1. Distincţia dintre infracţiunea de întrerupere a cursului sarcinii şi uciderea nou-născutului săvârşită de către mamă [art. 200 alin. (1) C. pen.], violenţa în familie [art. 199 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 188 şi 189 C. Distincţia dintre întreruperea cursului sarcinii şi uciderea nou-născutului săvârşită de către mamă, violenţa în familie sau omor are în vedere, pe lângă persoana care acţionează, momentul în care se acţionează.
2. Dacă faptele sunt săvârşite după naştere, de către mamă, încadrarea va fi ca ucidere a nou-născutului săvârşită de către mamă [art. 200 alin. (1) C. pen.], dacă mama se află în stare de tulburare psihică şi acţionează imediat după naştere, dar nu mai târziu de 24 de ore.
3. Dacă mama acţionează în afara acestor condiţii, fapta va fi de violenţă în familie, cu referire la art. 188 sau 189 C.
4. Dacă faptele sunt săvârşite, după naştere, de către alte persoane, încadrarea va fi de omor (art. 188 sau 189 C. pen.) sau de violenţă în familie (cu referire la art. 188 sau 189 C.
5. Dacă faptele sunt săvârşite în timpul naşterii, încadrarea va fi ca infracţiune de vătămare a fătului [art. 202 alin. (1) C. pen.].
Diferenţierea dintre omorul asupra femeii gravide şi infracţiunea de întrerupere a cursului sarcinii
6. Legiuitorul a incriminat drept omor calificat omorul săvârşit asupra unei femei gravide [art. 189 alin. (1) lit. g) C. pen.].
7. Delimitarea celor două forme infracţionale se realizează în primul rând la nivelul laturii subiective.
8. Astfel, în cazul omorului calificat, există intenţie (directă sau indirectă) faţă de suprimarea vieţii femeii însărcinate, dublată de intenţie (cel puţin indirectă) faţă de întreruperea cursului sarcinii.
9. Apreciem că anumite probleme în privinţa încadrării juridice pot fi ridicate ţinând cont de modalitatea concretă de săvârşire a omorului faţă de femeia însărcinată.
10. Astfel, dacă victima este ucisă, de exemplu, prin lovituri de cuţit în abdomen, urmărindu‑se deci în mod direct uciderea fătului, se pot ridica anumite probleme de interpretare.
11. Ţinând cont de faptul că, într‑un asemenea caz, este vizat în mod direct fătul, putem reţine concurs între întreruperea cursului sarcinii şi omor (în altă modalitate decât cel calificat săvârşit asupra unei femei gravide)?
12. În privinţa primei ipoteze dintre cele avansate mai sus, apreciem că nu putem reţine concurs între întreruperea cursului sarcinii şi omor.
13. Încadrarea drept formă calificată a omorului pe care a făcut‑o legiuitorul, ţinând cont de starea de graviditate a victimei, a avut la bază existenţa intenţiei făptuitorului, atât faţă de moartea femeii, cât şi faţă de moartea fătului.
14. În ceea ce priveşte cea de‑a doua ipoteză, apreciem că lovirea cu cuţitul în abdomenul femeii însărcinate, cu consecinţa decesului acesteia, nu este de natură să atragă reţinerea culpei pe latură subiectivă, faţă de decesul femeii.
Aspecte despre agravanta gravidităţii şi cunoaşterea acesteia
15. Loviturile de cuţit aplicate în zona abdomenului, indiferent dacă femeia este însărcinată sau nu, sunt apte să ducă la deces, abdomenul fiind o zonă vitală.
16. În privinţa primului aspect, noul Cod penal prevede, în art. 30 alin. (3), că „nu constituie circumstanţă agravantă sau element circumstanţial agravant starea, situaţia ori împrejurarea pe care infractorul nu a cunoscut‑o în momentul săvârşirii infracţiunii”.
