Dr. Laura Ion, medic pediatru, Coordonatorul departamentului Pediatrie din cadrul Ponderas Academic Hospital, ne răspunde la cele mai importante întrebări privind bolile infectioase la copii. Care sunt principalele categorii de boli infectioase la care sunt expuși copiii și care sunt cele mai comune simptome la care să fie atenți părinții? Există trei tipuri: boli infectioase-digestive, boli infectioase respiratorii și boli infectioase cutanate. Bolile infectioase - digestive sunt gastroenterocolitele; toxiinfecțiile alimentare, hepatita A. Acestea sau simptome precum: vărsături, scaune diareice, flatulență, inapetenta, dureri abdominale, icter (colorarea galbenă a tegumentelor și scleralelor oculare în cazul hepatitei) +/- febră. Bolile infectoase eruptive (cutanate) includ: boala gură-mână-picior, varicela, rujeola, rubeola, Roseola infantum, boala obrajilor palmuiți. Bolile infectioase respiratorii includ viroze respiratorii, gripă, faringo- amigdalită streptococică, mononucleoză infecțioasă. Bolile infectioase la nivel cutanat includ leziuni caracteristice palmării/palmar-plantare, erupții și iritații care pot impiedica hrănirea sau confortul copilului.

Bolile infectoase respiratorii și principalele subcategorii

  1. Viroze respiratorii - cele mai frecvente în toamnă-iarna; simptome: stare generală bună, obstrucție nazală, rinoree seroasă, strănut, febră moderată sau absentă, odinofagie, apetit prezent.
  2. Gripa - frecventă în intervalul noiembrie-martie; simptome: stare generală alterată, febră înaltă, faciess tacit, cefalee, mialgii, altralgii, obstrucție nazală, rinoree, tuse seacă, odinofagie, diaree și vărsături frecvent la copii.
  3. Faringo-amigdalita streptococică - frecventă la copiii din creșe, grădinițe, școală; simptom: stare generală alterată, febră înaltă, cefalee, odinofagie, disfagie, limbă saburală, halena, depozite albicioase pe amigdale, inapetenta, +/- dureri abdominale.
  4. Mononucleoza infecțioasă - boala sărutului; simptome: stare generală alterată, febră înaltă, astenie, adenopatii laterocervicale, odinofagie, disfagie, depozite pe amigdale, inapetenta.

Bolile infectoase eruptive (cutanate)

  1. Boala gură-mână-picior - debut după 3-6 zile de incubatie; simptome: febră moderată, stare generală rea, lipsa apetitului, gât roșu, dificultate în alimentare; vezicule dureroase la nivel bucal ce împiedică hrănirea; leziuni la nivelul gurii, apoi pete roșii pe palme și tălpi cu vezicule, fără cicatrici.
  2. Varicela (varsatul de vânt) - foarte contagioasă; simptome: stare generală modificată, apetit scăzut, febră moderată; eruptie cutanată cu pete red, vezicule, cruste; extinde pe trunchi, cap, mucoasa bucala.
  3. Rujeola (pojâr) - foarte contagioasă; simptome: stare generală alterată, febră înaltă, astenie, inapetenta, cefalee, catar nazal; pete albe pe mucoasa obrajilor după 3 zile de la debut; eruptie roșie retroauricular, apoi descendent pe față, gât, trunchi, membre.
  4. Roseola infantum - la copii mici; simptome: stare generală modificată, febră înaltă (3-6 zile), astenie, inapetenta, obstructie nazală, conjunctivite roșii, tulburări gastrointestinale; eruptia apare după dispariția febrei, ca pete roz ușor ridicate.
  5. Boala obrajilor palmuiți (eritem infectios) - la copii mici; simptome: oboseală, apetit scăzut, cefalee, dureri în gât, nas înfundat; eruptie facială apare după ~7 zile, urmată de erupții extinse pe corp; poate exista altralgie sau rigiditate articulară la adolescenți/adulți.

Imunitate după boală: la ce boli se instalează imunitate pe viață?

Bolile contagioase virale ale copiilor, odata contractate, pot conferi imunitate pe viață (reinfecțiile sunt rare). Exemple: rujeola, rubeola, pojar, hepatita A, mononucleoză infecțioasă, pertussis etc. Alte boli nu dau imunitate stabilă și se pot manifesta ori de câte ori copiii intră în contact cu agentul patogen: faringo-amigdalita streptococică, meningitele bacteriene, gastroenterocolitele cu rotavirus, norovirus, enterovirusuri, Campylobacter, Salmonella, Shigella, EPEC, EHEC etc.

