O craioveancă de 27 de ani bate la porţile Hollywood-ului, cu un scurtmetraj pe care abia l-a lansat. Tânăra este singurul cineast masterand la una dintre universităţile de film din New York. Luiza Pârvu este regizor şi, chiar dacă mai are de lucrat până când să lanseze un blockbuster în stil hollywoodian, a prins deja marele ecran din oraşul natal. „O lume nouă” este scurtmetrajul pe care l-au urmărit cu sufletul la gură familia, prietenii şi craiovenii care au venit aseară la cinema.
Pentru Luiza, emoţiile au fost cât distanţa de la Craiova la New York. A văzut cum o sală de cinema plină îi urmăreşte creaţia. Succesul vine la fix 20 de ani de când a păşit prima oară într-un cinematograf şi a rămas îndrăgostită de marele ecran. „Sunt foarte fericită, e un sentiment foarte plăcut. Mă bucur foarte mult că pot să îl arăt oamenilor care mă cunosc şi celor care nu mă cunosc şi sper să le placă”, a spus Luiza Pârvu.
„O lume nouă” - scurtmetrajul despre imigranţi din Pennsylvania
Scurtmetrajul „O lume nouă” spune povestea unor imigranţi români din Pennsylvania anului 1908, inspirată din fapte reale şi nu putea fi realizat fără o echipă de nădejde. Filmările au durat 3 zile, iar postproducţia, un an. Scenaristul şi producătorul filmului, Toma Peiu, este şi partenerul de viaţă al Luizei. „Am făcut o campanie de finanţare online, pentru a putea produce filmul. Sunt lucruri pe care le-am putut face fără buget, şi lucruri pentru care a trebuit să plătim. Bugetul filmului a fost de 14.000 de dolari”, a spus Toma Peiu, scenarist.
Să facă un film a fost visul Luizei încă de când stătea în sufrageria sa din Craiova. Cea mai puternică legătură a ei cu marele ecran era colecţia de bilete de cinema. Acum, familia şi prietenii i-au văzut, în sfârşit, numele pe generic. Tânăra regizoare a ajuns în America în 2012, cu o bursă de studiu la New York University Tisch School of the Arts. A ajuns în atenţia criticilor cu scurtmetraje care au fost prezentate în mai mult de 80 de festivaluri de film de pe tot Globul. Numele Luizei Pârvu va figura alături de cel al lui Woody Allen, Martin Scorsese sau Oliver Stone pe lista absolvenţilor instituţiei cotate a treia ca valoare în lumea cinematografică.
Contextul Craiovei: locuri de promenadă şi istoria hotelurilor
Clădirea New York - prezent şi trecut Fostele hoteluri ale Băniei colcăiau de „vânzătoare de plăceri“ în urmă cu 80 de ani. Acum le numesc prostituate, în anii 1930 le ziceau „fetiţe dulci“ sau „deocheate“. Le găseai în majoritatea hotelurilor din Craiova sau în bordeluri cu felinar roşu la poartă. Clienţii le erau profesori, magistraţi şi chiar preoţi. O partidă de amor varia de la 5 lei până la 100 de lei, în localurile de lux.
În cartea „Craiova Mon Amour“, semnată de Alexandru Firescu şi Constantin Gheorghiu, câteva pagini sunt dedicate localurilor de toleranţă din Craiova. Cei doi autori povestesc care doi era viaţa de noapte din Craiova, o viaţă tumultoasă care se lăsa şi cu păruieli între „fetiţele dulci“ şi soţiile care-şi prindeau jumătăţile „dându-se în bărci, în particoler“. Damele de companie făceau des controale medicale la cererea matroanelor, doamne respectabile în societate.
Localul cu pricina se afla în apropierea Bisericii Hagi Enuş, pe fosta stradă Prisaca. Autorii cărţii notează faptul că în renumitul bordel veneau profesori, magistraţi, negustori de vază şi chiar preoţi. „Omora orice concurenţă pentru că schimba lunar fetele, deoarece amatorii de amor tarifat doreau mereu prospătură“, explică cei doi autori. De prestigiul bordelului îşi mai aduc aminte şi bătrânii Craiovei, care erau copii în anii 1940. „Dacă în alte case de toleranţă primeau doar o partidă de amor aici înainte de act mai dansai, beai un paha de coniac. Era luxos pentru vremea aceea“, îşi aduce aminte caricaturistul Gabriel Bratu (75 ani) din spusele bătrânilor.
Un alt bordel recunoscut era cel al Coanei Angela, concubina unui cunoscut negustor Ţenea, şi apoi a ospătarului Nelu Popa. „O legătură de rudenie sau de prietenie cu comisarul Niţescu o scutea de orice neplăceri cu poliţia“, explică autorii în carte. Localul respectiv se afla în apropierea Pieţei Elca, actualmente Piaţa Centrală. Aventuri în hotelurile Imperial, Calafat şi New York sunt alte repere ale vieţii de noapte din Craiova acelor vremuri.
Hotelul Imperial, aflat aproape de Lipscani, şi Hotelul Calafat, construit pe locul unde astăzi se află Farmacia 3F, erau locuri unde „fetele aveau camerele lor şi clienţi în permanenţă“. Uneori aveau darul să umble în buzunarele clienţilor, însuşindu-şi tot ce le cădea în mână. Hotelul New York, în 1896, a fost transformat în clădire emblematică pe Calea Unirii, cu o istorie plină de viaţă mondană.
În prezent, clădirea fostului Hotel „New York” este deținută de una din firmele omului de afaceri doljean Adrian Mititelu, proprietar al clubului de fotbal FC Universitatea Craiova. Urmașii lui Nicolae Dragomir solicită retrocedarea imobilului, invocând testamentul lui Dragomir, care prevedea ca hotelul să rămână în proprietatea familiei sale. Erata: din varianta originală a articolului s-au eliminat informațiile legate de faptul că magistratul și omul politic doljean Constantin R. Jean Dumitrache și altele despre origini și apariții în media.
Trailer oficial O lume nouă(Start Anew World) (2014)
tags: #bebe #gavrila #din #craiova #locuieste #in
Postări populare:
- Contraindicații ale masajului Starvac post-cesarăiană: ghid practic
- Drepturi și obligații ale proprietarului față de chiriaș
- Tot ce trebuie să știi despre laparotomie ginecologică: indicații și recuperare
- Finanțare ipotecară în perioada concediului prenatal: pași pentru obținerea creditului cu indemnizația de creștere a copilului
- Pitiriazisul rozat în timpul sarcinii: ce înseamnă pentru mamă și copil