Diafragma este principalul mușchi pe care corpul îl folosește pentru respirație. O închidere rapidă a corzilor vocale este ceea ce creează sunetul sughițului. Sughițul este esențial pentru dezvoltarea creierului și a respirației bebelușilor. Deoarece sughițul tinde să deranjeze adulții, se presupune că deranjează și bebelușii. Cu toate acestea, bebelușii nu par, de obicei, să fie afectați de sughiț. De fapt, mulți bebeluși pot dormi fără probleme în plin acces de sughiț.

De ce sughiță nou-născuții? Sughițul la bebeluși tinde să apară fără un motiv aparent, dar hrănirea poate provoca ocazional spasme ale diafragmei. Acești factori pot face ca stomacul bebelușului să se dilate. Sughițul ar putea fi, de asemenea, un semn că un sugar este sătul. Prin urmare, pediatrii recomandă, de obicei, hrăniri scurte cu pauze de eructație. Sughițul poate apărea și din cauza faptului că respirația și deglutiția unui bebeluș nu sunt încă sincronizate. Sughițul la bebeluși poate rezultă, de asemenea, din modificări ale temperaturii stomacului.

  1. Sughițul este frecvent la bebeluși. De asemenea, poate apărea și în timp ce bebelușul este încă în uter. Cu toate acestea, dacă bebelușul are sughiț foarte des, în special dacă este și supărat sau agitat, este recomandat să fie consultat medicul pediatru sau medicul de familie.
  2. Dacă sughițul este frecvent și provoacă suferință, el poate fi rezultatul unei afecțiuni de sănătate subiacente, cum ar fi refluxul gastroesofagian. Refluxul gastroesofagian apare când alimentele parțial digerate și acidul gastric se întorc din stomac în esofag.
  3. Unele remedii bine cunoscute pentru sughiț sunt în întregime înrădăcinate în tradiție și nu au nicio bază științifică, cum ar fi ca bebelușul să fie tras de limbă sau să bea apă cu capul în jos. Aceste presupuse remedii nu sunt recomandate pentru că pot fi chinuitoare și chiar periculoase. Sunt recomandate doar opțiunile de tratament propuse de specialiști.

Atunci când stomacul se umple cu aer, acesta poate împinge pe diafragmă, provocând spasme. Luarea unei pauze de la hrănire pentru ca bebelușul să eructeze poate reduce cantitatea de aer din stomac. Acest lucru poate și preveni sughițul. Potrivit Academiei Americane de Pediatrie, este o idee bună ca bebelușii hrăniți cu biberonul să eructeze de fiecare dată când consumă 60 ml până la 90 ml.

Infografic despre mecanismul sughițului la bebeluși: diafragmă, corzi vocale și eliberarea aerului

Utilizarea suzetei, masarea spatelui copilului și frecarea spatelui înainte și înapoi îl pot ajuta să se relaxeze. Tetina din biberon trebuie să fie complet plină de lapte atunci când bebelușul este hrănit, iar tetina ar trebui să aibă dimensiunea potrivită pentru bebeluș.

Sughițul în burtica mamei: cum apare în sarcină

Sughițul bebelușului în burta mamei este un fenomen normal care poate apărea în timpul sarcinii. Sughițul fetal poate începe să fie simțit în al doilea trimestru, în jurul săptămânii 20 sau mai târziu. Inițial poate fi dificil de recunoscut, dar pe măsură ce sarcina avansează, devine mai evident. Sughițul în burta mamei este provocat de mișcările diafragmului, similar cu sughițul obișnuit. Diafragma este un mușchi care separă cavitatea toracică de cavitatea abdominală și joacă un rol crucial în procesul respirației. Acest fenomen este absolut normal și nu prezintă niciun pericol pentru mamă sau pentru făt.

Poziția fătului, creșterea uterului, masa ușoară și moderată a alimentelor pot stimula diafragma și provoca sughițul în burtă. Respirația profundă și controlată poate ajuta la relaxarea diafragmului și poate contribui la ameliorarea sughițurilor. Schimbarea poziției poate ajuta la ameliorarea presiunii asupra diafragmei. În general, sughițul în burta mamei este un eveniment normal în timpul sarcinii.

