Analiza situației gravidelor, mamelor și copiilor din mediul rural: provocări, riscuri și recomandări

Organizația Salvați Copiii România a lansat marți studiul „Analiza situației gravidelor, mamelor și copiilor din mediul rural”, în care este analizat fenomenul copiilor cu copii, nașterile premature, rata de vaccinare scăzută și riscurile sociale. Fenomenul mamelor minore, care plasează România pe primele locuri din Europa, este unul complex, ale cărui consecințe afectează atât mama, cât și copilul. Potrivit ultimei analize, cinci din zece mame cu vârsta sub 18 ani nu au fost niciodată la control ginecologic, ceea ce a dus la o rată de patru ori mai mare a nașterilor premature.

Contextul social și medical al mamelor minore

„Studiul a pornit din inițiativa Salvați Copiii și s-a aplecat asupra situației mamelor minore, o situație în care România are, din păcate, un alt record negativ. Am încercat în concluziile studiului să le analizăm sociologic, dar și medical și să rugăm ministerele de resort să fie prezente la ceea ce putem numi propunere de recomandări.”

„Fenomenul copiilor cu copii este unul social, pentru că efectele nu se limitează la situația unei mame sau a unei comunități, ci vizează, în lanț, sănătatea fizică și emoțională a unor copii care se nasc într-un mediu vulnerabil și supus riscurilor sociale”, a afirmat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii.

Principalele concluzii ale studiului

Conform analizelor, șase din zece mame minore nu au avut acces niciodată la informații privitoare la sănătatea reproducerii sau educație sexuală, iar cinci din zece gravide minore și din cele din gospodăriile defavorizate nu au fost controlate de medicul ginecolog în sarcină. De asemenea, patru din zece minore au născut prematur, ponderea fiind de patru ori mai mare comparativ cu mamele majore incluse în studiu.

România are cea mai mică rată a natalității din UE, ceea ce duce la un spor natural negativ în România de minus 3%. La rândul său, peste 6.000 de tinere din România cu vârsta sub 18 ani au devenit mame în 2024, dintre care 586 nu aveau încă 15 ani, potrivit unui raport Salvați Copii. O cauză semnificativă este controlul prenatal redus în cazul gravidelor sub 15 ani: 37,2% din nașterile la mame sub 15 ani au fost fără control prenatal, în vreme ce media națională este de 19,27% (INS).

În perioada 2019-2023 s-au înregistrat 38.865 de nașteri în rândul mamelor minore, dintre care 3.614 la fete sub 15 ani. Danemarca reprezintă un contrast, în care educația sexuală în școli a fost introdusă încă din 1930; aceasta duce la una dintre cele mai scăzute rate ale nașterilor la adolescente între 15 și 19 ani, de peste 8 ori mai mică decât România în 2017.

Impactul asupra sănătății copiilor și a accesului la servicii

Rata mortalității infantile în România rămâne una dintre cele mai mari din UE, cu 5,6 decese la 1.000 de nașteri vii, față de media UE de 3,3. Rata mortalității infantile în mediul rural este mult peste cea din mediul urban - 6,6 vs 4,6 la mia de copii născuți vii (INS 2023). Cauzele includ dotarea insuficientă a cabinetelor medicale din rural, acces limitat la servicii medicale, informare deficitară privind îngrijirea nou-născutului, alimentația, vaccinarea și sărăcia care limitează accesul la resurse medicale. De asemenea, există un număr insuficient de specialiști în zonele rurale.

„Fenomenul mamelor minore are consecințe asupra siguranței și bunăstării ambilor copii, mama adolescentă și nou-născutul. Statutul social vulnerabil al acestor mame este moștenit de copiii lor și suntem în fața unui cerc vicios care necesită politici publice concrete”, a explicat Gabriela Alexandrescu.

Modelul de intervenție și recomandările concrete

Salvați Copiii promovează un model integrat de intervenție comunitară în 59 de comunități rurale dezavantajate. Până acum, 46.595 de gravide, mame tinere și copii au beneficiat de sprijin, iar anual organizația oferă asistență pentru 7.500 de beneficiari în 42 de comunități defavorizate. Programul „Educație pentru sănătate”, inițiat în 1998, abordează educația sexuală, nutriția, exercițiile fizice, sănătatea emoțională și educația de mediu, și este implementat la nivel național, atât în urban, cât și în rural.

În cadrul discuțiilor, s-au propus măsuri pentru îmbunătățirea sănătății gravidelor, mamelor și copiilor în zonele rurale defavorizate, precum și îmbunătățirea sistemului de sănătate destinat îngrijirii nou-născuților prematuri. Dr. Diana Loreta Păun subliniază necesitatea colaborării tuturor actorilor și a politicilor coerente, sustenabile și bazate pe dovezi.

În plus, a fost evidențiată importanța unei moașe comunitare, foarte aproape de mamele vulnerabile, pentru sprijin în timpul sarcinii și după naștere. Educația pentru sănătate rămâne prioritară, iar educația sexuală în cadrul acestei discipline are potențialul de a schimba aceste statistici cenușii. Se pronunță, de asemenea, necesitatea unei rețele robuste de medicină școlară în mediul rural, cu servicii de planificare familială, iar PNRR a prioritizat acest obiectiv.

Detalii despre necesare acțiuni

Programele Salvați Copiii includ pregătirea pentru o monitorizare mai bună a sarcinii, sprijin medical și suport pentru tinere mame în primele luni, cu scopul de a reduce mortalitatea infantilă. Se subliniază că accesul la servicii medicale în zonele rurale este o problemă structurală a sistemului de sănătate românesc, necesitând reforme la nivel de resursă umană și infrastructură.

Analiza a fost realizată pe un eșantion de 1.122 persoane, dintre care 136 erau mame sau gravide sub 18 ani. Datele includ statusul de gravidă/mamă a unui copil cu vârsta sub 5 ani, sursele de venit ale gospodăriei și mediul de rezidență. În total, studiul evidențiază necesitatea unor politici publice orientate spre reducerea decalajelor pentru asigurarea unei vieți mai bune copiilor din mediul rural.

Perspectivele profesionale și scopurile viitoare

Ministrul Sănătății, într-o intervenție, a afirmat că accesul la educație și educația sexuală sunt chei pentru prevenirea maternității timpurii și a consecințelor asociate. O legea promovată în luna iulie, privind educația pentru sănătate începând cu clasa a VIII-a, prevede programe pentru prevenirea bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor. Datele analizelor Salvați Copiii au fost discutate în cadrul dezbaterii organizate împreună cu Senatul României și alte instituții, pentru identificarea măsurilor practice și a direcțiilor de implementare.

Astfel, cadrul analizelor și recomandărilor propuse urmărește să contribuie la reducerea mortalității infantile, creșterea ratelor de vaccinare, asigurarea accesului la îngrijire prenatală și îmbunătățirea condițiilor de trai ale mamelor minore din mediul rural. Accesul la servicii medicale, educația pentru sănătate, sprijinul comunitar și implicarea statului rămân pilonii principali pentru schimbări reale și durabile în viața copiilor născuți în comunitățile defavorizate.

“Fiecare copil contează!” - această inițiativă pilot a Salvați Copiii, desfășurată în patru județe, urmărește identificarea cauzelor vizibile sau ascunse ale mortalității infantile și îmbunătățirea informațiilor pentru gravide și tinerele mame, pentru a reduce riscurile și pentru a asigura o dezvoltare adecvată a copiilor.

tags: #analiza #situatiei #gravidelor #mamelor #si #copiilor

Postări populare:

• Diversificarea bebelușilor: biscuiți în iaurt – ghid practic
• Somnul bebelușului: motivele pentru care doarme în timpul zilei și cum se modifică în primii ani
• Geci pentru gravide cu insertie pentru purtare: informatii esentiale si beneficii
• Ridicarea obiectelor în primul trimestru: riscuri, sfaturi practice pentru activitatea fizică
• Utilizarea corectă a centurii în timpul sarcinii