Primul copil român conceput prin fertilizare in vitro are acum 18 ani şi recent a avut ocazia să-l cunoască pe medicul din Grecia care a făcut posibilă venirea lui pe lume. Virgil Dodeanu, elev: „Vreau să dau mai departe la medicină, am crescut cu ideea asta de când eram mic şi cel mai important om care a intrat în casă a fost doctorul cu stetoscopul şi mi-a plăcut foarte tare ideea de a ajuta oameni.” Iar acum l-a cunoscut şi pe medicul din Grecia care i-a ajutat pe părinţii lui să-l conceapă. Konstantinos Pantos, medic ginecolog în Grecia: „Sunt emoţionat pentru că acum 20 de ani, el a fost un embrion într-un laborator şi acum este un bărbat. Va deveni medic, aşa cum îşi doreşte, şi o să-l ajut cât pot cu asta.”

Fertilizarea in vitro nu e însă o procedură pe care şi-o permite orice familie. Ana Maria Tudor a făcut credit bancar şi a apelat la serviciile unei clinici din străinătate. După ce în România i s-a spus că nu poate rămâne însărcinată, a devenit mamă de trei ori. Ana Maria Tudor, părinte: „Şi noi am fi vrut să beneficiem de măcar jumătate din costurile procedurii, dar am zis asta este România. Chiar dacă unele mame nu au şanse reale să aibă o sarcină, nu îmi place să se pună stereotipul nu, nu poţi să fii mamă, nu am putut să accept asta niciodată.”

Infografic: etapele fertilizării in vitro

Primul program de fertilizare in vitro în România a fost demarat în 2011 şi a avut o rată de succes de aproape 15 la sută. Valentin Popescu, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătății: „Anul acesta sunt disponibili 4 milioane de lei pentru procedurile de fertilizare in vitro. Dacă anul trecut banii au fost alocați pentru 300 de proceduri şi s-au făcut 251, anul acesta banii sunt suficienți pentru 850 de proceduri.”

Prea puţin faţă de numărul de cereri. Ministerul Sănătății decontează pentru fiecare caz 6.200 de lei. Doar că, de multe ori, procedura trebuie repetată, iar pentru asta plătesc cei care îşi doresc să devină părinţi. sept. 07 Peste 8 milioane de copii inseamna mai mult decat o cifra, inseamna viitor adus in prezent!

Acum 40 de ani venea pe lume Louise Brown, primul copil nascut în urma unei proceduri de fertilizare in vitro. A fost socotita un „miracol” pentru lumea medicala a vremii, să nu numai vorbim de parintii sai, Lesley si John Brown, care au încercat să conceapă un copil pe cale naturală timp de 9 ani. În 1977 Lesley Brown începe procesul de fertilizare in vitro, impreună cu echipa Robert Edwards-Patrick Steptoe-Jean Purdy, pionieri ai acestui domeniu, Robert Edwards primind în 2010 Premiul Nobel pentru dezvoltarea acestei tehnici de reproducere umană asistată.

De la primul copil conceput intr-un“Petri dish”, numit în literatura științifică a vremii „test tube baby”, lucrurile au evoluat atât din punct de vedere al abordării medicale a procesului, protocoalelor de tratament, tehnicii utilizate în diferite etape, tehnologiei utilizate în procesele de embriogeneza și embriotransfer, și chiar abordării psihologice a cuplului infertil.

Problema cuplului infertil rămâne în discuție, pentru că deși medicina a progresat, ne luptăm cu limitele biologice, femeia având în medie 30 de ani pentru a procrea, cu ridicarea ratei infertilității bărbatului și chiar cu o modificare comportamentală și a stilului de viață, îndreptată către un planning tardiv al procesului de reproducere, în favoarea altor priorități. Despre FIV se vorbește tot mai des în contextul medicinei personalizate, cu protocoale adaptate patologiei și antecedentelor reproductive.

Pașii cheie ai fertilizării in vitro, de la stimulare la transfer

Stimularea ovariană se realiează pentru a obține un număr mai mare de ovocite, folosind injectabile cu doze ajustate în funcție de răspunsul pacientei. Recoltarea ovocitelor se face prin puncție ovariană pe cale vaginală, sub anestezie. În ziua puncției, partenerul oferă o probă de spermă în camerele special destinate.

Ovocitele recoltate sunt fertilizate în laborator, fie prin fertilizare standard, fie prin injecție intracitoplasmatică a spermatozoidului (ICSI), o procedură eficientă în cazurile de parametri spermatici suboptimi. Ulterior, embrionii sunt cultivați în laborator timp de 5-7 zile, până ajung la blastocist, moment în care pot fi transferați intrauterin. Testarea genetică a embrionilor înainte de transfer (PGT-A) identifică embrionii aneuploizi, reducând riscul avortului și al malformațiilor.

