Primul an de viață este cea mai importantă etapă din dezvoltarea copilului. În această perioadă, achizițiile motorii, cognitive sau antropometrice sunt unice în raport cu alta vârstă. Copilul cu vârsta între 0-12 luni se definește medical ca sugar, dar termenul larg folosit este de bebeluș. Prima lună din viața copilului este o adevărată experiență, atât pentru mămică, cât și pentru bebeluș. În această perioadă nou-născutul începe să se adapteze la mediul înconjurător și începe încetul cu încetul să capete mai multă forță și putere, simțurile încep să i se dezvolte și deja își creează niște prime tabieturi legate de somn și alimentație.
Pentru orice mămică este esențial să cunoască cum se comportă bebelușul său în prima lună de naștere, astfel încât să știe ce să aibă în vedere. În prima lună de viață a bebelușului, chiar dacă pare că micuțul doar doarme și mănâncă, el începe să-și dezvolte câteva abilități motorii esențiale. Încă din prima lună de viață, sistemul nervos al nou-născutului începe să se dezvolte, îi apar primele reflexe, reflexul de supt și reflexul Moro, acesta din urmă fiind reflexul de tresărire la stimuli vizuali, auditivi și tactili. De asemenea, se dezvoltă reflexul de a înghiți și cel faringian care nu-i permite să înghită cantități mari de lapte pentru a se îneca. Deși bebelușul nu-și poate susține gâtul, el reușește să și-l întoarcă în stânga și în dreapta. De asemenea, se poate observa că, dacă mămica îi pune un deget în palmă, micuțul va închide instinctiv pumnul.
Mulți părinți noi se întreabă când ar trebui să planifice prima băiță a celui mic. Indicat ar fi ca prima spalare să aibă loc la aproximativ o săptămână de la naștere, într-un moment când știi sigur că nu vor apărea întreruperi care ar putea să-l sperie pe micuț. Nu imbaia bebelușul imediat după masă pentru a nu-i agita stomacul. La început, optează pentru o clătire ușoară cu un burete moale înmuiat în apă. Legat de frecvența spălării, bebelușii mici nu au nevoie decât de maximum 2-3 băițe pe săptămână. Până nu încep să se deplaseze pe jos, nu au cum să acumuleze prea multă murdărie, așa că nu este invocată o nevoie de a-i îmbăia frecvent, deoarece pielea sensibilă a nou-născutului se poate usca!
Alimentația bebelușului în prima lună de viață
Alimentația bebelușului în prima lună de viață va depinde foarte mult de tipul de lapte cu care este hrănit. Astfel, dacă este alăptat, frecvența meselor este de mai mare, nou-născutul având nevoie de aproximativ 12 mese pe zi, cu alte cuvinte, trebuie alăptat la 2-3 ore. În schimb, dacă bebelușul este hrănit cu lapte praf, numărul de mese scade la 6-8 pe zi.
Punctăm că numărul de mese pe zi depinde foarte mult de nevoile alimentare ale nou-născutului, astfel că o mămică își poate da seama dacă bebelușul său este hrănit suficient dacă în 24 de ore acesta a udat minim 6 scutece. Regurgitarea după masă este perfect normală și nu trebuie ca părinții să se îngrijoreze. Unii copii pot regurgita și dacă mănâncă cu poftă, însă nu este obligatoriu. În schimb, este recomandat ca micuțul să fie ajutat să eructeze după fiecare alăptat pentru că, odată cu laptele, poate ingera și aer și se poate balona. Diferența între regurgitare și vărsătură, în schimb, trebuie să fie un aspect pe care mămica să-l recunoască, în al doilea caz fiind nevoie de o vizită la medic.

Laptele este singura formă de mâncare pe care un bebeluș trebuie să o consume în această perioadă. În mod ideal, copilul va consuma lapte matern direct de la sân, iar în mod alternativ, lapte praf de calitate, care să îi ofere cât mai mulți nutrienți. Un nou-născut își va petrece majoritatea timpului dormind, trezindu-se în principal pentru a mânca. Cel mic va avea între 8 și 12 mese în fiecare ciclu de 24 de ore. Majoritatea copiilor se vor trezi pe timpul nopții atunci când le este foame pentru a cere hrană, însă pot exista bebeluși care trebuie treziți, așa că este foarte indicat să contorizezi cât de des mănâncă bebe în cursul zilei. Este însă de preferat să eviți crearea unui program rigid de hrănire în primele câteva luni. Fiecare bebeluș este diferit, iar această perioadă este bine să fie utilizată pentru a stabili nevoile și preferințele celui mic - poate este mai gurmand la anumite ore sau poate, din contra, are anumite ore când refuză laptele.
Puteți deduce atunci când cel mic se hrănește suficient la o masă atunci când observați că suge la fiecare sân câte 10-15 minute sau dacă bea 60-70 ml de lapte praf. În primele 5 zile de viață ale bebelușului, cel mai probabil va pierde aproximativ o zecime din greutatea înregistrată la naștere, indiferent de cât de mult lapte primește în această perioadă. Este un fenomen normal, iar în ziua 10 ar trebui să pună la loc acele grame pierdute. În aceste zile, este bine să monitorizați comportamentul vizavi de hrănirea celui mic: dacă adoarme în timpul hrănirii sau întoarce capul de la sân sau biberon în primele 10 zile, ar fi bine să discutați cu pediatrul. Copiii care fac acest lucru înainte să revină la greutatea de la naștere pot să slăbească și mai mult.
Dezvoltarea simțurilor în prima lună
Simțul olfactiv. Dintre toate simțurile, în prima lună de viață a copilului se dezvoltă cel mai mult simțul olfactiv. La o lună, bebelușii preferă mirosurile dulci și evită mirosurile amare sau acide. De asemenea, ei pot recunoaște mirosul laptelui matern.
Simțul vizual. La polul opus, văzul este cel mai slab dezvoltat simț în prima lună de la naștere. Bebelușul nu distinge foarte bine imaginile și poate vedea obiectele și persoanele doar dacă sunt la o distanță de maxim 20-30 de cm față de el. De aceea, atunci când este alăptat el vede sânul, însă pentru a vedea și chipul mamei trebuie ca aceasta să coboare aproape de chipul său. Acest prim contact vizual este important pentru stimularea simțului vizual. De asemenea, în prima lună de viață, bebelușul poate să facă diferite grimase, ba chiar să râdă, și este important ca și mămica să-i răspundă în aceeași tonalitate. Este foarte probabil să pară că în prima lună de viață a copilului acesta se uită cruciș, însă nu este ceva neobișnuit deoarece micuțul nu deține deocamdată controlul asupra ochilor. La această vârstă, bebelușul vede în ceață obiectele aflate la distanță, dar se poate concentra asupra obiectelor aflate în apropiere. El începe să perceapă culorile, așa că va fi atras de obiecte colorate, mai ales de jucării. Culorile pastel vor fi mai dificil de perceput, așa că părinții pot alege și culori puternice, roșu, de exemplu, și în contrast, pentru jucării sau hăinuțe.

Simțul auditiv. Chiar dacă auzul nu este pe deplin dezvoltat în prima lună de viață a copilului, bebelușul este capabil să audă și să recunoască vocile părinților, fiindu-i familiare încă de când era în burtică. Sunetele sunt percepute de bebeluș încă din uter, unde aude bătăile inimii mamei sau sunetul intestinelor, dar și vocile celor din jur sau muzica ambientală. La o lună, percepe sunetele clar, recunoaște vocea mamei și se poate speria sau poate să tresară la zgomote sau voci puternice, dar se și poate liniști cu ajutorul unor sunete, cum ar fi zgomotul mașinii de spălat, al uscătorului de păr sau al aspiratorului.
Simțul gustativ. Bebelușul se poate naște cu anumite pete pe piele, cu bubițe mici roșiatice sau cu bubițe albe, însă acestea vor dispărea cu timpul. În primele trei zile, pielea sa va fi în continuare protejată de vernix, însă ulterior poate începe să se usuce. Cu toate astea, nu se recomandă folosirea produselor dure de îngrijire. Uleiurile de masaj nu sunt neapărat necesare în această perioadă decât dacă medicul pediatru le recomandă în urma unui consult dermatologic. Pielea bebelușului în prima lună de viață poate avea o tentă gălbuie care poate semnala prezența icterului, afecțiune care apare ca urmare a acumulării unei cantități mari de bilirubină în sânge. De asemenea, la bebelușii hrăniți cu lapte matern pielea poate fi mai colorată în primele 2-4 zile de la naștere, însă colorația dispare de regulă în primele 2 săptămâni. La o lună, bebelușul poate face diferența dintre gustul dulce și sărat și preferă gustul dulce. El este sensibil și la hrana mamei, care afectează gustul laptelui și va influența și preferințele viitoare ale bebelușului.
Somnul și plânsul în prima lună
În primele luni de viață, micuțul va petrece foarte mult timp dormind, aproximativ 15-20 de ore pe zi, în reprize scurte de câte 1-3 ore. Programul de somn este dezordonat acum, însă mămica poate începe să-i creeze o rutină în acest sens care-i va fi de mare folos atunci când va crește. Astfel, pe timp de zi bebelușul poate fi supus stimulilor exteriori, de exemplu lumina, zgomote ușoare, iar pe timp de noapte trebuie să i se asigure un mediu liniștit și întunecat. Acest aspect îl ajută pe micuț să facă diferența între zi și noapte și să-și creeze un ciclu de somn sănătos.
Nou-născuții petrec foarte mult timp dormind - în jur de 16 ore pe zi. În general, dorm în calupuri de câte 4 ore, după care se trezesc pentru a fi hrăniți. Evident, acest lucru variază de la un copilaș la altul. Cat despre cel mai bun mod prin care bebelușul se poate odihni, cea mai bună opțiune este pătuțul lui, de preferat localizat în camera părinților. Nou-născutul trebuie să doarmă pe spate, cu capul descoperit.

În prima lună de viață a bebelușului, dar și până la vârsta de 1 an, plânsul este singura formă de comunicare. Pe lângă somn și alăptat, bebelușul va plânge, în medie, aproximativ 3 ore pe zi. Atunci când bebelușul plânge înseamnă că îi este foame, are nevoie să fie schimbat, îl doare ceva sau îi este somn. La început va fi mai greu, însă cu timpul mămica va înțelege care-i sunt nevoile bebelușului. Este important de punctat că atunci când micuțul plânge, atingerile, mângâierile și vorbele mamei sunt esențiale.
La o lună, bebelușul încă plânge destul de des când este nemulțumit, uneori pentru a semnala faptul că îi este foame sau are nevoie să îi fie schimbat scutecul, alteori de la oboseală sau chiar fără un motiv anume. Bebelușul de o lună este posibil să plângă și din cauza unor afecțiuni, cum ar fi de la colici. Cauzele colicilor la bebeluși pot fi: imaturitatea sistemului digestiv, atașarea incorectă la sân, alimentarea incorectă cu biberonul, fren lingual, supraalimentare, constipație, intoleranțe alimentare, hiperstimulare, imaturitatea sistemului nervos, dificultatea de a digera laptele. Se recomandă masajul ușor al burticii în sensul acelor de ceasornic, al spatelui și legănarea bebelușului. O metodă eficientă de a liniști bebelușul este de a-l scoate la o plimbare scurtă afară.
Plânsul bebelușului poate fi îngrijorător pentru părinți, mai ales dacă este prima oară când au un copil - există tendința să te întrebi mereu ce este în neregulă cu copilașul și oare de ce are nevoie? În majoritatea cazurilor, plânsul indică următoarele lucruri: îi este foame; are nevoie să i se schimbe scutecul; îi este prea cald sau prea frig; simte nevoie de compania părintelui. Chiar și dacă ți se pare că cel mic plânge mult, de cele mai multe ori nu este un motiv de îngrijorare - nou-născuții tind să plângă foarte des! Însă, dacă ți se pare că nu faci față și ai niște îngrijorări, niciodată nu strică să contactezi medicul pediatru pentru a te liniști. Este indicat să vorbești cu un doctor dacă bebelușul are un plans foarte ascuțit, un plans care pare slăbit și se aseamănă cu un geamăt, sau plânge perioade lungi și nu este liniștit de nimic.
Îngrijirea nou-născutului în prima lună
În prima săptămână de la naștere, bebelușul stă treaz aproximativ 10% din timp. Alăptarea poate fi un proces mai anevoios până ce se va descoperi poziția agreată de bebeluș. În prima săptămână de viață, scaunul bebelușului poate fi maroniu spre negru, urmând să-și schimbe culoarea în funcție de alimentație. Astfel, dacă este alăptat, scaunul va avea culoarea gălbuie și consistența moale, în schimb dacă este hrănit cu lapte praf, culoarea este mai închisă, iar consistența mai solidă.
