La vârsta de 1 an și 4 luni, copiii trec prin schimbări incredibile, atât din punct de vedere fizic, cât și din punct de vedere cognitiv și social. Este o perioadă minunată, dar și una plină de provocări pentru voi, ca părinți. La această vârstă, copilașul tău începe să câștige independență și este într-o continuă dezvoltare. S-ar putea să își dorească să facă cât mai multe lucruri singur, fără ajutor. E ok! Lasă-l să se descurce singur, oferă-i doar puțină îndrumare.
Copilul la 1 an și 4 luni reușește să doarmă neîntrerupt în timpul nopții, dar și în timpul zilei. Este important ca să se odihnească aproximativ 13 - 14 ore, pentru a fi activ în timpul zilei. De asemenea, somnul de zi se recomandă să fie de relativ 2 - 3 ore. Există și posibilitatea să doarmă 12 ore în timpul nopții.
La vârsta de 1 an și 4 luni, copilul tău deja trebuie să aibă un program de masă bine stabilit și respectat în întregime, pentru a-și forma obiceiuri sănătoase și pentru a fi hrănit în mod corespunzător. Astfel, trebuie ca acesta să aibă trei mese principale în fiecare zi, iar între ele se pot strecura gustări (două sau maximum trei). Cele din urmă sunt amplasate după micul dejun și după masa de prânz și constau, de cele mai multe ori, în piure din fructe, lapte cu ovăz sau cereale integrale, fructe etc.
Unul dintre suplimentele alimentare care nu trebuie să lipsească din viața unui bebeluș și a unui copilaș de 1 an și 4 luni este chiar vitamina D, responsabilă cu întărirea oaselor, îmbunătățirea sistemului imunitar și prevenirea multiplelor boli periculoase, cum ar fi rahitismul.
Dezvoltarea fizică la 1 an și 4 luni
La această vârstă, copilul umblă singur și urcă/coboară scările cu sprijin, se apleacă și ridică obiecte, poate să arunce mingea și aruncă obiecte într-o cutie/ recipient, poate să se cațere și mazgălește cu creionul/carioca pe hârtie. Este important să îi oferiți un mediu sigur și stimulant pentru a-și dezvolta aceste abilități motorii.
La 15 luni, este deja un copil pe deplin dezvoltat care poate să meargă bine de unul singur. Poate chiar să meargă și înapoi, să se aplece și să se ridice fără ajutor și să se cațere pe mobilă. Are un control mai bun la nivelul degetelor, poate ține un creion și poate mazgăli. De asemenea, poate să ducă o cană la gură și să bea, chiar dacă varsă puțin, și vrea să mănânce singur cu lingura sau cu mâna, chiar dacă se murdărește. De asemenea, este posibil ca acum să fie mai puțin cooperant atunci când îl îmbraci sau când îl dezbraci de haine care se pot scoate ușor, cum sunt șosetele, mănușile sau căciula.
La 18 luni, nu mai șovăie cu pași nesiguri. Acum aleargă și urcă scările, cu tine de mână sau se ține de balustradă. Poate sta singur pe un scaun mic și poate mânca cu lingura și furculița. De asemenea, poate să bea dintr-o ceașcă fără să verse apa. Poate să își scoată singur aproape toate hainele și este posibil să ai probleme pentru că nu va vrea să stea îmbrăcat!
Dezvoltarea cognitivă și limbajul la 1 an și 4 luni
La 1 an și 4 luni, copilul începe să capete mai multă forță în mâini și se sesizează în mod clar o îmbunătățire a abilităților cognitive, fiind mai capabil să desfășoare activități cu un grad mai ridicat de complexitate. Prin urmare, copilul la 16 luni se află în plin proces de cunoaștere a mediului înconjurător, dar și de autodescoperire.
Copilul tău spune acum cel puțin două sau trei cuvinte în afara de mama sau tata. Poate să înțeleagă mai multe cuvinte și poate urma comenzi simple, chiar și fără să facă un gest. Deși în urmă cu câteva săptămâni ar fi lovit două cuburi unul de celălalt, acum le va pune unul peste celălalt!
Vocabularul copilului tău se dezvoltă rapid și acum poate spune șase sau mai multe cuvinte și poate folosi combinații de două cuvinte. Poate să arate câteva părți ale corpului și poate construi un turn din trei sau patru cuburi. Îi place să se joace cu jucării care se învârt și să apese pe butoane cu închis-deschis (în special întrerupătoarele de lumină).
La 1 an și 4 luni, copilașul începe să își dezvolte tot mai mult abilitățile cognitive și începe să înțeleagă tot mai multe lucruri din mediul său înconjurător. Tot acum își dezvoltă și teama de zgomotele puternice, astfel, trebuie să ai grijă cu privire la zgomotul provenit de la aspirator, de la sirene sau chiar de la tunete și fulgere. Totodată, este important și să îi arăți că nu are de ce să se teamă și că unele zgomote sunt normale, că nu semnifică apariția unui eveniment premejdios.
Copilul tău folosește acum atât de multe cuvinte încât probabil le-ai pierdut numărul (de obicei 50 sau mai multe cuvinte). De asemenea, poate combina două cuvinte în propoziții substantiv-verb (de exemplu, „vreau prăjitură”, „văd mașină”, „joc minge”, „merg pa-pa”), iar un străin ar înțelege cel puțin jumătate din ceea ce vorbește. (De obicei, părinții înțeleg toate cuvintele copilului lor). Copilul tău de 2 ani poate construi un turn din șase sau mai multe cuburi, poate să numească mai mult de șase părți ale corpului și să răspundă la comenzi din doi pași, fără a-i explica prin gesturi (de exemplu, „dă-i mingea lui mami și apoi dă-i lingura lui tati”).
Dezvoltarea socială și emoțională la 1 an și 4 luni
La această vârstă, copiii încep să interacționeze mai mult cu cei din jurul lor. Poate că vor încerca să imite comportamentele adulților sau să își facă prieteni printre alți copii. Este important să îi oferiți oportunități de socializare și să îl încurajați să comunice și să coopereze cu ceilalți chiar dacă la această vârstă este absolut normal să nu se joace în mod direct cu ei. Oferă-i copilului tău șansa de a se juca cu ceilalți: joaca este o modalitate excelentă pentru micuțul tău de a învăța cum să se comporte cu alți copii, să își facă prieteni și să dezvolte abilități sociale.
Copilul tău vrea acum să fie mai independent, poate să spună „nu” atunci când îl deranjezi și poate avea accese de furie. De asemenea, poate să își îmbrățișeze și să își hrănească păpușa.
La 1 an și 4 luni, copilașul începe să capete mai multă forță în mâini și se sesizează în mod clar o îmbunătățire a abilităților cognitive, fiind mai capabil să desfășoare activități cu un grad mai ridicat de complexitate. Prin urmare, copilul la 16 luni se află în plin proces de cunoaștere a mediului înconjurător, dar și de autodescoperire.
Copilul tău dă pupici și salută oamenii cu „bună” (inclusiv pe oricine pe lângă care trece prin magazin). Îi place să imite multe activități pe care le vede în casă cum ar fi gătitul, ștersul prafului, măturatul, aspiratul sau vorbitul la telefon.
Bebelușii fac progrese mari în dezvoltarea motorie. Pot să meargă singuri sau cu sprijin, să se ridice în picioare, să se așeze și să se târască. De asemenea, încep să mânuiască obiecte mici cu mâinile.
La vârsta de 1 an, comportamentul social al bebelușilor se dezvoltă în mod semnificativ, începând să își manifeste sentimentele mai deschis și să interacționeze mai mult cu cei din jur. Încep să râdă, să plângă sau chiar să se încruntă în funcție de starea lor de spirit, reacționând la stimulii din mediul înconjurător. Bebelușii imită comportamentul părinților și pe cel al adulților din jurul lor, ceea ce constituie o etapă crucială în dezvoltarea lor socială.
Semne de alarmă
Împreună cu toate aceste realizări, este important să fiți conștienți și de semnele de alarmă care pot indica o întârziere în dezvoltare. Acestea pot include: nu stă singur în picioare, nu umblă, nu reacționează atunci când unul dintre părinți/ îngrijitori iese din cameră, nu face contact vizual în timpul comunicării, are dificultăți semnificative în comunicare sau interacțiune socială, regresia în abilitățile dobândite anterior. Dacă observați oricare dintre aceste semne de alarmă, este important să consultați un medic pentru evaluare și îndrumare suplimentară.
Nu pare interesat de interacțiunea cu alte persoane; evită contactul vizual; nu se bucură de jocuri interactive; nu rostește cuvinte simple, precum „mama” sau „papa”; nu pare să înțeleagă cuvinte uzuale; nu reacționează la propriul nume; nu imită sunete și gesturi simple; nu se poate ridica în picioare cu sprijin; nu se poate ține singur în șezut; nu face pași sprijinit de mobilă; nu are o creștere și o dezvoltare ponderală armonioasă.
În contextul dezvoltării fizice, un semnal de alarmă ar putea fi faptul că bebelușul nu crește în greutate constant sau scade, nu știe să se ridice în picioare cu ajutor sau nu face pași. Dificultățile în identificarea obiectelor familiare, lipsa de reacție la propriul nume sau neputința de a imita gesturi simple pot fi motive de îngrijorare. În ceea ce privește comportamentul copilului, frica excesivă, agitația, lipsa de interes pentru jocuri sau interacțiuni sociale, plânsul excesiv sau iritabilitatea pot indica probleme de sănătate sau dezvoltare. Toate acestea sunt motive pentru a solicita sfatul unui pediatru și pe cel al unui psiholog sau alt specialist în dezvoltarea copiilor.
Momente importante pentru bebeluși și copii mici, Dr. Lisa Shulman
Activități potrivite vârstei de 1 an și 4 luni
Pentru a vă stimula copilul și ca să îl susțineți în dezvoltarea sa, iată câteva activități și jocuri potrivite pentru această vârstă: Jocuri de construcție cu cuburi sau blocuri. Povești și cântece simple. Jocuri de rol, cum ar fi „mami și tati” sau „magazinul”. Gentuța mamicii: umple o geantă cu diferite lucrusoare: o jucărie, piaptăn, un telefon, cubulețe, șervețele etc. Lasă-l pe copil să descopere ce ai în geantă. Această activitate îi va dezvolta mișcările fine, îl va ajuta să învețe cuvintele și sensul obiectelor găsite în geantă.
Distracție prin dans: Pregătiți câteva melodii distractive și dansați împreună. Faceți câțiva pași simpli încât el/ea te poate urmări. Astfel vei stimula dezvoltarea coordonării și a auzului.
Micul pictor: Lipește câteva bucăți de ziar pe o masă și oferă-i copilului tău câteva acuarele în care își poate băga mâna. Pictați împreună amprente ale mâinii și ale degetelor. Acest joc îmbunătățește simțul tactil, coordonarea mișcărilor fine dar totodată este și o activitate senzorială.
Este important să alegeți jucării potrivite vârstei, cu care să știe și să se poată juca. Jucăriile pentru copii nu trebuie să fie doar mari, colorate și să scoată sunete. Jucăriile pot contribui foarte frumos la dezvoltarea lor neuropsihomotorie.
Plimbările în aer liber sunt, de asemenea, esențiale pentru dezvoltarea bebelușului, atât din punct de vedere fizic, cât și emoțional. Explorarea mediului natural și interacțiunea cu lumea înconjurătoare îi oferă micuțului oportunitatea de a învăța lucruri noi și de a-și dezvolta simțurile.
Jocurile cu blocuri mari, cărțile cu imagini, jucăriile care emit sunete se numără printre cele mai eficiente în stimularea dezvoltării cognitive și motorii. Acestea pot contribui semnificativ la dezvoltarea abilităților de rezolvare a problemelor la copii.
Copilul tău are acum ocazia să învețe să se joace independent, însă este recomandat să alternezi programul de joacă în așa fel încât să înțeleagă treptat care este rolul echipelor. Partenerii ideali de joacă în această perioadă sunt chiar părinții, cei care au puterea de a-l încuraja pe cel mic să aibă încredere în propriile alegeri.
Alimentația sănătoasă și echilibrată este esențială pentru dezvoltarea optimă a bebelușului. Bebe la 1 an trebuie lăsat să guste din produse noi mereu.
La această vârstă, copilul tău începe să capete mai multă forță în mâini și se sesizează în mod clar o îmbunătățire a abilităților cognitive, fiind mai capabil să desfășoare activități cu un grad mai ridicat de complexitate.
La 1 an și 4 luni, copilul tău începe să își dezvolte tot mai mult abilitățile cognitive și începe să înțeleagă tot mai multe lucruri din mediul său înconjurător.
În concluzie, dezvoltarea copilului la 1 an și 4 luni este un proces complex și fascinant, marcat de progrese semnificative în toate domeniile. Prin oferirea unui mediu stimulativ, a oportunităților de explorare și a interacțiunii sociale, părinții joacă un rol esențial în sprijinirea copilului în această etapă de creștere și învățare.
tags: #bebe #la #un #an #si #patru