În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 688 din data de 11 noiembrie 2013 a fost publicat Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului sănătăţii şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 724/1082/360/2013, prin care se înființează Registrul național al produselor tradiționale. În contextul extinderii pieței produselor tradiționale în ultimii ani, autoritățile au simțit nevoia unei îmbunătățiri a legislației în domeniu, pentru o identificare mai clară a produselor tradiționale.

Noul ordin intră în vigoare în luna decembrie 2013 și aduce prevederi noi, printre care necesitatea ca produsul tradițional să aibă un nume unic și obligația ca procesul de fabricație să cuprindă obligatoriu operațiuni de prelucrare realizate manual. Ordinul nr. 724/1082/360/2013 înlocuiește vechiul regim, în vederea clarificării condițiilor de atestare pentru produsele tradiționale.

Ce este și ce condiții trebuie să îndeplinească un produs tradițional?

Un produs traditional este acel produs alimentar care îndeplinește următoarele condiții:

  • (a) este fabricat pe teritoriul național;
  • (b) pentru fabricația produsului se folosesc materii prime locale (adica materie primă produsă pe teritoriul național);
  • (c) nu are în compoziție aditivi alimentari;
  • (d) prezintă o rețetă tradițională, un mod de producție și/sau de prelucrare și un procedeu tehnologic tradițional;
  • (e) se distinge de produse similare aparținând aceleiași categorii.

Conform Ordinului 690/2004, prin „produs traditional” se înțelegea acel produs obținut din materii prime tradiționale, care prezenta o compoziție tradițională sau un mod de producție/de prelucrare care reflecta un procedeu tehnologic tradițional și care se distinge de alte produse aparținând aceleiași categorii. Ordinul 724/2013 impune condiții mai stricte privind locul de fabricație, proveniența materiilor prime, conținutul produsului și clarifică noțiunea de „materie primă locală”. De asemenea, se specifică faptul că procesul de obținere trebuie să cuprindă operațiuni de prelucrare realizate manual.

Unde se înregistrează produsele tradiționale?

Registrul Național al Produselor Tradiționale (RNPT) este destinat înregistrării produselor tradiționale. Registrul este înființat și administrat de direcția de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și publicat anual pe site-ul ministerului, asigurând transparența procedurilor și acțiunilor pe baza activității din piață.

Noutăți privind caietul de sarcini

Pentru a fi atestat ca produs tradițional, trebuie să existe un caiet de sarcini; ca noutate, numele produsului trebuie să fie unic. Caietul de sarcini trebuie în continuare să descrie metoda de producție specifică. Se insistă pe descrierea caracteristicilor materiilor prime și ingredientelor, care nu trebuie să conțină aditivi alimentari, coloranți, arome, îndulcitori, vitamine sau minerale. De asemenea, noul ordin obligă la descrierea provenienței materiilor prime și a însușirilor organoleptice, fizico-chimice și microbiologice. Caietul de sarcini descrie, printre altele, ingredientele folosite, elementele privind ambalarea, capacitatea de producție, vechimea produsului și alte referințe pentru demonstrarea pastrării tradiției de la o generație la alta.

Documentația necesară înscrierii în Registrul Național al Produselor Tradiționale

Pentru a figura în RNPT, solicitantul depune la direcția pentru agricultură județeană sau la cea a Municipiului București, în raza unde se realizează produsul tradițional, în afara caietului de sarcini:

  • cerere de înregistrare, opisul, buletinul de analiză al produsului, fișa echipamentelor de producție, schița spațiului cu amplasarea echipamentelor, certificatul de înmatriculare la registrul comerțului și/sau certificatul de producător, copia actului de identitate;
  • documente suplimentare precum fotografii, schițe, copii după autorizații etc.

În termen de maxim 15 zile de la înregistrare, se semnalează neconformitățile iar solicitantul poate depune o altă cerere. Ulterior, se efectuează verificări la fața locului, iar rezultatul se consemnează într-un proces-verbal de constatare. După finalizarea verificărilor, produsul este înscris în RNPT și se emite atestat produs tradițional.

Atestat produs tradițional. Logo național. Etichetă.

Odată cu înscrierea în RNPT, producătorul primește documentul „Atestat produs tradițional”. Fotocopia acestui atestat se expune la punctul de comercializare. O noutate semnificativă este obligativitatea marcării produsului cu un logo național conform modelului prevăzut în ordin. Produsul tradițional trebuie să fie etichetat obligatoriu conform Normelor generale de etichetare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 106/2002, iar elementele generale ale etichetei vor fi completate cu logo-ul național și cu numărul poziției în RNPT.

Inspecție și sancțiuni

Operatorii economici producători de produse tradiționale trebuie să permită accesul în unitate și în secția de producție a organelor de inspecție și control acreditate. Ordinul 724/2013 sancționează nerespectarea condițiilor pentru atestare, precum și nerespectarea obligației de acces, cu anularea atestatului, retragerea logo-ului și radierea produsului din registru.

Prevederi tranzitorii

Pentru produsele atestate anterior, se eliberează noul tip de atestat la solicitarea operatorilor, după verificarea încadrierii vechiului caiet de sarcini și a spațiului de producție. Atestatele rămase valabile 9 luni de la intrarea în vigoare a ordinului, iar eliberarea noului atestat se face după verificări similare.

Concluzii practice

Noile reglementări creează un cadru riguros pentru atestarea produselor tradiționale: standarde mai clare, determinate locații de producție, materii prime locale șiDescriere detaliată a caracteristicilor organoleptice, fizico-chimice și microbiologice. Avantajele includ dezvoltarea producției locale, posibilitatea verificării produselor ca „tradiționale”, creșterea încrederii consumatorilor și diferențierea reală față de produse în serie sau cu aditivi.

Articolul este analizat în contextul practicii comerciale românești, arătând cum o etichetare clară, un caiet de sarcini riguros și posibilitatea de inspecție facilitează protecția tradiției culinare și încurajează consumatorii să aleagă produse autentice.

Infografie: Pașii pentru obținerea Atestatului produs tradițional
  1. Întocmirea caietului de sarcini cu descrierea producției tradiționale, a materiilor prime locale și a caracteristicilor organoleptice.
  2. Depunerea cererii și a documentației la direcția agricolă județeană sau la București.
  3. Verificări documentare în termen de 15 zile; remedierea eventualelor neconformități.
  4. Verificări la fața locului și întocmirea procesului verbal de constatare.
  5. Înscrierea în RNPT și emiterea atestatului; expunerea fotocopiilor la punctul de comercializare.
  6. Etichetare cu logo național și respectarea prevederilor de etichetare.

Criterii de selectare a produselor alimentare

Tabla comparativă a condițiilor

ElementCerințe noi (724/2013)Cerințe vechi (690/2004)
Loc de fabricatieTeritoriul nationalPoate avea loc în afara țării în unele cazuri
Materii primeLocale, neinstalate aditiviLocale sau tradiționale, fără specificare strictei
Nume produsUnicNu obligatoriu unic
Tratamentul la sediuPrelucrare manuală obligatorieNu întotdeauna obligatorie

Progresivamen, se subliniază că atestarea respectă o definiție clară a tradiționalității, menținând elementele esențiale ale rețetei și ale modului tradițional de producție pentru a diferenția produsele pe piață.

tags: #caiet #de #sarcini #pentru #obtinerea #de

Postări populare: