Regurgitarea, denumita in plan medical reflux gastroesofagian, este un fenomen care provoaca ingrijorare mare in randul parintilor. Practic dupa masa, bebe varsa o parte din ceea ce a mancat deoarece sfincterul esofagian interior se relaxeaza intr-un moment nu tocmai potrivit. Cauzele regurgitarii trebuie sa fie cunoscute de parinti pentru a intelege cum se cuvine acest fenomen. Astfel, acestia afla ca regurgitarea se poate datora stomacelului nu tocmai bine dezvoltat, unui tub digestiv scurt, unei supraalimentatii sau ca poate aparea atunci cand bebe are un sistem digestiv mai lent ori este alergic la laptele de vaca.
În primele luni, majoritatea bebelușilor regurgitează după masă. Înainte de toate, trebuie spus că, în primele patru luni de viață, aproape toți bebelușii regurgitează după masă, fiind un fenomen normal, explicat prin imaturitatea sfincterului esofagian. Din lipsa experienței, se poate întâmpla ca tinerii părinți să confunde regurgitarea cu vărsăturile. Regurgitarea apare ca o eliminare ușoară a unei mici cantități de lapte, adesea fără efort, în timp ce vărsăturile implică o contracție puternică a stomacului și eliminarea conținutului în jet.
Una dintre cauzele frecvente este faptul că laptele este inghițit rapid atunci când tetina biberonului are o gaura prea mare, ceea ce poate provoca agravarea regurgitărilor. De asemenea, sistemul digestiv imatur poate duce la reflux. Regurgitările apar frecvent după masă, iar bebelușul poate rămâne vesel și fără simptome după episod. Pe de altă parte, vărsăturile sunt adesea în jet, iar copilul poate fi speriat, plânge și refuză alimentația sau poate voma din nou.
În cazul regurgitării, stomacul se umple cu aer în timpul mesei, iar sfincterul esofagian inferior nu se închide încă perfect, astfel încât o parte din lichid poate reveni în gură. Bebelusii pot înghiți aer în timpul hrănirii, ceea ce crește presiunea în stomac și favorizează regurgitarea. Regurgitarea nu este însoțită de greață sau de starea de vomă și de obicei nu afectează starea generală a copilului. În schimb, vărsăturile pot apărea din motive multiple: supraalimentația, gastroenterita, refluxul gastro-esofagian, otita medie sau alte obstacole.
- Supraalimentația
- Gastroenterita
- Reflux gastro-esofagian
- Otita medie
- Probleme structurale sau infecții evolutive
Regurgitarea poate apărea și ca rezultat al unei tetine cu orificiu mare, la bebelușii hrăniți cu biberonul. În această situație, fluxul de lapte este prea mare, iar copilul poate înghiți aer și poate regurgita porțiuni din lichidul ingerat. Pentru a reduce regurgitările, este recomandat să se păstreze copilul în poziție verticală după masă, să se evite schimbările bruște de poziție imediat după masă și să se acorde atenție la modul de alimentare, fie la sân, fie la biberon.
În primele 2-8 săptămâni, stenoza pilorică poate cauza vărsături în jet, iar în unele cazuri poate necesita intervenție chirurgicală (pilorotomie). Alte cauze pot include obstacții anatomice sau infecții severe. Dacă regurgitarea este frecventă sau însoțită de semne de deshidratare, este necesar consult medical. Semnele de deshidratare includ buze uscate, limbă uscată, plâns fără lacrimi, piele uscată și fontanelă înfundată.
Este important să distingem între regurgitare și vărsături: regurgitarea este adesea fără senzație de greață, iar starea generală a copilului rămâne bună; vărsăturile sunt însoțite de disconfort, plâns, pot scădea pofta de mâncare și pot apărea cu deshidratare dacă nu se tratează corespunzător. Regurgitările pot persista până la aproximativ 12-18 luni, dar, de regulă, dispar pe măsură ce sfincterul esofagian se dezvoltă.
Câteva măsuri practice pentru a preveni sau ameliora regurgitarea după masă includ: menținerea poziției verticale, pauze scurte în timpul hrănirii, eliberarea aerului înghițit prin râgâit, evitarea jocurilor active imediat după masă, verificarea dimensiunii gaurii tetinei, hrănirea în porții mai mici și mai dese, precum și evitarea presării abdomenului cu haine strânse. În cazul alăptării, asigură-te că reflexul de ejectie al laptelui nu este prea puternic pentru a preveni jetul de lapte în gurița copilului. De asemenea, unele obiceiuri pot reduce aerofagia: hrănirea într-o poziție confortabilă, pauze regulate și calmarea bebelușului în timpul mesei.
După episod, este recomandat să ții bebelușul în poziție verticală aproximativ 30 de minute și să oferi perioade scurte de repaus gastric înainte de a reveni la alimentare. Dacă regurgitarea este accentuată sau dacă apar vânătăi, febră, diaree prelungită sau scădere în greutate, consultă medicul pediatru. De multe ori, regurgitarea este normală în primele luni și dispare odată cu maturizarea sistemului digestiv, însă monitorizarea este esențială pentru a identifica eventuale probleme mai grave.
Este important să distinți fricile: “regurgitația este o pierdere mică de lapte după masă” față de “vărsăturile în jet” care indică o problemă mai gravă. Dacă bebelușul are poftă de mâncare, ia în greutate și este activ, episoadele ocazionale de reflux pot face parte din dezvoltarea normală. În cazul regurgitării, soluțiile includ hrăniri mai frecvente, porții mai mici, poziția verticală după masă și verificarea utilizării tetinei potrivite a biberonului.
Vărsăturile la copii și ce pot face părinții pentru ameliorarea acestora
În cazuri de vărsături galben-verzui sau cu sânge, sau în prezența simptomelor alarmante (fontanelă înfundată, prăbușire a stării generale, lipsa completă a urinării), este obligatoriu să contactezi serviciul medical de urgență sau să vizitezi camera de gardă. În tratamentul vărsăturilor, accentul se pune pe hidratare și pe repaus gastric: soluții de rehidratare orală, administrare progresivă de lichide și, în cazuri severe, tratament intravenos în spital. Reguli generale după masă includ odihna, evitarea activităților solicitante imediat după masă și monitorizarea stării generale a copilului.
- Regurgitare este normală în primele luni; nu înseamnă întotdeauna problemă medicală.
- Vărsăturile în jet pot semnala o afecțiune serioasă; necesită evaluare medicală.
- Hrănirea în porții mai mici, dese și poziționarea verticală ajută la diminuarea episoadelor.
- Verificarea dimensiunii gaurii tetinei la biberon, pentru a evita fluxuri prea rapide.
- Monitorizarea semnelor de deshidratare și consultarea medicului pediatru dacă persistă simptomele.
Regluril finale pentru părinți: dacă bebelușul tău are regurgitări frecvente sau vărsături însoțite de semne de dezorientare, febră sau scădere în greutate, nu amâna consultul medical. Mulți părinți se confruntă cu copii care regurgitează după masă, iar acest lucru poate fi normal dacă bebelușul este activ, ia în greutate și nu are alte semne de îngrijorare. Întotdeauna, consultați medicul pediatru pentru un diagnostic corect, recomandări personalizate și, dacă este necesar, investigații suplimentare precum ecografia, analize de sânge, scaun sau urină.
tags: #bebe #regurgiteaza #dupa #fiecare #masa #cand