Un aspect foarte important în prima lună de viață este îngrijirea buricului bebelușului. În timpul sarcinii, bebelușul se hrănește prin cordonul ombilical, iar imediat după naștere acesta se prinde cu o clemă și apoi se taie. Procesul nu este dureros, însă bontul ombilical trebuie supravegheat pentru a evita riscul de apariție a infecțiilor și hemoragiilor. Acesta se va usca și în primele 7-21 de zile va cădea. Este foarte important ca în această perioadă bontul ombilical să stea la aer, dezgolit, pentru a-i favoriza uscarea. Nu trebuie acoperit de scutec, nu trebuie grăbită desprinderea sa și este recomandat să se șteargă cu alcool la fiecare schimbare de scutec pentru a evita infecția.
Igiena bebelușului este foarte importantă nu doar în prima lună de viață, ci și ulterior. Igiena ochilor bebelușului: Ochii pot elimina mucus, aspect care face ca pleoapele să se lipească. De aceea, este recomandat ca ochii să fie șterși cu un tampon steril umezit cu ser fiziologic, de la colțul extern al ochiului la cel intern. Igiena nasului bebelușului: Nasul bebelușului poate produce mucus în exces, însă nu este indicat a se folosi încă aspiratorul nazal, decât în cazul unei răceli și la recomandarea medicului pediatru. Igiena urechii bebelușului: Urechea nou născutului va elimina singură ceara și este necesar doar ca mămica să o șteargă în exterior cu un material umed. În niciun caz nu se vor folosi bețișoare pentru curățarea urechilor, acestea putând răni bebelușul. Igiena intimă a bebelușului: În prima lună de la naștere este posibil ca organele genitale atât ale fetițelor, cât și ale băiețeilor să fie mai umflate ca urmare a hormonilor care au pătruns prin placentă. Este important ca zona intimă să fie spălată cu multă atenție, în special în cazul băiețeilor, aceștia având nevoie și de decalotare. Acest proces este de durată și nu trebuie forțat, ci doar curățat pentru îndepărtarea secrețiilor care se acumulează. Totodată, este foarte probabil ca un testicul să nu coboare în scrot încă de la început.

Camera bebelușului trebuie aerisită zilnic, iar temperatura ideală este de 20-22 grade Celsius. De asemenea, este important ca aerul să nu fie uscat în camera bebelușului, acesta uscându-i și iritându-i căile respiratorii.
Un ghid complet pentru prima lună a nou-născutului - La ce să te aștepți
Cordonul ombilical se va usca și se va înnegri, iar într-un final va cădea de la sine. Acest lucru trebuie să se întâmple până în maximum 10 zile de la naștere, timp în care părintele trebuie să se asigure că locul va fi curat și ferit de umezeală. Contactați medicul pediatru dacă observați roșeață și iritație în zona cordonului ombilical.
Distensie abdominală: Stomacul copilașului poate părea umflat, în special după hrănire. La atingere, însă, ar trebui să fie ușor moale. Dacă atunci când apăsați ușor se simte tare, atunci ar putea exista probleme digestive, cum ar fi constipație sau prea multe gaze.Albăstrire: Mâinile și picioarele celui mic pot avea o culoare verde-albăstruie în anumite momente. Acest lucru este normal, în condițiile în care ele redevin roz atunci când sunt încălzite. Totodată, fața, limba și buzele bebelușului se pot albăstri și ele atunci când plânge foarte intens. Și aici culoarea ar trebui să dispară atunci când se liniștește. Contactați un pediatru dacă albăstrirea persistă și atunci când copilul este liniștit și bine încălzit; poate fi un indicator al unor probleme respiratorii.Tuse: Cel mic poate tuși sau poate suna de parcă se îneacă atunci când se hrănește cu lapte. În general, acest lucru se întâmplă pentru că micuțul nu este familiarizat cu procesul de hrănire și laptele curge puțin prea repede. Dacă această situație persistă, consultați un doctor pentru a vă asigura că nu sunt probleme digestive la mijloc.Icter: Aceasta este o condiție caracterizată de o tentă galbenă a pielii bebelușului. Ea este cauzată de un exces de bilirubină, un pigment biliar asociat cu ficatul, în sângele celui mic. Acest lucru se poate întâmpla și unui copil perfect sănătos, nivelul de bilirubină putând fi ținut sub control și echilibrat de hrănirea la sân între 8 și 12 ori pe zi. Majoritatea spitalelor efectuează teste încă din primele 24 de ore de viață pentru a detecta icterul.
În primele săptămâni de viață și până când bebe ajunge la 1 lună, zilele sunt pline de hrănire, schimbare, plimbare și legănare. Este o perioadă în care uneori simți că nu reușești să faci nimic, și totuși faci atât de multe! Este adevărat că tot ceea ce facem, oricât de epuizant, este pentru a sprijini puiul să înceapă adaptarea la această lume în afara siguranței pântecului în care a locuit. Deși schimbările pot fi subtile, fiți siguri că bebelușul învață și se dezvoltă câte puțin în fiecare zi!

Dezvoltarea fizică Mișcări ale mâinilor și brațelor: Etapele motorii grosiere de la 1 lună includ probabil mișcări sacadate ale brațelor nou-născutului. În acest stadiu, bebelușul poate să-și apropie mâinile de ochi și de gură, dar coordonarea mână-ochi nu s-a dezvoltat încă. La o lună, bebelușii își țin adesea mâinile în pumni strânși și își pot suge pumnii sau degetele. Mișcarea capului: Bebelușii mici au nevoie de mult sprijin pentru a nu le cădea capul pe spate. La vârsta de 1 lună, bebelușii pot fi capabili să-și țină capul în sus pentru un moment atunci când sunt sprijiniți. De asemenea, nou-născuții își pot mișca capul de pe o parte pe alta și îl pot ridica puțin în timp ce sunt așezați pe burtică.
Reflexele nou-născutului Multe dintre mișcările unui nou-născut se fac prin reflex, ceea ce înseamnă că au loc automat, fără ca micuțul să încerce. Reflexele sunt normale și aceste abilități înnăscute îi ajută pe bebeluși să supraviețuiască! Prezența și puterea reflexelor unui bebeluș sunt un indiciu că sistemul său nervos funcționează și se dezvoltă corespunzător. Reflexul de fixare pentru supt: Este posibil să fi observat că bebelușul întoarce capul și deschide gura atunci când îi este atins colțul gurii. Acesta este un reflex care îi ajută pe nou-născuți să găsească sânul sau biberonul și dispare, de obicei, în jurul vârstei de 4 luni. Reflexul de supt: Acesta este un alt reflex oral care ajută bebelușul să mănânce în prima perioadă a vieții extrauterine. El determină bebelușul să sugă atunci când cerul gurii este atins de mamelonul sânului sau al biberonului. Acest reflex începe să se dezvolte în jurul celei de-a 32-a săptămâni de sarcină și este complet maturizat până la aproximativ 36 de săptămâni, motiv pentru care bebelușii prematuri pot avea o capacitate slabă de supt - reflexul nu s-a dezvoltat încă. Reflexul Moro: Dacă ați văzut bebelușul reacționând la un sunet puternic sau la o mișcare prin aruncarea capului pe spate, în timp ce brațele și picioarele îi zvâcnesc și apoi se relaxează, atunci ați fost martorul reflexului Moro (numit și reflex de sperietură). Acest reflex de protecție începe de obicei să dispară la aproximativ 12 săptămâni și, de obicei, dispare complet la aproximativ 6 luni. Reflexul de apucare (de agățare): Reflexul de apucare face ca micuțul să își închidă degetele atunci când îi mângâiați palma. De multe ori, bebelușul se agață de deget, ceea ce reprezintă un moment adorabil, chiar dacă nu este chiar intenționat sau nu este o adevărată abilitate motorie fină. Acest reflex dispare, în general, în jurul vârstei de 5 - 6 luni. Reflexul de mers: Acest reflex îl determină pe bebe să facă mișcări de mers sau de pași atunci când este ținut în poziție verticală, cu picioarele atingând o suprafață solidă. (Desigur, bebelușii de această vârstă nu își pot susține greutatea corporală și au nevoie să li se susțină capul dacă încercați să îi țineți așa). Acest reflex îi ajută pe nou-născuți să se „târască” până la sân imediat după naștere, în timp ce stau culcați pe abdomenul mamei lor. Acesta dispare în jurul vârstei de 2 luni.
În medie, în prima lună, bebelușii ar trebui să adauge la greutatea de la naștere 750 de grame. Medicul pediatru sau medicul de familie, poate răspunde oricăror motive de îngrijorare care apar în privința creșterii și dezvoltării bebelușului. Acesta este un ghid pentru diversificarea alimentației la bebeluși elaborat de medicii pediatri de la clinica Tiamed Timișoara. Între 4 și 6 luni se face tranziția de la alimentația lactată la cea complementară, spre un orar regulat al meselor. Respectiv către 5 mese pe zi: 3 principale și 2 gustări la 1 an.
tags: #alimentatia #sugarului #in #prima #luna