Sănătatea și drepturile sexuale și reproductive ale femeilor și fetelor, inclusiv dreptul la avort și la metode de planificare familială, includ drepturi esențiale pentru autonomie corporală și sănătate.
Avortul la cerere este legal în România până la 14 săptămâni de sarcină, dar Human Rights Watch a constatat că un număr tot mai mare de medici și spitale publice nu mai oferă acest serviciu.
Femeile și fetele din România se confruntă cu un mediu ostil în încercarea de a lua decizii cu privire la propriul corp și la propria sănătate.
Raportul menționat se bazează pe 64 de interviuri cu femei, furnizori de servicii medicale și activiști care luptă pentru drepturile reproductive în România.
Unele unități medicale refuză în totalitate să ofere servicii de avort, prin practici formale sau informale.
Medicii invocă frecvent obiecția de conștiință pentru a refuza pacientele care solicită servicii de avort.
Autoritățile române facilitează eforturile activiștilor anti-avort și a așa-numitelor centre pentru criza de sarcină care încearcă să descurajeze sau să împiedice femeile să aibă acces la avort.
Unii medici solicită în mod incorect consimțământul părinților pentru adolescentele sub 18 ani, chiar dacă de la 16 ani pot avea în mod legal acces la servicii fără acord parental.
Decretul 770/1966 a reglementat avortul într-o perioadă de criză demografică, limitând drastic accesul la această procedură până la excepții stricte.
După Revoluția din 1989, abrogarea Decretului 770 a creat un vid legislativ, iar accesul la avort a fost reinterpretat în contextul noilor condiții medicale și sociale.
România are o istorie sumbră în drepturile reproductive, iar reglementările istorice au avut consecințe dramatice asupra sănătății femeilor.
Conform studiilor, încă există obstacole semnificative în accesul la avort, contracepție și educație sexuală adecvată.
La nivel european, există diferențe în abordări, iar statele membre au clarificat necesitatea unui acces sigur la avort în circumstanțe specifice.
În Polonia, avortul este permis doar în cazuri restrânse, ceea ce evidențiază divergențe între statele UE.
Datele din cadrul României arată că peste 8 milioane de avorturi au avut loc între 1990 și 2020, iar costul serviciilor variază între bani publici și costuri private.
Centrul pentru Drepturile Reproductive a promovat dreptul la avort ca drept fundamental al omului încă din 1998.
Studiile privind accesul la avort arată că situația este în continuare subiect de îngrijorare în contextul drepturilor omului.
În majoritatea cazurilor, femeile care doresc avort se lovesc de costuri și de lipsa finanțării din partea statului.
În București, există cabinete de planificare familială care funcționează în mare parte prin finanțări locale sau ONG-uri.
Planul Național de Redresare și Reziliență prevede renovarea și echiparea a unor cabinete de planificare familială, pentru a crește accesul la contracepție.
Concluzia este că avortul este o procedură medicală legitimă, cu riscuri și beneficii, iar guvernul are obligația de a asigura accesul informativ și practic la serviciile de sănătate reproductive.
pașii legali pentru avort la minori în România
Avortul la cerere poate fi efectuat până în 14 săptămâni de sarcină, dar intervențiile după acest termen pot fi în unele circumstanțe terapeutice sau cruțări de viață.
Minorele sub 18 ani pot avea în mod legal acces la servicii de sănătate sexuală și reproductive fără consimțământul părinților în anumite situații legale, însă consimțământul părinților poate fi solicitat în funcție de vârstă și circumstanțe, conform prevederilor legale.
Medicul are obligația de a oferi informații adecvate și de a ghida pacientele către servicii disponibile în sistemul de sănătate, în măsura în care consimțământul minorului este valid.
Medicul poate refuza avortul pe motive de conștiință, însă trebuie să asigure trimiterea către alte opțiuni sau către un alt furnizor care poate efectua procedura în condiții legale.
obstacole comune pentru minore
Obstacolele includ lipsa de informații, costuri, stigma și acces limitat la centre autorizate.
Centrele de criză de sarcină pot oferi consiliere, dar pot furniza informații insuficiente sau neactualizate despre proceduri legale.
Educația sexuală în școli rămâne critică pentru prevenție și conștientizare, iar lipsa acesteia crește riscurile pentru adolescente.
Cum funcționează avortul medicamentos, adică pilula abortivă?
- Accesul la informații corecte despre sănătatea reproductivă.
- Consecințele legale ale consimțământului minorilor în avort.
- Rolul serviciilor publice vs. private în finanțare și acoperire.
soluții propuse
ONG-urile susțin refacerea rețelei de planificare familială și decontarea avortului la cerere în anumite condiții.
Este propusă reformă legislativă pentru a facilita accesul la educație sexuală comprehensivă și pentru a asigura servicii sigure și ne-discriminatorii.
Se recomandă crearea unui protocol național care să clarifice circumstanțele în care medicii pot refuza avortul la cerere, cu îndrumări către alternative și furnizori.
tags: #am #16 #ani #si #am #facut
Postări populare:
- Ortopedie pediatrică la Spitalul pentru Copii Sf. Maria Iași: servicii
- Tot ce trebuie să știi despre Seni Active: avantaje și caracteristici
- Activități distractive în apă pentru bebeluși: jocuri la piscină
- Puericultură și pediatrie pentru asistenți medicali — ghid teoretic
- Siguranța consumului de suc în timpul sarcinii