Mihaela Ivan e medic pediatru de 40 de ani. Lucrează la Spitalul de Pediatrie din Ploieşti, unde, în loc de 61 doctori, sunt doar 41. Ca să acopere lipsa de personal, medicii fac gărzi care durează chiar şi 48 de ore. „O gardă uşoară se numeşte 80, 80 şi, o gardă normală 100, 100 şi...,” spune dr. Mihaela Ivan, medic primar pediatru. Când este cineva în concediu, că suntem bătrâni şi avem zile multe de concediu, că aşa este, este dezastru,” precizează Anca Miu, director medical.
Conducerea spitalului a scos de cinci ori posturi la concurs doar în ultimul an, însă fără rezultat. Asta chiar dacă medicii angajaţi ar fi beneficiat de locuinţe de serviciu. „Cele două apartamente cumpărate de spital sunt la 10 minute de unitatea medicală, au câte două camere, iar chiria este de 100 de lei pentru fiecare apartament. Însă chiar şi aşa locuinţele stau goale,” spune Anca Miu, director medical.
În plus, Spitalul de Pediatrie din Ploieşti a investit recent aproape două milioane de lei în aparatură medicală, în speranţa că dotările vor atrage medici dornici să lucreze aici.
Dr. Mihaela Ivan este medic specialist pediatru, cu experienţă în îngrijiri paliative, iar în contextul altor situaţii de îngrijire, apare o perspectivă asupra importanţei îngrijirilor paliative în România.
Raluca Mironescu, 36 ani, Iași: „Sunt unicul părinte a doi copii și locuiesc cu aceștia și cu bunica mea în vârstă de 82 de ani. Aportul financiar al tatălui copiilor este important dar nu suficient pentru a putea asigura echilibrul financiar pentru doi copii, ambii elevi, așa încât eu trebuie să muncesc destul de mult. De aproape doi ani, la grijile cotidiene s-a adăugat și teama că bunica nu se mai poate descurca singură. A început să uite foarte mult, este tot mai apatică dar, de câteva luni, lucrurile s-au agravat. Nu-și mai poate păstra echilibrul, se împiedică de aproape orice, cade și, de câteva ori, s-a lovit, în cădere, la umăr și coaste. Este un chin pentru ea dar și pentru mine să o văd atât de neajutorată. Nu vă ascund faptul că și copiii sunt speriați de starea ei. Eu am fost crescută de bunică, copiii mei au fost crescuți de ea și o iubim foarte mult. Vreau să o ajut dar nu știu cum. Am angajat o femeie să stea cu ea dar aceasta stă doar câteva ore și nu o putem supraveghea tot timpul. Recunosc că m-am gândit să apelez la o clinică specializată, dar mă simt vinovată să o internez acolo. Dr. Mihaela Ivan, medic specialist pneumolog și medicină de familie cu atestat în îngrijiri paliative, Șef de secție Spitalul ”Sf. Sava”, Iași: „Atunci când oamenii dragi nouă sunt bolnavi şi îngrijirea lor ne depăşeşte puterile, neavând nici priceperea şi nici spaţiul adecvat pentru a le oferi îngrijirea permanentă de care au nevoie, trăim o furtună de sentimente care de cele mai multe ori ne copleşesc. Lumea nu trebuie să se oprească în momentul când o persoană dragă primeşte un diagnostic grav. Deşi suntem conştienţi de boală şi suferim alături de ei, noi, ca şi aparţinători, trebuie să ne găsim tăria, să continuăm cursul firesc al vieţii, pentru a le putea fi cu adevărat alături. Secţia de îngrijiri paliative înțelege aceste nevoi şi dorinţele pacienţilor cu boli cronice şi ale familiilor lor, iar când simţiţi că puterile vă depăşesc, există specialişti în cadrul acestor centre, cum este şi Spitalul „Sf. Nu de puţine ori, în discuţiile cu aparţinătorii celor bolnavi, ei îmi mărturisesc cu jenă şi vinovăţie că deşi le este greu, dor, recunosc că le este mai bine ştiindu-i într-un centru specializat. Familia se bazează pe cunoştinţa, competenţa şi experienţa echipei care lucrează în secția de paliație şi care asigură îngrijire medicală de calitate. Îngrijirea bolnavilor cu suferinţe cronice este o misiune grea care necesită o altfel de medicină, deoarece, pe lângă serviciile medicale oferite, în îngrijirea paliativă noi abordăm problemele de sănătate dar şi psihologia bolnavilor. Secţia de îngrijiri paliative are o echipă multidisciplinară formată din medici de paliaţie, medicină internă, recuperare medicală şi psihiatrie, asistenţi medicali şi personal de