ultimele săptămâni de sarcină. Nașterea înainte de termen poate întrerupe acest proces. Un consult la medicul specializat în neurologie pediatrică ajută la identificarea timpurie a eventualelor întârzieri. Medicul evaluează tonusul muscular, reflexele, controlul capului, postura și achizițiile motorii.

Un concept important este vârsta corectată. Până la 2 ani, dezvoltarea se raportează la această vârstă, nu la cea cronologică. De exemplu, dacă un copil s-a născut cu 8 săptămâni mai devreme și are 6 luni, medicul îl va evalua ca pe un copil de 4 luni.

Tratamentul în prematuritate

Tratamentul începe uneori înainte de naștere. Dacă există risc de travaliu prematur, medicul poate administra corticosteroizi pentru a accelera maturarea pulmonară a fătului. În anumite situații, se folosesc medicamente care reduc temporar contracțiile, pentru a câștiga timp.

După naștere, îngrijirea depinde de starea copilului: suport respirator (CPAP sau ventilație); administrare de surfactant; nutriție prin sondă sau intravenos; antibiotice, dacă există suspiciune de infecție; monitorizare continuă a funcțiilor vitale. Echipa neonatală urmărește evoluția zilnic și adaptează intervențiile [1][2].

Poți preveni prematuritatea?

Nu toate cazurile pot fi prevenite. Totuși, poți reduce riscul prin: controale prenatale regulate; tratarea infecțiilor la timp; renunțarea la fumat și alcool; monitorizarea tensiunii și glicemiei; respectarea recomandărilor obstetricianului.

Dacă ai avut anterior o naștere prematură sau ai col uterin scurt, medicul poate recomanda monitorizare suplimentară și tratament preventiv [1][2].

Îngrijirea copilului prematur acasă

După externare, respectă programul de controale. Medicul neonatolog și, ulterior, medicul pediatru vor urmări creșterea, dezvoltarea și eventualele semne de alarmă.

Menține poziția pe spate în timpul somnului. Evită expunerea la persoane bolnave și respectă schema de vaccinare stabilită de medic. Observă comportamentul copilului. Dacă apar semne precum dificultate respiratorie, refuz persistent al alimentației, letargie sau convulsii, solicită ajutor medical imediat!

Sprijinul emoțional contează. Cere ajutor atunci când simți că oboseala sau anxietatea te copleșesc [1][2][3].

Întrebări frecvente

Cât timp rămâne internat un copil prematur?

Durata internării depinde de vârsta gestațională și de complicații. În general, copilul rămâne în spital până când respiră independent, se alimentează eficient și ia constant în greutate. Unii copii pot merge acasă aproape de data probabilă a nașterii.

Cum știu dacă dezvoltarea copilului meu prematur este normală?

Evaluează progresul raportat la vârsta corectată. Dacă ai îndoieli legate de tonus, mișcare, limbaj sau interacțiune, discută cu pediatrul și solicită o evaluare neurologică.

Prematuritatea afectează inteligența copilului?

Majoritatea copiilor prematuri au dezvoltare cognitivă normală, mai ales cei născuți după 32-34 de săptămâni. Riscul de dificultăți crește la vârste gestaționale foarte mici sau în prezența complicațiilor neurologice. Monitorizarea timpurie ajută la intervenție promptă.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește vizita la medic. Pentru decizii individuale, discută cu medicul obstetrician, neonatolog sau pediatru.

Programează un consult în clinica de pediatrie Yuno pentru evaluarea și monitorizarea copilului tău!

Planuri și îngrijire în context național

Asociația Prematurilor va continua să strângă fonduri pentru achiziția de echipamente și să dezvolte programe dedicate părinților cu prematuri, maternităților și echipelor medicale, însă este nevoie și de sprijinul autorităților și al companiilor private care să susțină implicarea civică a ONG-ului nostru.

România are nevoie de un număr mai mare de personal medical neonatal, de programe și măsuri de prevenție a sarcinilor la minore, astfel încât copiii să nu mai nască copii.

Asociația Prematurilor va continua să strângă fonduri pentru achiziția de echipamente și să dezvolte programe dedicate părinților cu prematuri, maternităților și echipelor medicale, însă este nevoie și de sprijinul autorităților și al companiilor private.

Datele sunt obținute de la INS și interpretate de Asociația Prematurilor. Sunt incluși născuții-vii ai căror mame aveau la data nașterii domiciliul sau reședință obișnuită în România și a căror naștere a fost înregistrată la Oficiile de Stare Civilă din România. Datele pentru anul 20213 sunt semi-definitive.

Prematuritatea: factori de risc, semne, complicații și îngrijirea nou-născutului prematur. Prematuritatea reprezinta nasterea unui copil mai devreme decât este considerat a fi normal.

Astfel, un prematur este un nou-născut care s-a nascut înainte de 37 de săptămâni, considerând că durata normală a unei sarcini este de 40 de săptămâni. Este important ca medicul neonatolog să acorde importanta prematurității, deoarece este asociată frecvent cu apariția complicațiilor și cu un grad crescut de mortalitate.

Sărăcia este unul dintre motivele pentru care se nasc atât de mulți copii prematuri în România. Zonele cele mai sărace, cu mame care nasc prea mulți copii sau mame prea tinere, sunt un adevărat rezervor de nașteri premature în țara noastră.

În România se nasc tot mai mulți copii prematuri. Prematuritatea vine cu multe provocări, spun neonatologii, cu probleme care pot afecta copilul pe termen lung.

Conform statisticilor la nivel național, anul trecut se nășteau peste 16.000 de copii prematuri, adică cu cel puțin trei săptămâni înainte de termenul standard de nouă luni.

O parte a acestor copii, mai ales în cazul vârstelor și greutăților extreme, nu supraviețuiesc, iar România a ajuns pe un alarmant loc cinci la mortalitate infantilă, la nivelul Uniunii Europene.

Nașterea prematură este o realitate complexă, iar provocările pe care le aduce necesită politici publice, investiții în aparatură și programe de prevenție.

tags: #actualitatea #temei #nasterii #premature

Postări populare:

• Procedura FISH în diagnosticul prenatal: cum se efectuează, când este indicată și cum se interpretează rezultatele
• Clinica Dr. Mariana Pediatru din Ploiești: pediatrie și servicii medicale
• Dezvoltarea sarcinii în fiecare săptămână: de la zigot la naștere
• Drepturile salariatelor gravide în România
• Provocări pentru politicile publice în cazul gravidelor minore din România