Tribunale federale din SUA au adoptat poziţii divergente în privinţa impunerii unor astfel de restricţii. Astfel, o curte de apel din Cincinnati, statul Ohio a stabilit mai devreme în aprilie că o lege din 2017 ce interzice avortul în cazul depistării sindromului Down la făt este aplicabilă, întrucât nu creează piedici substanţiale în practicarea avortului şi este în "interesul legitim" al statului. În schimb, în ianuarie o curte de apel din Arkansas a declarat neconstituţională o prevedere similară. exclusiv informării publice. dispoziţiile legale incidente. în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare.
Un tip aparte de avort este cel provocat sau artificial. Avortul provocat se realizează prin intervenție chirurgicală specializată sau prin alte mijloace, precum avortul medicamentos, în conformitate cu condițiile legislației fiecărei țări. Avortul “la cerere” este subiectul a numeroase controverse și poate ridica probleme de ordin moral. Opoziția împotriva avortului vine de multe ori din partea organizațiilor religioase. O astfel de opoziție religioasă poate fi controversată într-un stat secular (fără religie oficială de stat). La fel de controversial sunt și argumentele de tip demografic, prin care se fac presiuni asupra femeilor să facă copii, chiar împotriva voinței lor.
Perspective etice și juridice asupra drepturilor femeii și dreptului la viață
Există perspectiva dreptului femeii asupra propriului său corp, în contradicție cu perspectiva dreptului fătului la viață. Se pune în discuție relația între dreptul femeii însărcinate asupra propriului său corp dreptul la viață al copilului nenăscut, avansându-se ideea după care mama nu este doar un simplu recipient, purtător - container. J.J.Thomson pledează pentru drepturile asupra propriului corp, ca premisă a libertății. Thomson analizează câteva situații de sarcină involuntară - violul, graviditatea accidentală și involuntară - prin analogie cu un caz imaginar: suntem conectati cu forța la rinichii disfuncționali ai unui violonist celebru și forțați să stăm nouă luni în spital alături de acesta ca să-i salvăm viața. O astfel de situație este inadmisibilă juridic și discutabilă moral.
Carol Gilligan a realizat un studiu despre decizia asupra avortului cu participarea a 29 de femei, cu vârste între 15-35 de ani, din medii sociale diferite. Femeile sunt subiect al alegerii morale. Ele țin cont în alegerile pe care le fac de relațiile interumane, urmând ideea de a nu-i răni pe ceilalți. Avortul cunoaște diverse reglementări legale în lume, el fiind subordonat diverselor condiționări legale (de exemplu, dacă se realizează de către medici obstetricieni, în condiții de igienă și de siguranță, până la o anumită vârstă a sarcinii, din motivele recunoscute de legislația respectivă, etc).
Deși numai femeile pot face avorturi, se pot remarca implicații la mai multe niveluri: nivel individual, avortul implică angajarea întregii personalități, presupune luarea unei decizii cu implicații medicale, morale, religioase, etc; nivelul cuplului: fetusul a fost conceput de femeie împreună cu un bărbat, ca atare bărbatul în calitate de membru al cuplului participă moral, afectiv sau economic sau deloc la întreruperea de sarcină. Nivelul familiei lărgite ; nivelul comunității, nivelul național -statal (guvernele practică politici demografice diferite, pronataliste sau restrictive, etc), nivel global (creșterea generală a populației planetei fiind diferențiată: țările și regiunile bogate înregistrează o creștere naturală a populației mai redusă decât cea care are loc în regiunile sărace, etc).
Controlul asupra capacității reproductive face necesară informarea și accesul la contracepție, astfel încât să fie evitate sarcinile nedorite fără a se mai ajunge la avort. Scăderea ratei avorturilor se face mai ales prin promovarea planificării familiale voluntare și a educației pentru viața de cuplu. Rata avortului este influențată de factori socio-economici (sărăcia influențând practica avortului în sensul că acesta este mai frecvent în țările mai slab dezvoltate față de cele avansate, în familiile sărace mai ales, față de cele cu un nivel ridicat de trai); dar și cultural - religioși. Un alt factor important care favorizează avortul este lipsa practicilor și responsabilității parteneriale în cuplu, adeseori copii revenind doar mamei ca responsabilitate de ocrotire cotidiană, tații având mai degrabă un rol financiar-simbolic.
Context românesc și evoluția reglementărilor privind avortul
În România este cunoscut cazul interzicerii avortului din anul 1966, ca măsură de creștere demografică. Decretul nr. Art. 1. În mod cu totul excepțional avortul era permis doar în câteva situații limită, cum ar fi: punerea în pericol a vieții mamei, boli grave sau ereditare, invaliditate fizică sau psihică gravă, vârsta mamei de peste 45 de ani sau dacă sarcina era urmare a unui viol sau a unui incest. Aplicarea prevederilor decretului a condus la producerea unei creșteri pe termen scurt a ratei natalității - generația „decrețeilor”.
Modelul unui avort era aparent simplu și bine definit. Deși multe dintre femeile care au făcut avort au supraviețuit fizic ele au rămas marcate cu sechele psihologice. În spatele acestei aparente resemnări se ascunde revolta. Aceste realități sunt reflectate și în datele statistice. Astfel, în 1988 rata mortalității materne în România era de departe cea mai mare din Europa - 210 decese, comparativ cu Albania - 100, URSS. Legalizarea avortului s-a făcut la sfârșitul anului 1989, ca una din măsurile de tip reparatoriu obținute în urma revoluției. Accesul la mijloacele moderne de planificare familială face ca numărul avorturilor să fie în scădere. Efectele avortului asupra fertilității este recunoscut. Conform legislației actuale (noul cod penal intrat în vigoare în 2014) avortul este permis în condițiile stabilite de lege. Avortul la cerere se poate efectua până în a 14-a săptămână de sarcină, iar depășirea acestui termen este evaluată cu sancțiuni. Însă, femeia însărcinată nu poate să fie subiect activ al acestei infracțiuni, iar refuzul pe considerente morale nu este absolut. De asemenea, această practică nu este conformă cu standardele europene prevăzute în jurisprudența CEDO.
În ciuda dreptului conferit prin lege, dar și a istoriei României, întreruperea de sarcină este mai puțin despre alegerea persoanei și mai mult despre găsirea unui medic care să fie de acord să efectueze procedura în cadrul unui spital de stat, atunci când viața sau sănătatea pacientei nu sunt în pericol. ghidarea înspre un medic care efectuează întreruperi de sarcină, iar dacă acesta refuză din motive religioase sau morale, să-și îndeplinească obligația legală de a îndruma pacienta spre un medic care oferă astfel de servicii. Material realizat în cadrul proiectului Monitorizarea drepturilor omului, la zi, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021.
Relația dintre OMS, dreptul la avort și situația în SUA
Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a lansat un apel în favoarea dreptului la avort, în contextul disputelor din SUA. OMS a subliniat că „Accesul la avorturi sigure salvează vieţi” și că femeile ar trebui să aibă întotdeauna dreptul de a alege când vine vorba de corpul şi de sănătatea lor. OMS a lansat linii directoare noi în îngrijirile legate de avort, reunind peste 50 de recomandări referitoare la practica clinică, la furnizarea de servicii de sănătate şi intervenţii juridice. Potrivit OMS, avorturile realizate în condiţii nesigure provoacă circa 39.000 de decese anual în întreaga lume. Majoritatea acestor decese survin în ţările cu venituri mici.
În cazul SUA, în 2022 Curtea Supremă a anulat hotărârea Roe v. Wade. În 2024, mai multe state au inițiat sau menținut reglementări restrictive sau referendume despre dreptul la avort, cu Statele Unite aflate în continuă dispută în privința reglementărilor la nivel federal vs. nivel statal. Florida a interzis avorturile după a șasea săptămână de sarcină, iar referendumul din 2024 a vizat extinderea perioadei legale până la 24 de săptămâni în unele state. În afara SUA, majoritatea țărilor au reglementări diverse, de la interzicere totală în Malta până la dreptul la avort la cerere în Canada și în multe părți ale Regatului Unit, cu excepția Irlandei de Nord, unde restricțiile sunt mai severe.
Concluzie structurală despre avort în context global
Avortul este reglementat în moduri diferite în lume, fiind influențat de factori demografici, religioși, culturali și politici. Controlul asupra capacității reproductive face necesară informarea și accesul la contracepție, iar promovarea planificării familiale contribuie la scăderea numărului de avorturi. Diferențele între țări și regiuni reflectă această complexitate, iar organizații internaționale precum OMS își propun ghiduri comune pentru reducerea riscurilor asociate.
EUROPEO: Avortul și dreptul femeii la propriul corp
tags: #arabia #saudita #avortul
Postări populare:
- Instrucțiuni pas cu pas pentru Chicco SterilNatural 2in1 și 3in1
- Frenul lingual scurt la sugari: semne, cauze și impact asupra hrănirii cu biberonul
- Nutriția celulară în fertilitate: etape embrionare
- Ghid pentru alegerea trotinetelor potrivite pentru copii mici
- Cauzele, factorii de risc și recomandările pentru prevenirea sindromului morții subite la sugari