Află cum se dezvoltă copilul în burtica mamei!

Cum să scapi de sughițul bebelușului în sarcină și să îl previi

Un articol relevant explică că sughițul fetal poate fi considerat un reflex util în dezvoltarea plămânilor. În continuare, sunt prezentate recomandări pentru a reduce disconfortul mișcărilor fetale: culcarea pe partea stângă, utilizarea pernelor de susținere și respectarea unei diete variate și sănătoase, continuarea exercițiilor moderate și hidratarea optimă. Nu există un tratament fix pentru sughițul fetal; este o parte a dezvoltării normale și poate apărea frecvent în al doilea și al treilea trimestru.

Ce facem când sughiță bebelușul după naștere

În primele luni de viață, bebelușii sughiță frecvent. Sughițul este considerat normal și de cele mai multe ori inofensiv. Se poate întâmpla în timpul sau după masă, iar impulsul nervos care controlează diafragma poate fi încă în curs de maturizare.

Există situații în care sughițul ar putea semnala o problemă digestivă, cum ar fi refluxul gastroesofagian. Dacă episoadele sunt prea frecvente, prea lungi sau însoțite de disconfort, plângere sau dificultăți la alimentație, este indicat să consultați medicul. Aceste semne pot include arcuitul spatelui, refuzul alimentației, vărsăturile frecvente sau tulburările de somn.

În prevenire, se recomandă: hrănire în încet, pauze regulate pentru eructare, poziție verticală după masă timp de 20-30 de minute, utilizarea tetinelor anticolici, alegerea biberoanelor de debit redus și suzete pentru relaxarea diafragmei. În plus, evitați supraalimentarea și schimbările bruște de temperatură, iar dacă sughițul apare, puteți încerca să distrați copilul sau să oferiți o cantitate mică de apă după vârsta de 6 luni.

Diagrama fluxului de acțiuni pentru prevenirea sughițului la bebeluși (pașii: pauze, eructare, poziționare, tetine)

Nu sunt recomandate metodele populare care pot fi dure sau periculoase, cum ar fi trasul de limbă, băutul apei cu capul în jos sau scuturarea bruscă a abdomenului. Cel mai adesea, sughițul se va opri de la sine, după ce bebelușul se liniștește sau trece la următorul ciclu de respirație și alăptare.

Ce nu trebuie făcut niciodată

  • Nu scutura, brusca sau presa abdomenul copilului. Este periculos și poate cauza răni grave.
  • Nu oferi zeamă de lămâie sau alte substanțe din aceeași categorie, deoarece irită stomacul.
  • Nu speria bebelușul; nu ajută la oprirea sughițului.
  • Nu țopăi cu bebelușul în brațe; poate provoca sindromul bebelușului scuturat.
  • Nu trage bebelușul de limbă sau altele asemănătoare ca remedii.

Concluzie despre sughițul bebelușului

Sughițul bebelușului este un fenomen normal, frecvent întâlnit în primele luni. Are un rol protector și contribuie la maturizarea sistemelor respirator și digestiv. Dacă episoadele devin persistente sau inconfortabile, consultați medicul pediatru pentru evaluare detaliată și recomandări specifice. În general, pentru prevenire, este util să asigurați eructarea regulată, poziționarea verticală după masă, folosirea tetinelor de debit redus și evitarea hrănirii excesive sau brusc intensă.

Secțiune practică: sumare de recomandări pentru părinți

  • Fă pauze frecvente în timpul hrănirii pentru a elibera aerul înghițit.
  • Asigură-te că tetinele și suzetele sunt potrivite vârstei copilului și că tetina este plină cu lapte.
  • Hrănește bebelușul la o frecvență adecvată, cu porții mici, pentru a evita distensia gastrică.
  • Folosește o poziție semi-verticală în timpul hrănirii și după, pentru a preveni refluxul.
  • Observă semnele de disconfort, persistenta sau intensitatea episoadelor; dacă apare reflux sau disconfort semnificativ, consultă medicul.

tags: #cand #bebele #sughita #ae #vede #pe

Postări populare: