Candidoza vaginala este frecventa in sarcina, provocata de Candida albicans.
Simptomele includ secretii specifice si disconfort local.
Diagnosticul se face prin analize specializate ale secretiei vaginale.
Tratamentul implica antifungice recomandate de medic, care sunt sigure pentru gravide.
Trei din patru femei au un episod de candidoza de-a lungul vietii, iar aproape 40% din acestea dezvolta doua sau mai multe episoade.
In cele mai multe din cazuri, candidoza vaginala apare in timpul sarcinii, fiind cauzata de inmultirea excesiva a ciupercii Candida albicans la nivelul mucoasei vaginale.
De ce apare candidoza in sarcina?
Candida albicans este o ciuperca ce se regaseste in flora normala a vaginului.
Aceasta analiza se numeste examenul microbiologic al secretiei vaginale si poate fi asociata si cu o cultura fungi si fungigrama.
Afecteaza candidoza sarcina?
Candidoza vaginala nu afecteaza sarcina si dezvoltarea fatului.
In unele cazuri, femeile gravide pot transmite candida albicans la bebelus, in timpul nasterii, insa acesta va face de obicei o forma usoara de candidoza bucala sau inghnala.
Solutii de tratament pentru candidoza in sarcina
Candidoza in sarcina se vindeca intr-un timp foarte scurt, dar este foarte important ca viitoarea mamica sa tina minte faptul ca cel mai sigur tratament este cel prescris de medicul de specialitate.
Aceasta este singura varianta prin care poate fi eliminate candidoza recurenta.
In general, medicul de specialitate poate recomanda ca tratament pentru candidoza in sarcina derivatii imidazolii (clotrimazol, miconazole, butoconazole), triazolii (fluconazole, terconazole) si polienele (nyastatin).
Ei se folosesc in formule topice sau orale.
Antifungice topice (imidazole si triazoli) sunt cunoscute ca antifungice azolice sunt recomandate ca terapie de electie in timpul sarcinii.
Acestea se pot administa sub forma de creme locale sau supozitoare intravaginal (ovule).
Durata medie a tratamentului este de 7 zile.
Studiile arata ca folosirea de antifungice topice nu cresc riscul de avort spontan sau de malformatii fetale, indiferent de perioada din sarcina in care se administreaza, deoarece se absorb foarte putin in circulatia sistemica si nu se transmit la fat.
Fluconazolul oral este folosit ca terapie de linia a II-a in tratamentul candidozei in sarcina.
Sunt studii care arata ca folosirea in doze mari poate declansa malformatii majore la fat (mai mult de doza unica de 150 mg/zi ).
O alta alternativa sigura este si nyastatina topica, cu o absorbtie sistemica nesesizabila.
Probioticele au un rol esential in refacerea florei vaginale normale la gravidele cu candidoza vaginala, fiind recomandate frecvent de medicii de specialisti.
Cum poti sa previi aparitia candidozei vaginale in sarcina?
Sunt cateva reguli pe care viitoarea mamica trebuie sa le respecte pentru a preveni aparitia candidozei in sarcina.
Aceasta reguli tin in principal de respectarea regulilor de igiena intima:
- Folosirea de lenjerie intima curata, lejera si mai ales de bumbac
- Evitarea folosirii de absorbante zilnice
- Dupa ce ai folosit toaleta, sterge-te dinspre fata spre spate, mentine zona genitala uscata
- Evita baia in cada cu spuma
- Evita folosirea de spray-uri si lotiuni pentru zona intima
- Evita spalaturile intravaginale
- Evita pantaloni mulati
Alimentele procesate foarte mult si care au un continut ridicat de zahar favorizeaza aparitia candidozei in sarcina.
Antibioticele si sarcina: unde se incadreaza tratamentul antifungic?
Medicul de familie și, în principal, specialiștii în obstetrică-ginecologie se confruntă în permanență cu utilizarea antibioticelor în timpul sarcinii.
Unul dintre cele mai mari progrese medicale ale secolului XX îl reprezintă antibioticele, care au salvat sute de milioane de vieți prin tratarea și vindecarea multor infecții, prevenind, în foarte multe cazuri, complicații deosebit de severe și chiar decesul.
Dar, ca și alte medicamente, antibioticele pot cauza efecte adverse nedorite (diaree, candidoze, alergii etc.) sau, atunci când sunt folosite în mod necorespunzător, pot avea unele consecințe negative.
Un aspect cu care se confruntă în permanență specialiștii în obstetrică-ginecologie, dar și medicul de familie, este acela al utilizării antibioticelor în perioada sarcinii, unele estimări indicând faptul că la una din patru femei gravide i se va prescrie un antibiotic.
În perioada sarcinii există o certain depresie a sistemului imunitar, acest lucru fiind explicabil, dar poate cauza o creștere a severității infecției apărute în timpul sarcinii.
În timp ce mai multe antibiotice au fost considerate sigure pentru femeile însărcinate, unele antibiotice, administrate în timpul sarcinii, pot avea consecințe negative, precum avort spontan sau malformații congenitale cu diferite grade de severitate.
Acestea sunt antibiotice cunoscute de-a lungul timpului a fi teratogene și trebuie evitate pe tot parcursul sarcinii, cum ar fi streptomicina și kanamicina (pot provoca pierderea auzului) și tetraciclina (poate duce la slăbire, hipoplazie și modificări de culoare a oaselor lungi și a dinților).
Există o preocupare continuă pentru a ști dacă și care antibiotice pot fi utilizate fără a periclita sănătatea copilului și a mamei.
În acest scop a fost realizată o serie de studii și au fost lansate liste de antibiotice ce pot fi utilizate sau evitate în timpul sarcinii.
Un studiu realizat în Ungaria, în perioada 1980-1996, a investigat efectul teratogen al antibioticelor aminoglicozidice, cum ar fi gentamicina, streptomicina, tobramicina și neomicina, analizate cazurile cu malformații congenitale în paralel cu un grup de martori sănătoși.
Concluzia acestui studiu este că tratamentul în timpul sarcinii cu gentamicină administrată parenteral și neomicină pe cale orală nu prezintă niciun risc teratogen detectabil pentru făt.
Alte studii, efectuate de US Centers for Disease Control and Prevention și de National Center on Birth Defects and Developmental Disabilities, în 2009, au constatat că două tipuri de antibiotice au fost asociate cu un risc mai mare pentru mai multe defecte congenitale: nitrofurantoinele și sulfonamidele, care sunt prescrise în special pentru infecții ale tractului urinar.
Nu s-a stabilit însă o relație de cauzalitate între utilizarea antibioticelor și malformațiile congenitale. Aceste două antibiotice sunt în continuare considerate adecvate atunci când nu există o alternativă satisfăcătoare.
Cu toate acestea, aproximativ 30% dintre femei au luat un antibiotic în perioada studiată, iar penicilina, eritromicina și cefalosporinele nu au fost asociate cu un risc crescut de apariție a aproximativ 30 de defecte congenitale diferite.
Desi studiile efectuate nu au avut toate aceleași rezultate, totuși se desprind niște concluzii comune, considerate valabile în acest moment.
Nu s-a stabilit o relație de cauzalitate între utilizarea antibioticelor și malformațiile congenitale, majoritatea cercetătorilor recunoscând că nu știu sigur dacă antibioticele sau infecțiile pot fi cauza efectelor nedorite ce pot apărea în timpul sarcinii.
Mulți dintre autori susțin utilizarea antibioticelor în timpul sarcinii numai dacă există dovezi științifice convingătoare potrivit cărora raportul risc-beneficiu este favorabil, de exemplu, în tratamentul unei infecții confirmate.
Până la proba contrarie, trebuie evitate: streptomicina, kanamicina, chinolonele, tetraciclinele, aminoglicozidele (cu excepția cazului în care există o infecție severă), macrolidele (cu excepția eritromicinei), metronidazolul în doze mari, trimetoprim și nitrofurantoina (administrată la termen).
Sarcina este o perioadă sensibilă în viața unei femei, iar alegerea medicamentelor potrivite devine esențială pentru sănătatea mamei și a bebelușului.
Ce este Augmentin și cum funcționează?
Augmentin este un antibiotic combinat care conține amoxicilină și acid clavulanic.
Este utilizat pentru tratarea infecțiilor bacteriene precum: Infecții respiratorii, Infecții urinare, Sinuzite și otite, Infecții ale pielii.
Amoxicilina este un antibiotic din clasa penicilinelor, iar acidul clavulanic ajută la prevenirea rezistenței bacteriene, făcând tratamentul mai eficient.
Este Augmentin sigur în sarcină?
Conform studiilor, Augmentin este considerat relativ sigur în sarcină, fiind inclus în categoria B de către FDA.
Acest lucru înseamnă că nu s-au găsit dovezi de efecte negative asupra fătului în studiile pe animale, însă studiile extinse pe femei însărcinate sunt limitate.
👉 Când este prescris? Medicii pot recomanda Augmentin doar în situațiile în care beneficiile depășesc riscurile potențiale.
De obicei, se prescrie în cazuri severe de infecții bacteriene care nu pot fi tratate eficient prin alte metode mai sigure.
👉 Există riscuri? În primele săptămâni de sarcină, orice medicament trebuie administrat cu precauție, deoarece această etapă este esențială pentru dezvoltarea organelor bebelușului.
De asemenea, unele studii sugerează o posibilă legătură între utilizarea Augmentin în trimestrul al doilea și un risc ușor crescut de enterocolită necrozantă la nou-născuți.
Alternative mai sigure la antibiotice
Dacă infecția nu este severă, medicul poate recomanda alte opțiuni mai sigure, cum ar fi:
- Consumul crescut de lichide și alimente bogate în vitamina C pentru a susține imunitatea
- Probiotice pentru sănătatea intestinală și prevenirea infecțiilor
- Remedii naturale, cum ar fi mierea și ghimbirul, pentru afecțiuni respiratorii ușoare
- Antibiotice alternative din categoria A sau B, considerate mai sigure pentru femeile însărcinate
Sfaturi pentru Viitoarele Mămici
- Nu lua niciun medicament fără acordul medicului! Chiar și antibioticele considerate sigure pot avea efecte nedorite.
- Informează medicul despre sarcină! În cazul în care îți este prescris un antibiotic, cere alternative mai sigure.
- Menține un stil de viață sănătos! Alimentația echilibrată, hidratarea corectă și evitarea automedicației sunt factori esențiali pentru o sarcină sănătoasă.
Concluzie
Medicamente precum Augmentin pot fi necesare în sarcină, dar trebuie utilizate doar sub supravegherea unui medic.
Unele extracte de plante, uleiuri esentiale si chiar alimente au proprietati antibiotice. De exemplu, unele extracte de plante si vegetale pot preveni proliferarea bacteriilor in alimente. Printre acestea se numara usturoiul, mierea si anumite ierburi.
Antibioticele eliberate pe baza de prescriptie medicala, cum ar fi penicilina, au ajutat oamenii sa se recupereze in caz de boli si afectiuni altfel fatale inca din anii 1940.
Unii oameni pot avea reactii adverse dupa administrarea antibioticelor, cum ar fi senzatia de rau sau diareea. Alte persoane pot prezenta reactii alergice la anumite antibiotice.
Iata dovezile din spatele a cinci dintre cele mai recomandate antibiotice naturale. Avand in vedere ca apar din ce in ce mai multe bacterii rezistente la antibiotice, cercetarile si-au indreptat atentia si catre compusii naturali, ca potentiala sursa de inspiratie pentru noi agenti antimicrobieni.
Desi sunt necesare studii indelungate, unele substante dau rezultate foarte bune. Potrivit Societatii Americane de Microbiologie, usturoiul are multe componente antimicrobiene active, precum alicina, ajoene si sulfuri de alil.
Usturoiul este in general sigur de consumat, dar dozele mari pot provoca sangerari interne. Daca luati medicamente pentru subtierea sangelui, consultati-va medicul inainte de a utiliza usturoiul ca antibiotic natural.
Jurnal de sarcina (7) - Sunt antibioticele interzise în timpul sarcinii? #supermom
Mierea este unul dintre cele mai vechi antibiotice naturale, continand peroxid de hidrogen si avand un pH scazut.
Externe, mierea poate fi folosita ca antibiotic, aplicand-o pe rani sau zone infectate.
Propolisul poate fi utilizat intern sau extern si are proprietati antibacteriene, antivirale si antifungice.
Procesarea si stocarea antibioticelor naturale
- Mierea se pastreaza la temperatura camerei, intr-un recipient inchis ermetic, ferita de umiditate si lumina, nu se refrigeră.
- Propolisul: tinctura se pastreaza la loc răcoros si întunecos; uleiurile esențiale se păstrează în sticlute închise, la culoare, ferite de căldură.
Cum se combină antibioticele naturale pentru efecte mai puternice?
Unele antibiotice naturale pot avea efect sinergic, cum ar fi mierea combinata cu ulei de cimbru sau usturoiul si ceapa in alimentatie.
Dozele recomandate si precautii
Dozele variaza în functie de tipul de antibiotic natural si de modul de administrare:
- Miere: 1-2 linguri pe zi in alimentatie; pentru aplicare locala, strat subtire
- Propolis: 10-30 de picaturi de tinctura diluata pe zi pentru uz intern; aplicare locala dupa diluare 1:1 cu apa sau ulei
- Usturoi: 1-2 cateli cruzi pe zi sau capsule standardizate conform indicatiilor producatorului
- Cimbru, cuișoare, oregano: in cantitati alimentare obișnuite sau uleiuri esentiale diluate corespunzator
Concluzie finală
Antibioticele naturale reprezintă o alternativă valoroasă și sigură pentru prevenirea infecțiilor ușoare și susținerea sistemului imunitar, dar nu înlocuiesc tratamentele prescrise de medic pentru infecțiile grave. Folosite corect și cu moderație, ele pot contribui la menținerea sănătății generale și la reducerea expunerii la bacterii dăunătoare.
tags: #antibiotic #natural #pentru #gravide