Ce măsuri pot lua părinții pentru a preveni contractarea unei boli infectioase?

  • Respectarea igienei de bază: spălatul frecvent al mâinilor, curățarea/dezinfectarea jucăriilor, evitarea locurilor aglomerate în perioade de epidemii.
  • Vaccinarea conform schemei naționale și internaționale; protejează de boli severe și de complicații.
  • Igienă respiratorie: acoperirea gurii și a nasului la tuse/strănut, ventilarea spațiilor, reguli în colectivitate.

Ce e de făcut dacă copilul se îmbolnăvește?

Când apare boala, se recomandă consultarea medicului de familie sau pediatru pentru diagnostic și tratament adecvat. Copiii devin contagiosi cu 1-2 zile înainte de debutul simptomelor în cazul viral; în cazul Streptococcus beta-hemolitic, contagiozitatea dispare la 48 de ore de la începutul tratamentului antibiotic. Vaccinarea rămâne cea mai eficientă metodă de protecție împotriva bolilor contagioase, iar o rată mare de acoperire reduce răspândirea la sugari, copii ne-vaccinați și persoane vulnerabile.

Importanța vaccinării copiilor

Vaccinarea protejează copiii de boli cu potențial letal ridicat; riscurile creșterii numărului de copii nevaccinați includ expunerea nou-născuților, sugariilor și copiilor vulnerabili la boli grave, precum și creșterea incidenței focarelor în colectivități. Vaccinarea reduce semnificativ morbiditatea și mortalitatea asociate bolilor copilăriei.

Rolul prevenirii, îngrijirii și tratamentului în bolile copilăriei

Bolile copilăriei reprezintă un capitol semnificativ în dezvoltarea copiilor. De la răceală până la boli precum varicela sau rujeola, fiecare afecțiune necesită atenție și poate necesita măsuri specifice de tratament. Prin educație, igienă, vaccinări și îngrijire timpurie, aceste afecțiuni pot fi gestionate eficient, iar moralul și sănătatea copiilor pot fi protejate pe termen lung.

Semne de urgentă și situații speciale

În caz de: dificultăți respiratorii severe, buze albastre, somnolență accentuată, deshidratare severă, dificultăți la trezire sau convulsii, se impune evaluare medicală de urgență. Meningita, de exemplu, este o urgență medicală ce trebuie tratată rapid; diagnosticul se bazează pe examen clinic, teste de laborator și puncție lombară. Meningita bacteriană necesită antibioterapie intravenoasă imediată; meningita virală poate fi autolimitantă, dar necesită supraveghere medicală atentă. Vaccinarea Hib, pneumococ și meningococ oferă protecție semnificativă împotriva formelor bacteriene severe.

Deshidratarea la copii și bebeluși

Deshidratarea reprezintă una dintre cele mai frecvente complicații, mai ales în cazurile de gastroenterită virală (rotavirus, norovirus, enterovirus). Semnele includ gură uscată, scutece cu umezeală redusă, letargie etc. Primul ajutor constă în rehidratarea orală cu soluții de rehidratare, oferirea de lichide constante, iar în caz de vârstă mică, alăptarea cât mai des și continuarea hrănirii adecvate. Evitați soluțiile zaharoase sau ceaiuri îndulcite în diaree, deoarece pot agrava situația.

Semnificația îngrijirii pediatrică serioase

Consultul pediatrului este esențial pentru evaluare și tratament, iar monitorizarea simptomelor este crucială pentru a preveni complicațiile. Dintre recomandările generale, se includ igiena riguroasă, hidratarea adecvată, alimentația echilibrată, exercițiul fizic moderat, vaccinările la timp și informarea continua a părinților privind semnele de alarmă.

Infografic: Urmarea principalelor tipuri de boli la copii: respiratorii, digestive, cutanate

Simptome de alarmă pentru sănătate (vezi până la sfarșit!)

Table de date utile

Categorie
Respiratorii Vi roze, Gripa, Faringo-amigdalita streptococică Febră, tuse, rinoree, odinofagie
Digestive Gastroenterocolite, Hepatita A Vărsături, diaree, dureri abdominale
Cutane Varicela, Boala gură-mână-picior Eruptii cutanate, vezicule, cruste

Metadate despre articol

tags: #bol #aderent #bebelusi

Postări populare: