Bebelus 2 saptamani nelinistit: cauze si solutii detaliate

Stresul bebelușilor poate fi provocat de situații obișnuite, care, însă, pentru ei sunt inconfortabile. Enumerăm aici durerile de burtică sau un somn neodihnitor pe timp de noapte. Când ai născut, te-ai gândit că acest mic bulgăre de fericire va fi cel care va elimina tot stresul din lume. A-l ține în brațe a fost suficient pentru a te face să uiți de tot stresul de la birou, de exemplu. Însă știai că și bebelușii pot fi stresați în primele lor săptămâni de viață? Specialiștii de la momjunction.com consideră că da și ne explică și care sunt principalele cauze și manifestări ale stresului la bebeluși.

Din ce cauze apare stresul la bebeluși?

Disconfort fizic precum o durere, oboseală, frigul, foamea și supra stimularea, pot fi cauzele proeminente ale apariției stresului la bebeluși. Bebelușii se pot simți stresați atunci când încearcă să învețe cum să sugă și să înghită hrana. Suferă de anxietate atunci când sunt înfometați, speriați, au scutecul ud sau le este frig.

Au o companie neplăcută. Bebelușilor le place să privească o față familiară, plăcută și expresivă, să audă o voce sau un sunet cunoscut, în mod special, acestea toate fiind ale mamei. Bebelușii ale căror mame sunt depresive sunt mai puțin impresionabili de fețe și voci. Acești copii sunt mai irascibili și suferă de anxietate.

Separarea de părinți. Un părinte sau persoana care are grijă de copil îl va face pe acesta să se simtă confortabil și în siguranță. Dacă la un moment dat bebelușul trebuie să se despartă de această persoană dragă lui, s-ar putea simți anxios și panicat. Ca rezultat, bebelușul poate plânge pentru a-și manifesta stresul.

Stresul de mediu. Nou născuții pot avea dificultăți în a se adapta la un mediu atât de gălăgios și strălucitor cum este lumea reală. Sunetele noi și puternice l-ar putea deranja și i-ar putea spori stresul.

Neglijența mamei. Bebelușii pot fi stresați dacă descoperă că mamele lor nu sunt prin preajmă. Nivelul cortizolului, hormonul stresului, crește în organismul copilului tău atunci când el simte că-l ignoră. Ar putea suferi de o anxietate asemănătoare chiar până a doua zi. Un asemenea stres ar putea să-și pună amprenta asupra sistemului imunitar. Îngrijirea și atenția mamei sunt esențiale pentru a susține fericirea copilului, sănătatea și nivelul scăzut al stresului. De aceea este necesar să nu-ți ignori niciodată copilul și să-i arăți mereu toată dragostea ta pentru o bună dezvoltare.

Semne ale stresului la bebeluși

Bebelușii pot manifesta o serie de simptome care arată că sunt stresați. Iată care sunt acestea:

• Afișează mișcări neobișnuite. Dacă observi că bebelușul tău își lovește membrele sau își arcuiește spatele atunci când plânge, ar putea fi stresat. Îl poți calma înfășurându-l într-o păturică și ținându-l astfel în brațe.
• Plânge necontrolat. Plânsul necontrolat este un alt simptom proeminent al stresului. Bebelușul poate plânge din cauza supraîncărcării senzoriale cauzată de expunerea la o mulțime de sunete, lumini și agitație. Va fi și mai afectat dacă vei încerca să-l hrănești în timpul acesta. Bebelușii răspund la un asemenea stres afișând o stare de neliniște, plâns, prin grimase, țipete, sughițuri, evitarea contactului vizual și arcuirea spatelui.
• Are probleme cu somnul. Bebelușii stresați se pot trezi frecvent noaptea și să plângă sau să țipe. Astfel, dacă bebelușul tău nu doarme bine, ar putea fi stresat și va trebui să găsești sursa stresului.
• Suferă de tulburări digestive. Un bebeluș care este stresat ar putea avea probleme cu burtica. Ar putea să elimine o parte din laptele înghițit, să sufere de constipație și indigestie. Masând burtica bebelușului tău, l-ai putea ajuta să să elibereze de acest simptom de stres.
• Are un comportament inexpresiv sau refuză contactul vizual. Când un bebeluș refuză contactul vizual sau refuză să-și manifeste sentimentele, ar putea suferi de stres. Exista multiple cauze pentru starea de iritabilitate a bebelușului, insa daca aceasta vine cu simptome de durere, trebuie sa mergeti cat mai repede la un medic pentru un consult de specialitate. Este un fenomen normal ca in primele luni de viata, bebelușii să aibă o stare ușor iritabilă din adaptarea naturală la mediu, insa aceste simptome vor disparea de la sine.

