Nașterea naturală vs cezariană: beneficii, riscuri și decizii informate

Conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 140 de milioane de femei nasc în fiecare an la nivel global. Se estimează că în fiecare zi, vin pe lume în jur de 385 000 de bebeluși, fie pe cale naturală, vaginală, fie prin cezariană. Majoritatea bebelușilor vin pe lume pe cale naturală, însă operațiile de tip cezariană rămân opțiuni pentru a naște: se estimează că, în Marea Britanie, un copil din 4 se naște prin cezariană, iar în SUA, procentul nașterilor prin cezariană este de 31%. În România, procentul nașterilor prin cezariană ajunge și la 90% în centrele private, viitoarele mămici optând pentru această formă de naștere.

Cum decurge nașterea naturală?

În mod normal, majoritatea femeilor sănătoase care duc la termen sarcini fără probleme și au avizul medicul obstetrician pot naște pe cale naturală. Nașterea propriu-zisă este precedată de travaliu, care debutează cu apariția contracțiilor. În prima fază, care poate dura între câteva ore și câteva zile, contracțiile sunt rare și neregulate, iar colul începe să se dilate treptat. În aceste momente, până la nașterea propriu-zisă, de ajutor pot fi exercițiile de respirație, masajul și băile calde.

Momentul apropierii nașterii este acela când colul se dilată cu aproximativ 4 cm, iar contracțiile devin regulate. Iminența nașterii pe cale naturală este anunțată și de ruperea apei, de prezența a 3 contracții regulate în decurs de 10 minute și de contracțiile dureroase. În aceste situații, se impun prezentarea într-un serviciu medical sau asistența oferită de o moașă.

Pentru ca nașterea naturală să se producă, e nevoie de o dilatare a colului uterin de 10 cm. La prima naștere a unei femei, dilatarea completă se produce în 8-12 ore, iar la următoarele, se poate instala mult mai repede, în 5 ore. Pe tot parcursul travaliului, atât starea mamei, cât și cea a fătului sunt îndeaproape monitorizate pentru ca totul să decurgă fără probleme. Dacă nașterea întârzie și travaliul de prelungește din diverse motive (bebelușul nu are o poziție bună sau mama nu are suficientă forță), medicii pot recurge la metode de a provoca nașterea precum administrarea de oxitocină (crește intensitatea contracțiilor) sau ruperea apei.

În situația în care apar dificultăți în expulzia bebelușului, medicii pot recurge la diverse tehnici precum folosirea forcepsului, a vacuumului sau epiziotomia (incizia perineului). La ora actuală, nașterea vaginală se poate face și sub anestezie epidurală. Aceasta reduce durerile și stresul pe care viitoarea mamă le resimte în timpul travaliului. Există și anumite rezerve legate de anestezia epidurală, unele studii corelând-o cu nevoia de intervenții suplimentare precum forcepsul sau vaccumul, cu scăderea tensiunii arteriale la mamă și cu alte efecte adverse precum febra, durerea de cap, starea de rău și riscul de cateter urinar.

Beneficiile nașterii naturale

Pentru că este forma naturală de a aduce pe cale un copil, nașterea vaginală este cea pentru care fac pledoarie mulți medici și pe care o aleg fără rezerve cele mai multe dintre mame. Printre avantajele nașterii naturale se numără:

• refacerea rapidă după naștere;
• expunerea bebelușului, în timpul expulziei naturale, la o serie de bacterii sănătoase, care îi stimulează imunitatea;
• șanse mai bune pentru alăptare;
• pregătire mai bună a plămânilor copilului pentru respirație;
• reducerea riscului de complicații asociat operației cezariană.

Când se recomandă și în ce constă cezariană?

În ultimii ani, tot mai multe femei optează să nască prin cezariană, mai ales în clinicile private, unde achită integral costurile operației. Dincolo de opțiunile personale în ceea ce privește nașterea, intervenția chirurgicală prin care un bebeluș poate veni pe lume are câteva indicații clare, care țin cont de situația mamei și a fătului. Printre motivele medicale care impun cezariană se numără:

• poziția bebelușului (se face cezariană atunci când acesta nu este în poziția ideală pentru nașterea vaginală, adică atunci când nu este cu capul în jos);
• bebelușul este prea mare pentru a putea veni pe lume pe cale naturală;
• sarcina multiplă;
• prezența hipertensiunii în sarcină sau preeclampsiei;
• anumite infecții care survin în ultima perioadă a sarcinii;
• bebelusul este în suferință;
• placenta previa sau placentă joasă;
• travaliul nu avansează;
• cordonul ombilical iese prin col înaintea bebelușului;
• nașterile prin cezariană din antecedent.

Operația cezariană este, de obicei, planificată începând cu săptămâna 39 de sarcină. Intervenția durează între 40 și 50 de minute și se face sub anestezie epidurală (rareori este nevoie de anestezie generală). Bebelușul este de obicei scos printr-o incizie orizontală, de 10-20 cm, sub linia bikinilor, și părinții îl pot vedea imediat după intervenție, dacă totul este în regulă. Recuperarea după cezariană durează mai mult decât cea de după nașterea vaginală, spitalizarea fiind de 3-4 zile. Anumite activități fizice sunt interzise o perioadă, până la controlul de la 6 săptămâni de după cezariană.

Beneficii și riscuri ale cezarianei

În comparație cu nașterea naturală, cezariană poate fi o opțiune pentru unele mămici, deoarece nu este însoțită de durerea din timpul travaliului. Cezariana are și alte avantaje printre care:

• risc redus de incontinență și disfuncții sexuale după naștere;
• risc scăzut ca bebelușul să fie privat de oxigen;
• probabilitate mai mică de traumatizare a bebelușului la expulția vaginală.

Însă, fiind o intervenție chirurgicală, cezariană nu este lipsită de riscuri de complicații:

• apariția cheagurilor de sânge și a sângerărilor;
• risc de afectare a vezicii urinare;
• tulburări temporare de respirație ale bebelușului;
• riscul de rănire a bebelușului ca urmare a inciziei uterine.

Multe femei se întreabă dacă pot avea parte de o naștere naturală după cezariană. Acest lucru este posibil, însă mama și bebelușul vor avea nevoie de o monitorizare specială pe parcursul travaliului. Există contraindicații pentru nașterea naturală după cezariană, precum incizia uterină verticală înaltă, ruptura uterină în antecedent sau extirparea unei fibroze.

Aspecte practice: cum să alegi în cunoștință de cauză

Decizia între naștere naturală și cezariană poate fi dificilă. Probabil deja te-ai informat din cărți, ai cerut sfatul prietenelor sau ai căutat pe internet. Scopul final al ambelor metode este aducerea pe lume a unui bebeluș sănătos. Medicul tău nu îți va impune în ce mod trebuie să naști, ci îți va face recomandări în funcție de starea de sănătate, istoricul medical și sarcina prezentă. Există multe motive pentru care se alege cezariană, iar aceasta este programată din timp. În cele mai multe cazuri se recurge la cezariană pentru nașterile multiple, iar mama nu poate naște natural mai mulți copii. Totuși, pentru nașterea naturală există și riscuri și limitări.

Înainte de a decide, este important să discuți cu medicul despre starea ta generală de sănătate, poziția fătului, evoluția sarcinii și eventualele antecedente chirurgicale. Niciună alegere nu este universal „mai bună”; fiecare sarcină evoluează diferit, iar decizia optimă este cea care maximizează siguranța mamei și a copilului.

Despre travaliu, naștere și recuperare

Travaliul poate dura între 10 și 20 de ore pentru prima naștere, iar în cazul celor care au mai născut, durata poate fi mai scurtă. Dilatarea colului se realizează treptat, până la 10 cm, apoi urmează etapa de împingere și nașterea propriu-zisă. După naștere, corpul mamei intră într-un proces de refacere; în caz de cezariană, recuperarea poate dura mai mult, iar lactația poate începe mai târziu față de nașterea naturală. Pentru bebeluș, trecerea prin canalul de naștere contribuie la adaptarea la mediul exterior, inclusiv la nivel pulmonar.

Atenții și recomandări

Este esențial ca mediul în care se desfășoară nașterea să ofere tot confortul necesar viitoarei mămici. Dacă dorești să beneficiezi de nastere alături de un medic cu experiență, poți consulta specialiști pentru a alege cea mai bună opțiune, în funcție de particularitățile sarcinii și de starea ta de sănătate. Indiferent că optezi pentru naștere naturală sau cezariană, scopul este același: o naștere în siguranță pentru mamă și copil.

Nasterea naturală poate aduce avantaje psihologice și de legătură imediată cu bebelușul, în timp ce cezariană poate oferi certitudinea planificării și poate evita travaliul dureros. Dar ambele variante implică riscuri și beneficii, iar decizia nu se ia decât în dialog cu echipa medicală și cu familia.

Potriviri pentru diferite situații

1. Nașterea naturală este recomandată în cazul sarcinilor cu evoluție normală, fără complicații evidente, cu poziția fătului favorabilă și cu o starea de sănătate a mamei bună.
2. Cezariană este indicată în situații precum bebe prea mare pentru canalul vaginal, poziție inadecvată a bebelușului pentru naștere, sarcini multiple, hipertensiune, diabet, infecții contagioase în ultimul trimestru, suferința fetală sau problema placentei.
3. După cezariană, nașterea naturală poate fi posibilă în viitoarele sarcini în multe cazuri, dar necesită monitorizare atentă și evaluare individuală a riscurilor de ruptură uterină sau alte complicații.

tags: #insertie #marginala #natural #sau #cezariana

Postări populare:

• Ghid complet pentru perioada de un an: activități distractive pentru bebeluș
• Beneficii ale consultului de pediatrie la domiciliu: cum funcționează
• Beneficii și riscuri ale administrării altrifer în timpul sarcinii
• Profilul medicului rezident Stanca Mihai la Clinica Dominic Stanca
• Rolul asistentului medical în maternitate: responsabilități esențiale