În fiecare noapte, un ”hoț” tăcut fură somnul copiilor de toate vârstele. Acesta vine pe furiș și le creează tulburări de somn la copii. Probabil că așa ar suna povestea de seară pe care o spunem copiilor, dar din nefericire este o realitate cu care se confruntă mulți părinți. Această tulburare de somn provoacă dureri de picioare și un impuls puternic de a-și mișca membrele inferioare. Sindromul Ekbom, cunoscut mai des sub denumirea de sindromul picioarelor neliniștite la copii, constituie o afecțiune senzitiv-motorie neurologică descrisă printr-o nevoie acută de a mișca membrele inferioare.
Sindromul Ekbom este o afecțiune a sistemului nervos. Copiii care suferă de sindromul Ekbom sau sindromul picioarelor neliniștite se plâng de o senzație de disconfort la nivelul picioarelor, de aici și dorința de a-și mișca picioarele pentru a scăpa de acea senzație neplăcută. Din descrierile copiilor, aceștia resimt furnicături, amorțeală, înțepături sau arsuri la nivelul picioarelor. Sindromul Ekbom apare sub forma unor episoade periodice de mișcări repetitive ale membrelor care apar în timpul somnului.
Mișcările periodice ale membrelor în somn sunt smucituri scurte ale piciorului, de obicei la fiecare 20 până la 40 de secunde. Există părinți care vor interpreta simptomele sindromului Ekbom ca dureri de creștere. Adesea această tulburare poate fi asociată cu durerile de creștere specifice în copilărie, ceea ce face diagnosticul și mai greu de stabilit. Cauza exactă a sindromului picioarelor neliniştite la copii variază de la caz la caz, iar în cele mai multe situații cauza nu este cunoscută.
La unii copii, sindromul Ekbom poate fi legat de un nivel scăzut de fier sau uneori este asociat cu diabet, boli ale rinichilor sau anumite afecțiuni neurologice. De asemenea, există specialiști care consideră că sindromul picioarelor neliniștite la copii este determinat de un dezechilibru al dopaminei de la nivelul creierului. În scopul alinierii simptomelor, pentru ameliorarea disconfortului din timpul somnului, un copil va avea acest impuls copleșitor de a merge, a alerga, a-și întinde picioarele, a-și mișca picioarele. Tocmai de aceea, un copil cu sindromul Ekbom poate avea nevoie de un timp mai lung decât în mod normal pentru a adormi, iar se va răsuci și mișca de foarte multe ori pe tot parcursul nopții.
Din această cauză, copilul va avea nevoie de un pat suficient de mare în care să se întindă corespunzător. De asemenea, de ajutor în toate tipurile de tulburări de somn la copii sunt măsurile care combat oboseala excesivă, deoarece nerespectându-le simptomele se pot agrava. Solicitați medicului pediatru evaluarea nivelului de fier din organism (feritină). Până la 50% dintre copii se vor confrunta cu o problemă de somn în copilărie.
Problemele legate de somn ale bebelușilor sunt frecvente și până la un anumit punct chiar normale. Faptul ca părăsesc mediul inițial, uterul, locul în care se simțeau în siguranță, le creează mici stări de neliniște, însă acestea, cu o atenție adecvată din partea mamei, dispar rapid. Se evidențiază două mari tulburări de somn la bebeluși: parasomniile și disomniile. Pe lângă acestea însă, pot exista o serie de alți factori care să inducă probleme cu somnul, dar nu la fel de grave.
Disomniile sunt acele tulburări de somn care-i afectează calitatea, cantitatea și ritmul, aici fiind incluse și insomniile. Cel mai des întâlnită formă de disomnie la bebeluși este apneea obstructivă de somn, o formă similară apneei de somn cu care se confruntă adulții. Sindromul morții subite este cea mai gravă tulburare de somn survenită în cazul bebelușilor cu vârsta până într-un an. Cu toate că este rar întâlnită, rămâne principala cauză a decesului în rândul sugarilor.
Din păcate, nu se cunosc cauzele, însă se presupune că există factori de risc care ar predispune copilul la acest sindrom. În această categorie intră nașterea prematură, greutatea scăzută la naștere, expunerea bebelușului la fumul de țigară și nașterile multiple ale mamei. Se consideră a fi o disfuncție a creierului care nu este capabil să controleze respirația și temperatura corpului în primele luni de viață. Remediu: Din păcate, nu există nici simptome și nici remedii în cazul sindromului mortii subite a sugarului. Însă, pentru evitarea sufocării, este indicat ca bebelușul să fie așezat într-o poziție de somn corectă.
Colicile sunt o cauză importantă, dar nu gravă, a tulburărilor de somn ale bebelușului. Acesta este motivul pentru care, în primele 3 luni, cei mai mulți copii nu dorm. Remediu: Cum colicile nu au un tratament anume, este important ca mămica să acorde toată atenția necesară bebelușului. Alimentația joacă un rol important în calitatea somnului micuților. Este demonstrat faptul că sugarii care nu sunt alăptați pe cale naturală dorm mai bine, deoarece laptele matern se digeră mai repede și intervine foamea, iar când un bebeluș o resimte, se trezește și începe să plângă.
Este important ca părinții să evite somnul haotic al bebelușului și să-i stabilească o rutină de somn cât mai curând. De asemenea, diversificați activitățile de dinainte de culcare și în timpul nopții; nu vă grăbiți să-i acordați atenție chiar de la primele scânteie. Contactează-ne! Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat. Solicită o programare. Sună la 021 9268.
Somnul este unul dintre cei mai importanți factori de creștere și de refacere, așa că nu este de mirare că tot mai mulți părinți își doresc să știe dacă somnul copilului este calitativ și suficient. Uneori, părinții sunt îngrijorați și ajung la medic, în încercarea de a afla dacă este vorba despre o tulburare de somn sau de o perioadă mai agitata din viața copilului. În continuare, îți vom prezenta informații despre somnul copiilor, cum evoluează acesta în raport cu ritmul de creștere, care sunt simptomele și cauzele tulburărilor de somn și când ar trebui să te prezinți la medic pentru investigații.
Cate ore trebuie sa doarma un copil si ce sunt tulburarile de somn?
Cat trebuie sa doarma un copil? Ce sunt tulburarile de somn la copii? Cum se pune diagnosticul tulburărilor de somn? Cat trebuie sa doarma un copil? Este bine de mentionat ca nu toti copiii dorm la fel, chiar daca au aceeasi varsta si chiar daca sunt gemeni. Fiecare copil are propriul tipar de somn, are nevoi diferite si trebuie analizat in raport cu sine insusi, nu cu alt copil.
In primele luni de viata, bebelusii au nevoi de somn diferite fata de un copil de 2 ani sau fata de un scolar. Abia dupa primele 3 luni de viata incepe sa se secrete melatonina, hormonul care dicteaza creierului cand este timpul pentru somn. Pana atunci, bebelușul nu va avea un tipar clar de somn. Pe masura ce creierul sau se dezvolta si poate sa sustina mai multe activitati, distanta dintre reprizele de somn se va mari.
Astfel, nici macar bebelușii de diferite varste nu pot fi comparati intre ei. Nu trebuie sa te ingrijorezi in legatura cu tulburarile de somn la copiii de 1 an sau de alta varsta, pana nu analizezi obiceiurile copilului si factorii care ar putea declansa tulburarea. Descrierea corecta este: „cate ore este normal sa doarma un copil la o anumita varsta?”
Disomniile includ apneea obstructiva de somn, insomnii si alte tulburari, iar cele mai frecvente cauze includ dezechilibre de fier, aerare cu efort, si factori externi. În ceea ce privește bebelușii, apneea obstructivă poate apărea ca parte a disomniilor și poate necesita evaluare medicală.
Tulburările de somn la bebeluși și sugari: semne, cauze și soluții practice
Una dintre întrebările dese este dacă un bebeluș agitat în somn reprezintă un semn de problemă. În perioadele de 0-6 luni, agitația în somn este frecvent normală, iar semnele de oboseală pot apărea și în timpul nopții. O serie de factori pot genera agitație, de la hrănire frecventă la lipsa unei rutine stabilite de somn.
Rutina de somn este crucială. Stabilirea unui ritual liniștitor pentru fiecare seară, reducerea stimulilor înainte de culcare, limitarea luminii albastre de la dispozitive și crearea unui ambient liniștit ajută copilul să adoarmă mai ușor. Însă rutina nu trebuie să fie excesiv de rigidă; copilul poate avea semne variabile de oboseală.
Alăptarea sau hrănirea cu biberonul înainte de somn poate facilita adormirea. Recomandările internaționale subliniază că este indicat ca bebelușul să doarmă în aceeași încăpere cu un părinte cel puțin în primele șase luni, pentru a reduce riscul SIDS. Purtarea bebelușului poate avea un impact pozitiv asupra somnului, iar purtarea în brațe nu face copiii răsfățați.
O parte importantă a explicațiilor despre frecvența frecventă a adresării medicului este în situații precum suspiciențe de tulburări de respirație în timpul somnului sau alte simptome severe ale tulburărilor de somn. În cazul bebelușului agitat în somn, este util să observați posibilele semne de anxietate de separare, de exemplu în timpul nopții sau la intrarea la creșă, care pot contribui la treziri frecvente.
Există situații în care nu este necesară investigația în laborator, dar dacă suspiciunile persistă, poligrafia sau polisomnografia pot ajuta la confirmarea diagnosticului. Ele pot monitoriza respirația, oxigenarea, etapele somnului și calitatea somnului în timp ce copilul doarme.
În cazul foamei și al privării de somn, este util să se acorde atenție semnalelor copiilor: foamea poate provoca agitație în timpul nopții, iar o masă înainte de culcare poate reduce trezirile nocturne. De asemenea, strategiile pentru reducerea anxietății de separare includ planificarea unor perioade scurte de plecare din cameră și revenirea blândă, însoțită de liniștire redusă în iluminare scăzută.
Semne de avertizare a suferinței la sugari (sunetul bebelușului care mormăie)
Revenind la situațiile în care bebelușul își repetă mișcările în timpul somnului, este important să urmăriți dezvoltarea generală a copilului, să identificați posibilele dureri de creștere sau disconforturi și să vă consultați cu medicul pediatru pentru un plan de evaluare individualizat. În cazul bebelușilor cu simptome persistente, echipa medicală poate recomanda teste suplimentare sau adaptări ale rutinelor de somn.
Remedii practice și condiții specifice
- Stabiliți o rutină consistentă de somn: ore regulate de culcare, momente de calm înainte de somn, activități liniștitoare în seara respectivă.
- Asigurați un mediu de somn sigur: suprafață ferită de pericole, poziționare adecvată în pat; evitați excesul de stimuli în camera de somn.
- Hrăniți bebelușul înainte de culcare, adaptând micile mese în funcție de cerințele copilului.
- Purtați copilul în timpul zilei pentru a reduce agitația în somn, cu crearea de timp pentru odihnă, după cum recomandă pediatria modernă.
- Discutați cu medicul despre necesitatea evaluărilor pentru anemii sau deficitele de fier (feritină) în cazul simptomelor persistente.
Ce spune literatura despre regresia somnului la sugari
Regresia somnului este descrisă ca o etapă fiziologică, asociată cu maturarea neurologică și achizițiile motorii. Apar frecvent la 4 luni, 8-9 luni, 12 luni, 18 luni și 2 ani, cu durate de 1-2 săptămâni. Rutina de somn, calmul și consecvența ajută copilul să depășească mai ușor aceste perioade. Aceste manifestări reprezintă etape normale în dezvoltarea cerebrală a sugarului și a copilului mic.
Este important de subliniat că nu toate bebelușii au aceleași etape, iar regresia poate persista până la aproximativ 20 de luni în unele cazuri, fără a indica o problemă patologică. Anxietatea de separare apare la aproximativ 6-8 luni, atingând maximul între 14-18 luni, iar începerea creșei poate genera un nou episod.
Consolidarea rutinei si comunicarea cu familia
Regresia somnului poate fi frustrantă pentru părinți, dar este o perioadă normală de maturare. Respectarea unei rutine de somn, calmul în seara respectivă și comunicarea cu familia ajută la depășirea acestei perioade. Dacă este necesar, consultați un specialist pentru a primi ghidaj personalizat în funcție de particularitățile copilului dumneavoastră.
În situațiile în care copilul are frecvent tulburări de somn, mediul familial și rutina zilnică pot influența pozitiv: expunerea la lumină în timpul zilei, mai puține interacțiuni în timpul nopții, respectarea orelor de somn și evitarea stimulilor excesivi înainte de culcare.
tags: #bebe #1 #an #freaca #mainile #in