îngrijire, psihologie, kinetoterapeuţi și care pune accentul pe asigurarea bolnavului unei vieţi cât mai calitativă. Această echipă aplică măsuri specifice îngrijirilor paliative prin medicaţie pentru controlul simptomelor, psihoterapie, asistenţă spirituală (la cerere, în conformitate cu religia/confesiunea pacientului ), kinetoterapie (pasivă sau activă), regimuri alimentare adaptate bolilor de care suferă şi terapie ocupaţională. În Spitalul „Sf. Sava”- Secţia de îngrijiri paliative, pot fi internaţi pacienţii care au afecţiuni oncologice, boli neurologice, boală Parkinson, scleroză multiplă, accidente vasculare cerebrale ischemice şi hemoragice soldate cu hemiplegii/hemipareze/tetrapareze, boli pulmonare în stadii avansate şi terminale, insuficenţă cardiacă severă, boala cronică de rinichi în stadiul terminal, ciroze hepatice şi alte boli incurabile progresive. Tot în cadrul spitalului pot fi îngrijiţi bolnavii cu demenţă Alzheimer şi alte forme de demenţă, în secţia externă de îngrijiri paliative - Centrul Rezidenţial „Sf. În cadrul secţiei paliative ne ocupăm în special de îngrijirea bolnavilor aflaţi în imposibilitatea de a se autoîngriji. Închei răspunsul meu la ceea ce aţi expus despre bunica, despre grijile şi sentimentul de vinovăţie, cu câteva cuvinte spuse de Pr. Porfirie: „când nu mai putem să ne facem bine, să ne străduim să ne facem buni”……iar când nu îi mai putem face bine pe cei dragi să ne străduim să le facem cât mai mult bine, prin purtarea noastră de grijă şi prin atenţia la nevoile lor.
Este contextual descrisă importanța echipei multidisciplinare în îngrijirea paliativă, cu focus pe sprijinul familiilor în fața provocărilor when boala cronică se agravează, iar resursele Spitalului Sf. Sava sunt prezentate ca model de abordare integrată, de la managementul simptomelor până la suport psihologic și spiritual.

Progresul în dotarea spitalului este analizat în contextul atractivității pentru medici: „Spitalul a investit aproape două milioane de lei în aparatură medicală, în speranţa că dotările vor atrage medici dornici să lucreze aici.”
Ce trebuie să știi despre îngrijirile paliative
Profilul profesional al Mihaelei Ivan
Mihaela Ivan este menționată ca medic primar pediatru, cu experiență în îngrijiri paliative, iar activitatea sa este legată de secția de îngrijiri paliative a spitalelor la care a colaborat. Rolul său în pregătirea sau îndrumarea altor membri ai echipei este indicat în contextul discuțiilor despre necesitatea suportului pentru pacienți și familii.
Contextul și provocările din sistemul medical pediatric
Condițiile de lucru din spital sunt afectate de deficitul de personal, cu impact asupra timpului de gardă și îngrijirea copiilor. Existența locuințelor de serviciu neocupate este prezentată ca posibil sprijin, dar fără efect imediat asupra atragerii personalului medical într-un timp scurt.
- Deficit de personal: 41 doctori în loc de 61; gărzi de până la 48 de ore.
- Probleme logistice: posturi vacante scoase la concurs de mai multe ori, fără rezultate.
- Infrastructură și dotări: investiții semnificative în aparatură medicală pentru a atrage specialiști.
Textele includ și perspective despre îngrijirea paliativă din alte orașe, evidențiind importanța acestui tip de îngrijire pentru pacienți cu boli cronice și familiile lor, cu referințe la secțiile de paliativă și la centrele rezidențiale.
Concluzie contextuală
Textul sugerează necesitatea unei abordări integrate în managementul îngrijirii copiilor, cu sprijinul familiilor, al echipelor multidisciplinare și al resurselor spitalicești, pentru a atenua impactul deficitului de personal asupra calității vieții pacienților și a aparținătorilor.
tags: #doctor #pediatru #ivan #mihaela
Postări populare:
- Opțiuni de abordare a discuției despre planificarea sarcinii
- Rolul ecografiei în estimarea vârstei sarcinii în primul trimestru
- Respirație dificilă în timpul sarcinii: ghid practic pentru viitoarele mame
- ROLUL intervențiilor precoce în îngrijirea prematurilor la Olaru Med Timișoara
- Cadrul legal pentru criogenarea embrionilor în România: reguli, controverse și provocări