Sănătatea mintală a mamei în timpul sarcinii poate fi unul dintre factorii care duc la apariția autismului. De exemplu, diabetul gestațional poate crește riscul de apariție a diabetului zaharat mai târziu în viața copilului. Un studiu major din 2018 a arătat că atât depresia tratată cât și cea netratată în timpul sarcinii au crescut riscul de dezvoltare a autismului la copil. Cu toate acestea, copiii femeilor care au folosit antidepresive din alte motive decât pentru a trata depresia nu erau la fel de predispuși să dezvolte autism.
Depresia nu este singurul factor de sănătate mintală care poate influența rezultatul sarcinii. Niveluri ridicate de stres în timpul sarcinii pot fi, de asemenea, o cauză a apariției autismului la copil. Studiind nivelurile prenatale de cortizol (hormonul stresului) la mamă și efectuând scanări RMN la copiii lor, cercetătorii au dovedit că stresul matern afectează dezvoltarea copilului. Cercetările sugerează că practicile de parenting pot influența dezvoltarea comportamentului antisocial la copii. End Violence Against Children a pus la dispoziție o listă de resurse (în engleză) pentru reducerea violenței și a abuzurilor în timpul pandemiei COVID-19.
Webinarul cu tema „Managementul stresului la locul de muncă” se adresează specialiștilor din domeniul protecției copilului. Într-un articol publicat în The New York Times, copiii de toate vârstele au fost întrebați despre experiențele lor de învățare acasă. Fiona Forman - coautoarea lucrării Weaving Well-Being, un program școlar nou de sănătate pozitivă - a scris un scurt articol despre regula celor 90 de secunde și cum această regulă poate ajuta copii să-și țină sub control stresul.
Cercetătorii au demonstrat legătura dintre activarea sistemului imunitar la mamă și apariția unor tulburări de dezvoltare a creierului copilului. Activarea sistemului imunitar al femeii însărcinate, determinată de stres, infecții, diferite boli sau alergii, poate declanșa aparția unor tulburări în dezvoltarea creierului fătului, care au fost corelate cu dezvoltarea unor boli precum schizofrenia sau tulburările din spectrul autist, se arată într-un studiul realizat de cercetătorii de la Institutul pentru Dezvoltarea Minții al Spitalului de Copii din Los Angeles.
Un studiu de referință publicat în Jurnalul de Neuroștiință din 26 februarie, citat de Science Daily, arată că activarea sistemului imunitar al mamei gravide poate afecta dezvoltarea creierului copilului. O echipă de cercetători condusă de Bradley Peterson a descoperit că funcționarea creierului copilului pe termen scurt și lung poate fi influențată de activitatea sistemului imunitar al mamei în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină.
În vederea studiului au fost recrutate femei tinere aflate în trimestrul al doilea. Acestea au fost supuse la mai multe analize: de sânge, monitorizarea fetală a inimii în timpul trimestrului al treilea, scanări ale creierului nou-născuților, evaluarea cognitiv-comportamentală a copiilor la vârsta de 14 luni. Vârstele fragede ale femeilor însărcinate (între 14 și 19 ani) au reprezentat un risc ridicat de stres psiho-social.
Ce părți ale creierului sunt afectate de activarea imunității? Sângele obținut de la mame în timpul celui de-al treilea trimestru a fost testat pentru nivelurile de IL-6 și CRP - două proteine care se găsesc la niveluri mai ridicate atunci când sistemul imunitar este activat. Echipa lui Peterson a monitorizat, de asemenea, ritmul cardiac fetal ca indicator al dezvoltării sistemului nervos. Când copiii s-au născut, li s-au făcut scanări RMN în primele câteva săptămâni de viață.
Imaginea creierului a scos la iveală o constatare izbitoare - au existat schimbări semnificative în comunicarea dintre regiunile specifice ale creierului corelate cu nivelurile ridicate de IL-6 și CRP. „Creierul nostru primește în mod constant informații din corpul nostru și din lumea exterioară“, explică Peterson. „Rețeaua de saliență analizează informațiile și decide ce este important și justifică trecerea la acțiune.“
Corelațiile markerilor inflamatorii materni crescuți nu s-au limitat la perioada nou-născută, ci au continuat să persiste în copilărie. Când copiii au împlinit vârsta de 14 luni, cercetătorii le-au evaluat abilitățile motorii, dezvoltarea limbajului și comportamentul. Folosind scala Bayley de evaluare a dezvoltării sugarului și a copilului, Peterson a găsit modificări semnificative în scorurile copiilor mici născuți la mame cu niveluri ridicate de IL-6 și CRP.
În timp ce cercetătorii au încă mult de lucru pentru a înțelege complet modul în care acești factori imuni contribuie la dezvoltarea creierului, acest studiu reprezintă un pas important înainte. Deși studiile pe animale au sugerat-o, acest studiu indică faptul că markerii de inflamație din sângele gravidei pot fi asociați cu schimbări pe termen scurt și lung în creierul copilului.
Descoperirile făcute de cercetători în legătură cu postul și legătura dintre dietă și cancer nu sunt direct legate de autism, însă contextul este surprins pentru înțelegerea modului în care factorii de mediu și nutriția pot influența dezvoltarea copiilor. Deși greutatea în timpul sarcinii variază, mare parte dintre femei iau în greutate între 8 și 13 kilograme, mai ales după cea de-a 20-a săptămână.
A fost realizat un studiu comparând cazurile unor copii de 8 ani care locuiesc în Salt Lake, Davis și alte orașe din Utah. Astfel, 128 de copii diagnosticați cu tulburări de spectru autist au fost comparați cu un grup format din 10.920 de copii de aceeași vârstă și sex. „Cercetările din acest studiu sunt importante deoarece furnizează indicii despre riscurile de a avea o afecțiune de spectru autist.“ Medicii știau de mult timp că alimentația propice este esențială pentru o sarcină sănătoasă. Femeile însărcinate nu ar trebui să își schimbe dieta în urma acestor rezultate.
Concepte-cheie și aplicații practice
- Stresul și inflamația maternală pot avea efecte pe termen scurt și lung asupra creierului copilului.
- Depresia maternă și utilizarea antidepresivelor pot modera riscul autismului în funcție de motivele tratării.
- Ritmul sarcinii, monitorizarea fetală și evaluările la naștere permit identificarea unor asocieri între markerii inflamatori și dezvoltarea neurologică.
- Rețeaua de saliență a creierului este influentată de semnalele inflamatorii materne, afectând atenția la stimuli și procesarea informațiilor.
Instrumente și resurse recomandate
- Resurse pentru reducerea violenței și abuzurilor în timpul pandemiilor și situațiilor de risc.
- Webinare despre managementul stresului la locul de muncă pentru profesioniști în protecția copilului.
- Educația copiilor despre învățarea acasă și efectele muncii mentale asupra stresului cotidian.
Legături spre studii și rezultate: activarea sistemului imunitar matern poate modifica dezvoltarea creierului copiilor pe termen scurt și lung, iar măsurătorile IL-6 și CRP indică răspunsuri inflamatorii asociate cu schimbări în rețeaua de saliență.
tags: #autismul #si #stresul #din #sarcina
Postări populare:
- Decretul 770: efecte asupra avortului la cerere în România comunistă și moștenirea socială
- Stagii în radiologie pentru rezidenți români în Franța: provocări și oportunități
- Afine cu banane pentru bebeluși: ghid de introducere treptată în diversificare la 6-9 luni
- Ghid practic pentru alegerea mașinuței bebelușului: siguranță și confort
- Componentele principale ale unui procesor de calculator