17. Aceasta înseamnă că, dacă făptuitorul nu cunoştea starea de graviditate a victimei, nu se va reţine omor calificat conform art. 189 alin. (1) lit. g), ci omor (eventual calificat - dar în altă modalitate decât omorul calificat săvârşit asupra unei femei gravide).
18. Se apreciază că circumstanţa de agravare constând în starea de graviditate a victimei trebuie să fie cunoscută de către făptuitor.
19. Dorim să subliniem că agravanta subzistă nu doar atunci când făptuitorul şi‑a dat efectiv seama că femeia era însărcinată, ci şi atunci când, deşi sarcina era vizibilă, făptuitorul a ignorat semnele de sarcină, nerealizând că femeia era însărcinată.
20. Dacă acţionează mai mulţi făptuitori, în condiţiile participaţiei penale, starea de graviditate va fi o circumstanţă reală, care se va răsfrânge asupra tuturor participanţilor care au cunoscut faptul că victima este însărcinată.
21. În privinţa modului în care făptuitorul poate să îşi dea seama de starea de graviditate a victimei, în primul rând se au în vedere semnele exterioare ale sarcinii, mai ales mărirea uterului şi, consecutiv, a abdomenului, un semn care atrage presupunerea firească a faptului că femeia respectivă este însărcinată.
22. Apreciem că, din momentul în care sarcina femeii prezintă suficiente semne exterioare, astfel încât un om obişnuit ar fi putut să aprecieze că femeia era însărcinată, susţinerea făptuitorului cum că nu şi‑a dat seama că semnele exterioare se datorau unei sarcini nu poate fi reţinut.
23. Dorim să subliniem că, într‑un mod imposibil de evitat, criteriul semnelor vizibile ale sarcinii dezavantajează sarcinile aflate în stadii incipiente, când modificările exterioare sunt încă greu de observat.
24. În caz de aberratio ictus sau error in persona, s‑a apreciat că nu se va reţine agravarea formei de omor comise, explicaţia fiind lipsa oricărui element voliţional în raport de starea de graviditate a victimei.
Condiţii şi particularităţi ale art. 201 şi art. 202 C.pen.
25. În ipoteza în care făptuitorul a crezut în mod eronat că victima este însărcinată, s‑a apreciat că se va lua în considerare situaţia de fapt reală, deci nu se va reţine omor calificat săvârşit asupra unei femei gravide.
26. Apreciem că orice aspect privind caracteristicile sarcinii, precum viabilitatea produsului de concepţie sau o iminenţă de avort, nu au nicio influenţă asupra reţinerii formei infracţionale din art. 189 alin. (1) lit. g) C. pen.
Relaţia dintre întreruperea cursului sarcinii şi vătămarea fătului
27. O problemă în privinţa stabilirii cadrului infracţiunii din art. 201 C. pen. apare atunci când trebuie să delimităm această infracţiune, în modalitatea din alin. (3), ipoteza I (când fapta de întrerupere a cursului sarcinii are ca urmare vătămarea corporală a femeii însărcinate), de vătămarea corporală ce are drept consecinţă avortul [art. 194 alin (1) lit. d) C. Observăm că, în principiu, ambele infracţiuni se caracterizează, pe latură subiectivă, prin praeterintenţie.
28. În ceea ce priveşte existenţa praeterintenţiei pe latură subiectivă, diferenţa dintre cele două infracţiuni analizate provine din faptul că elementele ce definesc praeterintenţia se raportează diferit la elementul material.
29. Astfel, la întreruperea cursului sarcinii ce are ca urmare vătămarea corporală a femeii însărcinate, fapta de întrerupere a cursului sarcinii este săvârşită cu intenţie, iar vătămarea corporală se produce în baza culpei.
30. În schimb, vătămarea corporală ce are ca urmare avortul presupune intenţie în privinţa vătămării corporale, avortul fiind imputabil în baza culpei.
31. Aşadar, dacă a existat intenţie faţă de întreruperea cursului sarcinii, dar nu şi faţă de vătămarea femeii, infracţiunea va fi cea din art. 201 alin. (3) teza I C. pen.
32. Dacă a existat intenţie (directă sau indirectă) faţă de vătămarea femeii, dar avortul se produce din culpă, fapta va fi cea din art. 194 alin (1) lit. d) C. pen.
33. Credem că evidenţierea laturii subiective se face ţinându‑se seama de modalităţile concrete de săvârşire a faptei, precum şi de alte împrejurări, cum ar fi relaţiile dintre făptuitor şi femeia însărcinată.
Observaţii despre practica judiciară şi interpretări doctrinare
34. În ceea ce priveşte avortul care se produce ca urmare a vătămării corporale [art. 194 alin. (1) lit. d) C. pen.], aşa cum am afirmat mai sus, latura subiectivă se poate caracteriza şi prin intenţie indirectă pe ansamblul faptic.
35. De exemplu, să presupunem că soţul îşi bate violent soţia însărcinată, iar loviturile sale nu vizează direct abdomenul, ci alte zone ale corpului acesteia.
36. Într‑o asemenea ipoteză, lovindu‑şi violent soţia însărcinată, soţul acceptă posibilitatea producerii avortului ca o consecinţă a acţiunilor sale.
37. Nu se poate susţine că nu a prevăzut rezultatul sau că a crezut că nu se va produce, deoarece este de aşteptat ca lezarea integrităţii corporale a femeii însărcinate să afecteze şi sarcina, indiferent de zona unde sunt aplicate loviturile.
38. Astfel, în funcţie de cazul concret, se poate demonstra provocarea avortului ca urmare a vătămării corporale cu intenţie indirectă.
39. Altfel, s‑ar lăsa fără acoperire penală faptele de vătămare ce duc la avort, atunci când avortul este imputabil în baza intenţiei indirecte, din moment ce infracţiunea de întrerupere a cursului sarcinii se poate săvârşi, în opinia noastră, doar în baza intenţiei directe.
40. Practic, atunci când avortul se produce în baza intenţiei indirecte, autorul acceptă posibilitatea întreruperii cursului sarcinii.
41. Unii autori consideră însă că, în această ipoteză, ar trebui să se reţină concurs între vătămarea corporală şi întreruperea cursului sarcinii, apreciind că avortul, în baza art. 194 alin. (1) lit. d) C. pen. se poate comite doar în baza praeterintenţiei.
42. Noi considerăm însă că, în acest caz, există o singură infracţiune, cea de vătămare corporală ce are drept consecinţă avortul [art. 194 alin. (1) lit. d) C. pen.].
43. Asemeni, se poate discuta despre ipotezele din culpă, dar propunerea de modificare a alin. (3 ind. 1) aduce provocări tehnice considerabile în interpretare, iar cu privire la concluzii practice, autorul opinei principale susţine că există o singură infracţiune în multe situaţii.
Art. 201 CPC: Fixarea primului termen de judecată Av. Lect. Univ. Dr. Sidonia Culda | Intensa
44. În ultimul rând, propunerile recente despre modificări legislative ridică dificultăţi în încadrarea exactă a perioadelor de sarcină şi a consecinelor, fiind necesară o analiză continuă a jurisprudentei pentru a clarifica aplicarea articolelor.
45. Conf. univ. dr.
tags: #analiza #infractiunii #de #intrerupere #a #cursului
Postări populare:
- Perspectiva Lidia Fecioru despre ceaiul din semințe de pătlăgina pentru fertilitate
- Fertilizarea și dezvoltarea ovulelor la pinofite: o privire aprofundată
- Iorga Carmen, medic pediatru: informatii si specializare
- Avortul medicamentos: cum funcționează, riscuri și linii directoare legale
- Ce presupune ecografia morfologică în sarcină în Suceava