Aspirina face parte din clasa antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS), unele dintre cele mai utilizate medicamente din lume, practică motivată și de faptul că sunt eliberate fără rețetă în farmacii. Această clasă de medicamente utilizate pentru tratarea durerii, a febrei și a inflamațiilor mai include pe lângă aspirină, ibuprofenul și ketoprofenul.
Riscurile generale ale aspirinei în timpul sarcinii
Aspirina nu este un medicament fără riscuri în sarcină. Dozele mari de aspirină pot determina hemoragii la mamă și la copil după naștere, pot produce un retard al creșterii intrauterine a fătului și chiar moartea bebelușului. Administrarea de doze mai mari de aspirină în timpul celui de-al treilea trimestru crește riscul închiderii premature a unui vas în inima fătului. Utilizarea de doze mari de aspirină pentru perioade lungi de sarcină crește, de asemenea, riscul de sângerare în creierul sugarilor prematuri.
Aspirina interferează cu coagularea sângelui. În consecință, administrarea de aspirină în sarcină - în special după săptămâna 32 - poate determina sângerarea la nivelul fătului sau mamei. De asemenea, aspirina și ibuprofenul pot determina închiderea prematură a unui vas de la nivelul inimii copilului, ceea ce va cauza creșterea presiunii la nivelul vaselor din plămâni (hipertensiune pulmonară) sau prelungirea travaliului.
Doze mici vs doze mari: când pot fi indicate
Utilizarea aspirinei cu doze mici (atenție și ASPENTER) - 60 până la 100 mg pe zi - nu s-a dovedit a fi dăunătoare în timpul sarcinii și este uneori recomandată femeilor însărcinate cu pierderi de sarcină recurente, tulburări de coagulare și preeclampsie. Cu toate acestea, administrarea aspirinei trebuie să fie supravegheată de un medic. Dozele mici de aspirină s-ar părea că sunt totuși sigure în sarcină, dar și mai sigur este să stai departe de acest medicament dacă medicul tău nu ți-a spus că ai neapărată nevoie de el.
Există situații când o doză scăzută de aspirină poate salva o sarcină de la diverse complicații sau chiar și de la avort spontan. De exemplu, în cazul gravidelor care suferă de sindromul Hughes (sindromul antifosfolipidic), înseamnă că sunt predispuse la apariția cheagurilor de sânge care, netratate în timp util, pot crește riscul unui avort spontan. Astfel, prescrierea unui tratament care conține și o doză mică de aspirină poate fi benefic pentru rezolvarea acestei afecțiuni.
Aspirina și riscul de avort spontan: date din studii
Acum aproximativ un deceniu, a fost realizat un studiu care cerceta factorii de risc ai unui avort spontan. În cadrul acestuia au fost intervievate mai mult de 1.000 de femei însărcinate cu privire la antiinflamatoarele nesteroidiene pe care le utilizează după ce au aflat că sunt însărcinate. Dintre acestea, 53 de femei au afirmat că au administrat AINS. Pe parcurs, au fost înregistrate 162 de avorturi spontane până în a 20-a săptămână. După analizarea mai multor parametri susceptibili de a le fi provocat, cercetătorii au observat o creștere a riscului de avort spontan cu 80% la femeile care au luat aspirină la începutul sarcinii.
Mai târziu, aceste rezultate obținute pe un eșantion mic de persoane și în baza unui număr redus de experimente nu au fost demonstrate de alte studii. Din contra, o analiză americană efectuată pe mai mult de 54.000 de femei însărcinate a ajuns la concluzia că folosirea aspirinei în timpul sarcinii nu antrenează un risc mai mare de avort spontan. În aceste condiții, rezultatele rămân contradictorii și indică necesitatea evaluării fiecărui caz în parte de către medic.
Efecte teratogene și perioade critice în sarcină
Studii efectuate pe animale au demonstrat un efect teratogen al aspirinei (risc de malformații). Mai târziu, date clinice au confirmat acest risc de malformații fetale din cauza administrării aspirinei și a altor AINS, începând cu a șasea lună de sarcină. În timpul primului trimestru, utilizarea dozelor mai mari de aspirină reprezintă un risc de pierdere a sarcinii și defecte congenitale. Între a doua și a cincea lună încheiată, un tratament urmat conștiincios pare să nu aibă consecințe nefaste. În schimb, nu se recomandă administrarea pe termen lung a AINS.
Recomandări ale instituțiilor medicale
Instituțiile medico-sanitare interzic prescrierea AINS femeilor, începând cu a șasea lună de sarcină. In 1990, Food and Drug Administration a emis următorul avertisment legat de utilizarea aspirinei în timpul sarcinii: "Este extrem de important sa nu se foloseasca aspirina in ultimele trei luni de sarcina, cu exceptia indicatiei specifice de la medic, intrucat poate produce probleme la copil sau complicatii in timpul nasterii".
Totuși, în anumite situații medicul îți va prescrie aspirina în doză mică care să te ajute la tratarea bolii de care suferi. Dacă trebuie să iei aspirină în ultimul trimestru de sarcină, medicul va urmări cu atenție sarcina și dezvoltarea copilului tău.
Aspirina, placentarea și preeclampsia
Low-dose aspirin administered during pregnancy has shown to be effective in facilitating placentation and improving prognosis through preventive effect on the development of preeclampsia. One of the indications for the initiation of low-dose aspirin treatment is the high resistivity index of uterine arteries. Velocimetry of the uterine arteries is a predictive test for the subsequent unfavorable evolution of the pregnancy, reflecting the situation of the uterus-placental vascularization, and if measured early in the first trimester, it offers the possibility of the prophylactic intervention that could significantly decrease the risk of IUGR (intrauterine growth restriction) and preeclampsia.
Majoritatea studiilor valabile nu susţin o asociere între trombofilia moştenită şi preeclampsie, restricţia de creştere intrauterină sau avortul spontan, deci implicit nu susţin tratamentul anticoagulant profilactic cu heparină cu greutate moleculară mică (HGMM) pentru prevenirea celor menţionate anterior. LMWH is reserved, according to existing protocols, to cases of major thrombophilia with other associated risk factors.
Aspirina în combinație cu anticoagulante în sarcină
Am selectat femeile gravide, cu sarcină în curs sau oprită din evoluţie, care urmează tratament anticoagulant sau antiplachetar. În prezenţa unui istoric personal de evenimente trombotice, tratamentul preferenţial a fost cel combinat, respectiv HGMM şi aspirină în doză mică. Nu am obţinut o diferenţă semnificativă în ceea ce priveşte frecvenţa avorturilor spontane între cele trei grupuri de studiu, proporţia acestora fiind similară.
Both personal and family history of thrombotic injury represent indications of approaching prophylactic anticoagulant treatment in pregnancy. According to the obtained results, the incidence of personal thrombotic history was 5% in the study group. In the presence of this factor, the combined treatment of aspirin and LMWH was preferred. More than half of the cases for which aspirin and LMWH combined treatment was chosen had one or more thrombotic accidents in the family history.
Practică clinică: când este sigură procedura și ce alternative există
Dacă ai nevoie de un medicament pentru durere, întreabă medicul ce opțiuni ai. Ocazional poți lua acetaminofen (Paracetamol). În general, aspirina și ibuprofenul (Nurofen) nu sunt recomandate în timpul sarcinii pentru ameliorarea durerii sau scăderea febrei.
Aspirina nu trebuie luată fără aviz medical. Trebuie menționat totuși faptul că niciun medicament nu este 100% pentru gravida, însă riscurile și beneficiile care decurg din administrarea acestuia trebuie întotdeauna atent evaluate de către medic în înainte de prescrierea tratamentului. În cazul în care mama asociază o patologie severă (cardiacă, oncologică) care implică riscuri vitale crescute, optimizarea eficacității tratamentului din perspectiva organismului matern primează în fața riscurilor teratogene și fetotoxice.
Ce trebuie să faci dacă ai luat aspirină în sarcină?
Nu trebuie să te sperii dacă ai luat din greșeală o aspirină în timpul sarcinii. Complicațiile apar în momentul în care administrezi regulat doze mari de aspirină cât timp ești gravidă. Orice decizie privind utilizarea aspirinei în timpul sarcinii trebuie să fie luată în consultare cu un medic, care poate evalua beneficiile și riscurile în funcție de situația medicală specifică a fiecărei femei însărcinate.
Avortul medicamentos: opțiune, procedură și legătura cu AINS
Avortul medicamentos reprezintă o opțiune pentru femeile care doresc să își întrerupă o sarcină în stadiu incipient. Această metodă, disponibilă și în clinici specializate precum Elytis, implică utilizarea de medicamente pentru a induce expulzarea sarcinii. Este crucial ca pacientele să fie bine informate cu privire la ce presupune această procedură, intervalul de timp în care se poate efectua în siguranță și posibilele riscuri asociate.
Avortul medicamentos este o procedură non-invazivă care utilizează o combinație de medicamente pentru a opri evoluția sarcinii și a determina eliminarea conținutului uterin. Mifepristona blochează acțiunea progesteronului, iar misoprostolul, un prostaglandin sintetic, provoacă contracții uterine, ajutând la expulzarea sarcinii din uter. Întreaga procedură se desfășoară, de regulă, la domiciliul pacientei, după administrarea primei pastile în clinică și primirea instrucțiunilor detaliate de la personalul medical.
Momentul optim pentru efectuarea unui avort medicamentos este în primele etape ale sarcinii; conform informațiilor disponibile și practicii medicale curente, avortul medicamentos este cel mai sigur și eficient atunci când este realizat în primele 7 săptămâni de sarcină (calculat de la prima zi a ultimei menstruații). După această perioadă, eficacitatea scade, iar riscul de complicații crește. Înainte de a efectua un avort medicamentos, este obligatorie o evaluare medicală amănunțită, inclusiv determinarea vârstei gestaționale prin anamneză și ecografie și consiliere despre posibilele efecte secundare și riscuri.
S1.Ep12: Avortul la cerere | Avortul medicamentos | Chiuretajul | Cum se face ? Este dureros ?
Efecte secundare și complicații ale avortului medicamentos
- Sângerare abundentă și prelungită: efect frecvent, similar cu o menstruație abundentă.
- Durere și crampe abdominale intense: cauzate de contracțiile uterine induse de misoprostol.
- Infecție: deși rară, poate apărea după un avort medicamentos incomplet.
- Eșecul avortului: foarte rar, medicamentele nu produc efectul dorit, iar sarcina continuă să evolueze.
Este esențial ca pacienta să efectueze o vizită de control la medicul ginecolog la aproximativ 1-2 săptămâni după avortul medicamentos pentru a confirma că sarcina a fost complet eliminată și că nu există complicații.
Recomandări practice pentru gravide
Înainte de a începe să consumi aspirină, dacă ești însărcinată indicat este să consulți un medic de specialitate, care să te poată ajuta cu sfaturi și care să-ți recomande dacă este bine sau nu să consumi aspirină. Trebuie să fii precaută și la medicamentele pe care le iei imediat după naștere, întrucât acestea ajung, în cantități mici, în laptele matern. Dozele mici de aspirină (între 75 și 162 mg / zi) sunt considerate de mulți specialiști ca fiind sigure în timpul alăptării.
Dacă ai o afecțiune care poate pune viața în pericol sau afectează grav sănătatea mamei, decizia privind administrarea medicamentelor, inclusiv aspirina, aparține echipei medicale multidisciplinare care are în supraveghere gravida. În general, evită auto-medicația și consultă întotdeauna medicul înainte de a lua AINS în sarcină.
tags: #aspirina #provoaca #avortul
Postări populare:
- Ghid de alegere pentru talontene ortopedice personalizate în cazul bebelușilor și copiilor
- Beneficiile sprijinirii somnului la bebeluși: ghid practic
- Profilul lui Silviu Istoc: ginecologie, chirurgie minim invazivă și medicină materno-fetală
- Sfaturi despre sarcină și naștere
- La mulți ani bebelle Nicolae: idei de urări pentru 2 ani