Rivalitatea între frați este o temă care ar trebui să te preocupe imediat ce ai rămas însărcinată cu cel de-al doilea copil. Pentru că, imediat ce se naște mezinul, primul copil nu se mai simte centrul universului. El este acum un privitor, iar peisajul cu micul său rival nu-i este deloc pe plac. Încercând să-i înțelegi frustrarea, cu siguranță vei putea să-l ajuți să depășească sentimentul de pierdere. Cu multă iubire, devotament și momente în doi, se va simți mai puțin singur, își va recăpăta bucuria pe care-o simte în relația cu tine și va transforma sentimentele negative pe care le are pentru noul venit în iubire și protecție, spun specialiștii psychologytoday.com.
Fiecare părinte cu mai mulți copii știe că rivalitatea dintre frați este inevitabilă. Dar ce facem atunci când primul născut are tendința de a răni fratele mai mic? Copiii acționează atunci când strâng în ei sentimente de toate felurile și nu le pot exprima în cuvinte. Așa că trec la fapte pentru a-ți arăta ce simt. De aceea, de cele mai multe ori, pentru a corecta un comportament, este nevoie mai întâi de aflarea cauzei la nivel emoțional. Cu alte cuvinte, nu reacționăm cu o pedeapsă, care poate să facă mai mult rău, copilul devenind și mai sfidător și mai agresiv. În schimb, ne concentrăm asupra prevenirii, pentru a înăbuși acest comportament în fașă.
Rivalitatea între frați: începuturi, dinamici și efecte pe termen lung
Rivalitatea între frați începe, desigur, atunci când copilul se naște. Apoi, există, de obicei, o renaștere a sentimentului de gelozie, atunci când fratele cel mic începe să se joace și intră neinvitat în lumea celui mare. Studiile arată că atunci când părinții reușesc să creeze o legătură puternică cu fiecare dintre copiii lor, rivalitatea nu mai este atât de mare. Cum faceți asta?
- Reconectați-vă! Atunci când cei mici sunt încărcați de sentimente negative puternice, ei sunt deconectați de noi. Acest lucru se poate întâmpla de multe ori pe zi, frecvent copiii se simt frustrați, dezamăgiți, răniți, triști. Aceste sentimente îi fac să se simtă izolați și nu-I lasă să privească adânc în interiorul lor. De aceea, copiii au nevoie de noi pentru a se reconecta cu ei înșiși, dar și cu noi, cei care-i iubim și le suntem mereu aproape. Încercați un zâmbet cald, o îmbrățișare mare, o glumă.
- Empatizați! Fratele cel mare țipă lângă bebeluș, îl îmbrățișează mult prea tare sau face crize de plâns pentru că fix în momentul în care el vrea ceva, bebelușul trebuie musai schimbat! Cum răspundeți acestor provocări? Prin empatie! Chiar dacă tendința este de a-i spune cu un ton grav că aveți mâinile ocupate, ideal este să empatizați cu el, protejând conexiunea dintre voi: ”te aud, aș vrea să pot veni imediat la tine atunci când tu ai nevoie; voi fi cu tine imediat ce îmi eliberez mâinile”.
- Lăsați-i să fie mici! Sigur, ei se pot îmbrăca singuri, pot mânca singuri și totuși cer ajutor. Dar chiar de astfel de ajutor mic au ei nevoie. Ei trebuie să știe că veți fi mereu acolo când au nevoie de voi, chiar dacă există un nou copil în familie. Odată ce sunt siguri că pot conta în continuare pe voi, vor deveni liberi să exploreze și partea în care vor să fie maturi, protectori și puternici.
- Construiți o relație pozitivă. Cercetările spun că, în cazul adulților, relațiile sănătoase au nevoie de cel puțin cinci interacțiuni pozitive pentru a compensa fiecare interacțiune negativă. Așa că, de fiecare dată când răbdarea vă este pusă la încercare, obișnuiți-vă să îi explicați și să îi cereți scuze: ”mânia trebuie exprimată într-un mod respectuos...”. Rezistați tentației de a da vina pe el și apoi găsiți o modalitate de a avea cel puțin cinci interacțiuni pozitive pentru a aduce din nou armonie în relație.
- Petreceți timp special împreună. Acel timp de 20 de minute pe zi petrecute doar cu el, conectați și relaxați, fac minuni. Fiecare copil are nevoie să se conecteze cu un părinte în fiecare zi. Acest timp de calitate întărește relația și îl ajută să coopereze atunci când apar provocări.
Aceste idei prioritizate ajută la prevenirea sau ameliorarea conflictelor dintre frați înca de la început, fiind centrate pe comunicare emoțională, conectare și confirmarea valorii fiecărui copil în familie.
Autismul și impactul asupra fratelui sănătos: perspective și cercetări utile
Aparent, introducerea unui copil cu autism poate genera stres în familie, însă cercetările arată că majoritatea fraților copiilor cu autism dezvoltă mecanisme de adaptare și nu dezvoltă tulburări severe. Părinții copiilor cu TSA pot experimenta niveluri mai ridicate de stres și simptome depresive, iar dinamica frățească poate implica riscuri pentru stima de sine și comportamente de anxietate sau retragere socială. Este important ca părinții să ofere informații adecvate despre autism, pentru a diminua temerile copiilor și a facilita o relație pozitivă între frați.
În cazul în care copilul cu autism nu răspunde la jocuri sau la interacțiuni obișnuite, frații pot resimți confuzie sau frustrare. Însă multe studii indică adaptare relativ bună a fraților, cu condiția ca părinții să mențină o familie coezivă, cu modalități de comunicare deschise și o distribuție echilibrată a atenției între frați.:
Strategii practice pentru părinți înainte și după venirea celui de-al doilea copil
- Înainte de naștere, explică-i copilului mare ce se va întâmpla, implicându-l în activități legate de noul membru al familiei (ecografie, pregătiri pentru bebe etc.).
- Fă schimbările treptat; nu asocia toate modificările cu sosirea fratelui mai mic.
- Acceptă ajutor în îngrijirea noului membru pentru a avea timp să te ocupi de copilul mare.
- Implică-l pe copil în activități legate de bebeluș, dar asigură-te că responsabilitățile nu sunt prea grele pentru vârsta lui.
- Nu-l dojeni excesiv; oferă-l laudă și încurajare când cooperează și arată afecțiune față de fratele său.
- Ai grijă de reacțiile tale: fii echilibrat, explică-ți deciziile și arată-i că îl iubești pe amândoi în mod unic.
- Găsește timp pentru timpul special cu copilul mai mare; nu compensa cu dulciuri, ci cu atenție reală și activități plăcute împreună.
- Asigură-i altceva în afara familiei: altcineva să petreacă timp cu el, pentru a evita suprasolicitarea ta ca părinte.
- Folosește resurse precum cărți, filme sau povești despre sosirea unui frate pentru a pregăti copilul mare.
- Este normal ca gelozia să apară; gestionează situația cu empatie, clarificări și limite clare, evitând comparațiile.
În cazul în care conflictul devine greu de gestionat, nu ezita să consulți un psiholog, deoarece fiecare familie are particularități și nevoi speciale.
tags: #bebe #nu #reactioneaza #la #frati
Postări populare:
- Evaluarea scăderii în greutate la bebelușii de 2 luni: ce să verifici
- Detalii despre Relația lui Andreea Antonescu cu Victor Vrînceanu
- Ghid de neurologie pediatrică pentru părinți din Pitesti și zona înconjurătoare
- Cum să creezi o fișă a postului eficientă: pași simpli
- elementele constitutive ale abuzului în serviciu