Transferul embrionilor este ultima etapă a procedurii: de regulă se transferă un singur embrion, dar în cazuri speciale se poate transfera mai mulți embrioni, luând în considerare riscul multiplilor. Implantarea este confirmată la aproximativ 9 zile după embriotransfer prin determinarea hCG în sânge. În cazul embrionilor congelați, se pregătește endometrul pentru a primi transferul într-un ciclu ulterior, iar stocarea pe termen lung a embrionilor crioprezervați nu păstrează un timp limitat de valabilitate.

Diagramă a fluxului FIV: stimulare, prelevare, fertilizare, transfer, test de sarcină

Factorii de impact asupra ratei de succes

Factorul major influențator este vârsta femeii. Cu cât vârsta este mai mare, cu atât scade rezervă ovariană și calitatea ovocitelor, crescând riscul de embrioni anormali genetic. Astfel, în jurul vârstei sub 35 ani rata de succes pentru nașterea unui copil sănătos este mai mare, în timp ce la peste 35 ani scade semnificativ, deși embrionul euploid poate avea aceeași șansă de succes independent de vârstă. Pentru pacienții peste 35 ani, pot fi necesare cicluri seriate de FIV pentru a obține un embrion sănătos.

Alți factori de risc includ rezerva ovariană scăzută, prezența hidrosalpinxului, endometrioza, calitatea slabă a spermei sau stilul de viață nesănătos (fumatul, obezitatea, consumul de alcool). Complicațiile includ sindromul de hiperstimulare ovariană, tromboembolismul, infecțiile și alte efecte legate de intervențiile chirurgicale sau anestezie. Sarcina multiple (gemeni sau tripleți) este o amenințare majoră în cazul FIV, însă riscurile pot fi gestionate cu selecția atentă a embrionilor și protocolelor.

Care sunt etapele procedurii de Fertilizare In Vitro și cât durează aceasta?

Experiențe, accesul la tratament și perspective în România

Din punct de vedere societal, îmbunătățirea accesului la fertilitate în România depinde de finanțare, de consolidarea echipelor multidisciplinare (ginecologi, embriologi, psihologi, imagisti) și de conștientizarea necesității unei consultații timpurii pentru infertilitate. În prezent, programul național de FIV are un buget limitat și este strain să acopere cererea tot mai mare, iar familiile cu resurse reduse întâmpină bariere financiare semnificative. Îmbunătățirea informării publice și a suportului psihologic poate reduce impactul emoțional și financiar al infertilității asupra cuplurilor.

Studiile recente indică un nivel înalt de succes în România comparabil cu marile centre europene, iar cercetările în domeniul FIV se află într-un proces de actualizare continuă. Potrivit experților, România ocupă un loc important în ratele de succes la nivel european, iar percursul spre medicina reproductivă poate continua să avanseze prin creșterea accesibilității și prin îmbunătățirea protocoalelor personalizate.

În perspectiva viitoare, medicina în reproducere asistată se îndreaptă spre terapii regenerative, terapii genice, conservarea și prelungirea rezervei ovariene, precum și optimizarea rezultatelor prin tehnici de personalizare a protocoalelor, inclusiv utilizarea endometrului pentru implantare optimă și plafoane crescute de siguranță ale tratamentelor. Este important să avem în vedere suportul psihologic pe parcursul întregului interval de tratament, pentru a ajuta cuplurile să gestioneze așteptările, stresul și deciziile privind embrionii.

  • FIV reprezintă cea mai eficientă metodă de reproducere asistată pentru cuplurile afectate de infertilitate, cu rate de succes variabile în funcție de vârstă și de alți factori.
  • Procedura implică stimulare ovariană, prelevare de ovocite, fertilizare în laborator, transfer de embrioni și monitorizare atentă a sarcinii.
  • Tehnicile moderne includ ICSI, transfer de embrioni congelați și teste genetice preimplantare pentru a crește șansele de naștere a copiilor sănătoși.
  • Costurile și accesul diferă, iar în România se lucrează la creșterea finanțării publice și la extinderea programelor de tratament pentru cât mai mulți oameni.

În concluzie, parcursul fertilizării in vitro, de la primele cazuri din anii 1970 până în prezent, arată o evoluție spectaculoasă a tehnicilor, logisticii și înțelegerii științifice. Cuplurile încă se confruntă cu provocări bio-psihosociale, însă rezultatele contemporary demonstrează că FIV rămâne o modalitate viabilă și tot mai accesibilă de a aduce pe lume copii sănătoși.

tags: #anul #in #care #a #fost #prima

Postări populare: