Fertilizarea in vitro (FIV) este cea mai eficienta forma de tehnologie de reproducere asistata. Inglobeaza o serie complexa de proceduri utilizate pentru a ajuta cuplurile infertile sa obtina o sarcina sau in anumite situatii pentru a preveni transmiterea unor boli genetice. Spre deosebire de inseminarea artificiala, o alta procedura de reproducere asistata mai simpla, dar si mai riscanta, in care sperma este plasata in uter, iar conceptia se intampla altfel in mod normal, FIV presupune combinarea ovocitelor si a spermei in afara corpului, intr-un laborator. Odata ce se formeaza unul sau mai multi embrioni, acestia sunt apoi plasati in uter. FIV este o procedura mult mai complexa si mai costisitoare decat inseminarea artificiala.
Ce este fertilizarea in vitro si cand se recomanda
Fertilizarea in vitro este o procedura conceputa pentru a trata infertilitatea si a evita transmiterea anumitor afectiuni genetice grave, cu scopul de a produce o sarcina sanatoasa. Procedura se poate efectua folosind propriile ovocite si sperma partenerului sau in cazuri particulare poate implica atat ovocite, cat si spermatozoizi de la donatori. Practic, consta in fertilizarea atificiala, in conditii de laborator, a ovocitelor. Acestea sunt prelevate in anestezie prin aspiratie din ovare si apoi fertilizate cu spermatozoizii recoltati de la partener sau donati de un donator anonim intr-un laborator. Odata produs procesul de fertilizare, in curs de cateva zile se va obtine un numar de embrioni. Dintre acestia se va alege unul sau mai multi, care sunt transferati in uter, cu scopul de a obtine sarcina. Restul embrionilor se pot crioconserva pentru o utilizare ulterioara. Actualmente din mai multe considerente se prefera transferal unui singur embrion.
Un ciclu complet de FIV dureaza aproximativ trei saptamani. Uneori, acesti pasi sunt impartiti in diferite etape, iar procesul poate dura mai mult. Fertilizarea in vitro se recomanda cuplurilor in care partenera are trompele uterine (tuburi falopiene) absente sau blocate, deseori medicul poate recomanda scoaterea trompelor blocate, acestea avand un efect nefast asupra implantarii embrionilor. Infertilitatea severa masculina - numarul de spermatozoizi sau motilitatea spermatozoizilor este scazuta sau sperma trebuie extrasa chirurgical din testicule. In care partenera are o varsta reproductiva avansata, deoarece timpul de conceptie este esential, iar ratele de sarcina cu alte terapii sunt mici. In care unul dintre parteneri sufera de diferite cauze ale infertilitatii (de exemplu, endometrioza, tulburari de ovulatie, infertilitate inexplicabila), si alte metode de tratament nu au dat rezultate. In care unul dintre parteneri are o boala genetica mostenita, iar partenerii doresc sa evite transmiterea afectiunii copilului lor - in acest caz, FIV este combinat cu un diagnostic genetic preimplantational. Acest lucru inseamna ca embrionii sunt testati si sunt transferati in uter numai embrionii sanatosi. In care partenera sufera de insuficienta ovariana prematura - in acest caz se recomanda folosirea de ovocite provenite de la o donatoare.
Factorii care influenteaza succesul FIV
Sansele de a avea un copil sanatos folosind FIV depind de multi factori, cum ar fi varsta mamei si cauza infertilitatii. In unele cazuri FIV poate presupune o asteptare indelungata pana la obtinerea rezultatului dorit si poate fi o solutie costisitoare si invaziva. Atunci cand se alege transferul de mai multi embroni, in cele mai multe cazuri, FIV poate duce la o sarcina multipla.
Factori demografici si biologici
Varsta materna. Cu cat viitoarea mama este mai tanara, cu atat este mai probabil sa ramana insarcinata si sa nasca un copil sanatos folosind propriile oua in timpul FIV. Femeile peste 41 de ani sunt adesea sfatuite sa ia in considerare utilizarea unor oua donate in timpul FIV pentru a creste sansele de succes. Starea embrionului. Transferul embrionilor mai dezvoltati este asociat cu rate de sarcina mai mari in comparatie cu embrioni mai putin dezvoltati (a doua sau a treia zi). Istoricul reproductiv. Femeile care au nascut anterior au mai multe sanse sa ramana insarcinate folosind FIV decat femeile care nu au nascut niciodata. Ratele de succes sunt mai mici pentru femeile care au folosit anterior FIV de mai multe ori si nu au ramas insarcinate. Cauza infertilitatii. Femeile cu un aport normal de oua au sanse mai mari de a ramane insarcinate folosind FIV. De exemplu, femeile care au endometrioza severa sunt mai putin susceptibile sa ramana insarcinate folosind FIV decat femeile care au infertilitate inexplicabila. Stilul de viata. De obicei, femeile care fumeaza au mai putine oua recuperate in timpul FIV, fapt care creste riscul de esec al procedurii. Fumatul poate scadea cu 50% sansele de succes ale unei proceduri FIV. Obezitatea, de asemenea, poate reduce sansele de a ramane insarcinata si de a avea un copil. La fel, pot fi daunatoare consumul de alcoolul, de droguri, cofeina in exces si anumite medicamente.
Pregatirea pentru FIV
Fertilizarea in vitro poate fi un proces foarte solicitant atat fizic, cat si emotional, dar exista o serie de metode care pot ajuta la pregatirea organismului si la maximizarea sanselor de a avea o sarcina sanatoasa. Inainte de a incepe un ciclu FIV, se recomanda realizarea catorva schimbari in stilul de viata: Adoptarea unei diete sanatoase, bine echilibrate in vitamine si minerale Consumul de vitamine prenatale, pentru completarea aportului necesar de vitamine Mentinerea unei greutati sanatoase Renuntarea la fumat, alcool sau droguri Reducerea sau eliminarea aportului de cofeina Managementul corect al stresului Evitarea calatoriilor in orice tari sau regiuni care pot creste expunerea la diferite virusuri, precum Zika sau alte boli infectioase care ar putea intarzia tratamentul de fertilizare.
Proceduri de fertilizare in vitro
- Ciclul natural FIV. Ciclul natural FIV implica aspirarea si fertilizarea unui singur ovocit care in mod normal este eliminat la ovulatie in cursul ciclului menstrual lunar. Nu sunt folosite medicamente pentru stimularea ovarelor. Sansele de a obtine o sarcina sunt reduse.
- Cicluri de stimulare FIV. Exista doua tipuri majore de protocoale de stimulare in terapia FIV. Un ciclu mai scurt, cunoscut sub numele de ciclu antagonist, care dureaza aproximativ doua saptamani, in care tratamentul incepe in prima zi a menstruatiei; celalalt tip, mai frecvent utilizat este ciclul agonist, care dureaza aproximativ trei-patru saptamani, in care etapa de inhibare hormonala incepe in ziua a 21-a a ciclului menstrual anterior.
- Transferul de embrioni (embriotransferul). Ovocitele fertilizate (zigotii) sunt selectate si mentinute in continuare in cultura pana in ziua transferului de embrioni, fie in a 3-a zi (stadiul de 6-8 celule), fie in zilele 5/6 (stadiul de blastocist). Transferul de embrioni este o procedura nedureroasa, care nu necesita de obicei anestezie, dureaza aproximativ 5-10 minute si este asemanatoare cu un simplu test PAP. Embrionii sunt aspirati intr-un cateter si introdusi in uter, ghidat ecografic, pe cale vaginala. Numarul de embrioni transferati depinde de "calitatea" lor, varsta pacientei si de rezultatul incercarilor anterioare de FIV. Pacientele trebuie sa astepte inca doua saptamani dupa embriotransfer pana la testul de sarcina din sange (beta-hCG).
- Transferul de blastocisti. Stadiul de blastocist este o etapa in dezvoltarea embrionului, la 5 sau 6 zile de la initierea culturii. Cu putin timp inainte de implantare, preembrionul este format dintr-un strat exterior de celule (care va deveni placenta) si o "masa celulara interna", care va deveni embrionul in sine. Blastocistul creste in dimensiuni si iese din invelisul proteic (ecloziune). Pana de curand nu a fost posibila cultivarea cu succes a embrionilor pana la acest stadiu, dar printr-o mai buna intelegere a nevoilor nutritionale ale embrionului, au fost descoperite noi tipuri de medii de cultura, care au ajutat acest proces. In masura in care aceasta este posibil, se prefera intotdeauna transferal de blastocisti. Blastocistii au un potential crescut de implantare. Pacientele care aleg transferul de blastocisti au sanse mai mari de a obtine o sarcina. Exista, insa, si anumite dezavantaje ale acestei metode, cum ar fi faptul ca nu toti embrionii ajung la stadiul de blastocist si nu toate pacientele ajung la embriotransfer, deoarece este posibil ca embrionii sa nu evolueze pana la acest stadiu. Inainte de opta pentru transferul de blastocisti, trebuie avute in vedere numarul de embrioni disponibili si eventualitatea ca ciclul de FIV sa ramana fara transfer de embrioni.
- Ecloziunea asistata (assisted hatching). Embrionul este protejat de un invelis proteic numit zona pellucida. Pentru a se putea implanta in uter, embrionul in dezvoltare trebuie sa iasa din acest invelis. Se presupune ca in unele cazuri, subtierea sau perforarea zonei pellucida poate facilita implantarea embrionilor (assisted hatching). Este cunoscut faptul ca embrionii cultivati in vitro pot avea o zona pellucida mai dura si exista studii care au demonstrat efectul benefic al assisted hatching-ului asupra rezultatelor FIV. Unii recomanda assisted hatching pacientelor cu varste peste 38 ani sau celor cu zona pellucida vizibil mai groasa decat in mod normal. Perforarea zonei pellucida se face printr-o procedura de micromanipulare, fie prin metode mecanice, cu ajutorul unui ac, fie prin mijloace chimice sau cu laser. Procedura are loc de obicei chiar inainte de transferul de embrioni. Exista un mic risc de deteriorare a embrionului.
Riscuri si complicatii ale procedurilor FIV
- Efecte secundare ale medicamentelor. Unele femei care urmeaza un ciclu de fertilizare in vitro pot dezvolta unele simptome neplacute, care reprezintă efecte secundare ale tratamentului de stimulare ovariana. Aceste simptome sunt destul de frecvente, dar nu dureaza mult si nu reprezinta un motiv de ingrijorare. Poti avea bufeuri, depresie, dureri de cap si insomnie.
- Sindromul de hiperstimulare ovariana. Este o situatie care necesita supraveghere medicala si care apare cand ovarele reactioneaza exagerat la tratamentul de stimulare. Aproximativ 1% -2% din toate cazurile de hiperstimulare sunt suficient de grave pentru a Justifica spitalizarea. Ovarele sunt marite si apar simptome ca dureri abdominale, balonare, greata, indigestie, slabiciune, dificultati de respiratie. Hiperstimularea este de regula autolimitata si ovarele revin la forma si dimensiunea lor initiala. Exista trei grade de severitate: usoara, moderata, severa.
- Hemoragiile vaginale. In timpul recoltarii de ovocite, punctionarea foliculilor poate provoca sangerare vaginala temporara.
- Riscul de sarcina multipla. Rata de avort in lunile 5-9 este semnificativ mai mare in sarcinile multiple; se poate decide transferul a mai multor embrioni si astfel pot aparea gemeni sau tripleti. Sarcina monitorizata indeaproape din cauza riscului de nastere prematura.
- Anularea ciclurilor. Ocazional se poate recomanda anularea ciclului daca ovarul nu raspunde sau exista risc de SHSO, iar uneori se decide inghetarea ciclului pentru a proteja sansele ulterioare.
Inseminarea artificiala vs. fertilizarea in vitro
Inseminarea artificiala reprezinta o tehnica de reproducere umana asistata non-invaziva, fiind o primă opțiune pentru un număr ridicat de cupluri infertile. Inseminarea intrauterina presupune transferul spermei concentrate direct in uter in timpul ovulatiei, si poate folosi sperma de la partener sau de la donator. Rata de succes a inseminarii depinde de varsta pacientei, de cauza infertilitatii si de calitatea lichidului seminal; raporturile pot varia intre 5-15% pentru primul ciclu, crescand cu experienta. In cazuri de fertilitate complicata sau in absenta rezultatului, se poate recurge la FIV, care are rate de succes mai mari in special la varste mai mari de 35 de ani.
Pregatirea pentru inseminare include monitorizarea ovulatiei, iar procesul poate include stimulare ovariana si pregatirea materialului seminal prin spalare si separare. Procedura este de scurta durata, nedureroasa, si presupune insertia unui cateter prin vagin si col uterin pentru a injecta sperma in cavitatea uterina. Dupa inseminare, pacientele pot reveni la activitatile normale, dar pot exista usoare crampe sau sangerari temporare. Testul de sarcina dupa inseminare este recomandat dupa aproximativ doua saptamani. Rata de succes a inseminarii intrauterine este influentata de multi factori, inclusiv varsta mamei si cauza infertilitatii, iar pentru multe cupluri poate reprezenta o solutie initiala remediabila inainte de a incerca FIV.
Pregătiri emoționale și sprijin
Tratamentele de fertilitate pot fi provocatoare si pot crea o tensiune considerabila. Este recomandat ca cuplurile să discute deschis despre temerile și așteptările lor și să stabilească un plan de sprijin emoțional. Inseminarea artificiala nu afectează doar aspectele fizice, ci si cele emotionale, iar sprijinul psihologic sau grupurile de suport pot fi utile pe durata tratamentului.
Ce se intampla dupa inseminare sau FIV
După procedură, este normal să apară disconfort abdomino-pelvin ușor, dar acesta dispare în câteva zile. Dupa transferul de embrioni sau embrioni crioprezervați, este recomandat să se evite efortul fizic intens pentru o perioadă și să se urmeze indicațiile medicului. Un test de sarcină poate fi efectuat la aproximativ 14 zile după transfer pentru a confirma sarcina. În cazul inseminării, rata de succes la primul ciclu este de aproximativ 10-15%, iar pentru FIV, ratele sunt în general mai ridicate, în funcție de vârstă și cauzele infertilității.
Cum funcționează FIV | Povestea fertilității | BBC Earth Science
| Procedură | Rata de succes aproximativă | Principal avantaj | Principal risc |
|---|---|---|---|
| Inseminare artificială | 5-15% pe ciclu | Non-invaziv, rapid | Sarcină multiplă, infecții rare |
| FIV | Variază, mai mare la vârsta tânără | Rate de sarcină mai mari | Procedură complexă, costuri |
tags: #antibioticele #inainte #de #inseminare
Postări populare:
- Cum se măsoară și interpretează greutatea bebelușului: ghid practic
- ghid pas cu pas pentru schimbarea scutecului Huggies
- Cum stimulează pediatria dezvoltarea copiilor de la naștere la adolescență
- Profilaxia perinatală în contextul SGB: rolul vaccinării antistreptococice în sarcină
- Ghid complet pentru alegerea scutecelor: tipuri, materiale și îngrijire a pielii sensibile