Un bebeluș iritabil este agitat mai tot timpul, plânge constant și din senin, dar fără o cauză patologică. Bebelusul ar putea plânge și din cauza faptului că a suferit unele dereglări în rutina sau în programul său zilnic și îi este mult mai greu să se adapteze la un program. Insa de multe ori, cea mai frecventă cauză sunt colicile. Este normal ca copiii să devină agitați sau să plângă uneori. Un copil care plânge mai mult de 3 ore pe zi poate avea colici. Multe boli comune ale copilăriei il pot determina pe acesta să fie agitat. Majoritatea bolilor sunt ușor de tratat. Exista și o afectiune medicală pe care medicii o numesc “bebeluș iritabil periodic”, însă nu este o stare patologică.

Argumentul este următorul: din cauza lipsei de experiență, anxietății sau depresiei, unii părinți arată mai multe emoții negative copiilor lor. De asemenea, ar putea prezenta mai puțină implicare față de bebelușii lor, mai ales dacă sunt deprimați. Un studiu a urmărit femeile în timpul sarcinii și a constatat că mamele erau mai predispuse să aibă copii cu colici dacă au avut probleme sau stres în timpul sarcinii. Exista și alte explicații. În primul rând, aceste studii depind de auto-rapoartele părinților pentru a identifica plânsul excesiv al bebelușului și starea de iritabilitate. Pe de altă parte, este posibil ca plânsul inexplicabil al sugarului să aibă o bază genetică. Stim că anxietatea și depresia pot apărea în familii. Poate ca acesta este unul dintre motivele pentru care depresia și anxietatea parinților sunt legate de plansul excesiv al bebelușului.

Petrecerea timpului cu bebelușii îi ajută pe părinți să înțeleagă motivele iritabilității copilului lor.

Manipularea bebelușilor iritabili depinde de o serie de lucruri, primul fiind găsirea motivului pentru proastă dispoziție a copilului. În cele mai multe cazuri, iritabilitatea bebelușului se datorează disconfortului, foamei sau epuizării. În cazuri rare, poate fi ceva grav care să deranjeze copilul. Dacă bebelușul refuză să mănânce sau prezintă semne persistente de diaree și vomita, este posibil să sufere de o boală gravă.

Cel mai recomandat mod pentru a calma aceste crize de iritabilitate ce sunt specifice bebelușilor în primele luni de viață sunt tehnicile clasice. Aceștia se liniștesc la pieptul mamei, deoarece simt căldura acesteia și le conferă o protecție. În cazul în care articolul nu a acoperit în totalitate un anumit aspect care vă interesează, vă încurajăm să ne trimiteți sugestii pentru completare. Orice viitor părinte se gândește la momentele în care bebelușul devine agitat și începe să plângă, dar nimic nu vă poate pregăti de fapt pentru plansul excesiv la sugari. Deși bebelușii își anunță venirea pe lume printr-un plâns, atunci când aceste momente se manifestă pe perioade lungi, în mod necontrolat, acesta este un semn ca ceva se întâmplă cu cel mic.

De obicei, sugarii plâng pentru a anunța că le este foame, sunt obosiți sau au nevoie să li se schimbe scutecul. Sugarii au puține metode prin care pot obține un răspuns la nevoile lor, unul dintre ele fiind chiar plansul. Mulți părinți cred că unul dintre principalele motive pentru un sugar plânge este din cauza gazelor care traversează sistemul digestiv al acestuia. De fapt, acest proces nu este dureros. Gazele sunt normale pentru un sugar și nu se blochează în intestin și nici nu provoacă durere.

Desi este normal ca un sugar să plângă sau să devină mai neliniștit, plansul excesiv reprezintă o situație diferită. Acesta se poate determina atunci când sugarul plânge mai mult de 3 ore pe zi, pentru 3 sau mai multe zile într-o săptămână și pentru cel puțin 3 săptămâni consecutive. De obicei, astfel de situații apar atunci când sugarul are între 2 și 5 săptămâni și poate continua până la 3 sau 4 luni. Desi această situație este frecventă, ea nu apare din cauza faptului că părinții au făcut sau nu au făcut ce trebuia. Atunci când sugarul plânge fără control, cu siguranță veți încerca să faceți tot ce vă stă în putință pentru a-l ajuta să își revină.

Atunci când bebelușul începe să devină agitat și să plângă excesiv, una dintre cele mai comune cauze este foamea. Puteți anticipa această situație analizându-i comportamentul. Unul dintre primele semne care vă pot arăta că sugarului îi este foame este că va începe să își bage degete în gură sau să își suga un deget. În timp ce unele semne sunt evidente, altele reprezintă mici indicii pentru începutul unui plâns excesiv. De exemplu, dacă sugarul cască excesiv sau se freacă la ochi, acesta este un semn clar că este obosit.

Pe de altă parte, există semne care sunt mai puțin evidente și care pot declanșa plânsul excesiv la sugari. De exemplu, este important să îl urmăriți pe cel mic în situații de stimulare excesivă, la zgomote sau activități. Urmăriți-i cu atenție mișcările corpului și expresiile faciale și opriți stimulii atunci când vedeți că sugarul nu are un comportament normal. Atunci când sugarul începe să plângă necontrolabil, părinții au tendința să încerce diverse metode de liniștire, una după alta, într-un mod foarte rapid. De foarte multe ori, părinții încearcă să îl țină în brațe pe cel mic, să îi schimbe poziția, să îi schimbe scutecul sau să îi dea să mănânce, într-o succesiune de acțiuni foarte rapidă. De fapt, un astfel de comportament îl va face pe sugar să fie și mai neliniștit, întrucât va prelua starea de agitație a părinților. În astfel de situații, este recomandat să încercați fiecare metodă pe rând, eliminând astfel fiecare cauză potențială.

În concluzie, desi pare greu de crezut, plansul excesiv la sugari este o etapă temporară care va trece. În primele săptămâni de viață, marea majoritate a bebelușilor plâng, din diverse motive. Prin urmare, atunci când sugarul începe să plângă excesiv, este important să eliminați cauzele, unele dintre cele mai frecvente fiind foamea, scutecul murdar sau hiperstimularea. Anda Mateescu este absolventă a Academiei de Studii Economice din București, Facultatea de Comerț, și deține un master în Managementul Calității și Protecția Consumatorului. Pasionată de scris și dedicată informării corecte, Anda îmbină rigoarea cercetării cu un stil accesibil și orientat spre nevoile reale ale cititorului.

Când un bebeluș începe să plângă în timpul somnului, părinții s-ar putea teme că ceva este în neregulă. Totuși, în majoritatea cazurilor, plansul în timpul somnului reprezintă mai degrabă o fază prin care bebelușul trece, nu semnul unei probleme serioase. Aflați care sunt motivele pentru care bebelușii plâng în timpul somnului, cum să îi liniștiți, și care sunt ciclurile de somn normale pentru diferite grupe de vârstă.

Nou-născuții și bebelușii mai mari pot mormăi, plânge sau tipa în timpul somnului. Bebelușii încă nu s-au adaptat ciclurilor de somn regulate, așadar este ceva obișnuit ca aceștia să se trezească frecvent sau să scoată sunete ciudate în timpul somnului. Atâta timp cât bebelușii nu prezintă simptome aditionale îngrijorătoare, precum semne de boală sau durere, plansul în timpul somnului face parte din procesul normal de dezvoltare.

Experții subliniază etapele și aspectele legate de somn la copii, inclusiv importanța igienei somnului, a mediului întunecat și a rutinei. În primele luni, ciclul de somn al sugarului poate fi influențat de alimentație, confort și stimuli, iar părinții pot adopta metode pas cu pas pentru calmare. Sforăitul la copii poate indica diverse condiții, iar detectarea timpurie și abordarea adecvată ajută la menținerea somnului liniștit. Sindromul morții subite la sugar (SMSS) este o cauză rară, dar importantă, de mortalitate infantilă, iar educația părinților poate reduce riscurile.

Primele răceli ale bebelușului pot fi înfricoșătoare, însă în cele mai multe cazuri simptomele sunt rezultatul unei răceli sau al unei alte afecțiuni trecătoare. În cazul reacțiilor alergice, sistemul imunitar poate reacționa exagerat la substanțe inofensive, cum ar fi polenul, provocând umflături și inflamații la nivel nazal. Este necesar să consultați medicul în caz de simptome persistente sau dacă observați semne de boală.

În cazul în care simțiți că nu reușiți să identificați singuri cauza neliniștii bebelușului, nu ezitați să contactați medicul pentru un consult. Desi plânsul excesiv poate apărea în primele luni, el poate fi influențat de factori precum colicile, refluxul gastro-esofagian, alergiile la proteinele laptelui de vacă sau oboseala acumulată. O bună colaborare între părinți și specialiști ajută la calmarea copilului și la adaptarea acestei etape de creștere.

Prevenirea si gestionarea stresului la sugari

• Asigură-te că bebelușul este bine hrănit, confortabil și nu este supra stimulat.
• Oferă contact fizic cald și poartă-l în brațe sau în poziția potrivită pentru calmare.
• Menține o rutină zilnică blândă, cu perioade regulate de somn, dar fără a impune o oră de culcare rigidă în primii 4 luni.
• Observă semnele de foame, oboseală sau disconfort și răspunde prompt, eliminând treptat sursele de stres identificate.
• Asigură-te că mediul de somn este liniștit, întunecat și cu o temperatură potrivită.

Gazele pot provoca disconfort și neliniște. Cu timpul, digestia sugarului se poate regla, iar semnele de balonare să scadă. În cazul unor semne persistente, consultă un medic pentru evaluare suplimentară.

tags: #bebe #de #2 #saptakani #este #nelinistit

Postări populare:

• Regenerarea și fortifierea părului: Ghid complet
• Detalii despre croitoria unei cămăși țărănești pentru bebeluși: ghid pas cu pas
• Doctor Claudiu Ionescu obstetrică-ginecologie: recenzii
• De ce ronţăie puii de pisică? Torsul la nou-născuți și implicațiile sale
• Importanța acidului folic în primele 12 săptămâni de sarcină