Două mostre de lapte matern uman. Laptele matern este laptele produs de glandele mamare din sânii femeilor. Laptele matern este principala sursă de pentru nou-născuți, cuprinzând grăsimi, proteine, carbohidrați și o compoziție variabilă de minerale și vitamine. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și UNICEF recomandă alăptarea exclusivă cu lapte matern pentru primele șase luni de viață ale sugarului. Această perioadă este urmată de încorporarea de alimente solide complementare sigure și adecvate din punct de vedere nutrițional la șase luni, o etapă în care nevoile nutritive și energetice ale sugarului încep să depășească ceea ce poate oferi doar laptele matern. Continuarea alăptării este recomandată până la vârsta de doi ani.
Lapte matern constituie singura sursă de nutriție pentru nou-născuții alăptați exclusiv, furnizând toate substanțele nutritive necesare sugarilor până la șase luni. În ciuda capacității majorității nou-născuților de a se prinde de sânul mamei în decurs de o oră de la naștere, la nivel mondial, șaizeci la sută dintre sugari nu sunt alăptați în această primă oră crucială. Alternativ, laptele matern poate fi extras folosind o pompă de sân și administrat prin biberon, cană, lingură, sistem de perfuzie sau tub nasogastric. Această metodă este benefică în special pentru copiii prematuri care inițial nu au capacitatea de a suge eficient.
Pentru mamele incapabile să producă o cantitate adecvată de lapte matern, utilizarea laptelui matern uman pasteurizat de la donatoare este o opțiune viabilă. Alăptarea oferă, de asemenea, beneficii de sănătate pentru mamă. Aceasta ajută uterul să revină la dimensiunile anterioare sarcinii și reduce sângerările postpartum, prin producerea de oxitocină. Alăptarea poate reduce, de asemenea, riscul de cancer de sân mai târziu în viață. Alăptarea poate proteja sugarul de dezvoltarea diabetului de tip 2, deoarece ingredientele bioactive din laptele matern uman ar putea preveni creșterea excesivă în greutate în timpul copilăriei, contribuind la un sentiment de energie și sațietate.
Deși este aproape universal prescrisă, în unele țări, în anii 1950, practica alăptării a trecut printr-o perioadă în care nu mai era în vogă, iar utilizarea formulei pentru sugari era considerată superioară laptelui matern. Cu toate acestea, este universal recunoscut faptul că nu există nicio formulă comercială care să poată înlocui laptele matern. În jurul vârstei de patru luni, rezervele interne de fier ale sugarului sunt epuizate. Atât AAP, cât și NHS recomandă suplimentarea cu vitamina D pentru sugarii alăptați. Vitamina D poate fi sintetizată de sugar prin expunerea la lumina soarelui; cu toate acestea, mulți sugari prezintă deficiențe din cauza faptului că sunt ținți în casă sau locuiesc în zone cu lumină solară insuficientă.
Sub influența hormonilor prolactină și oxitocină, femeile produc lapte după naștere pentru a hrăni copilul. Laptele inițial produs este denumit colostru, bogat în imunoglobulină IgA, care acoperă tractul gastrointestinal și protejează nou-născutul până când propriul său sistem imunitar funcționează corespunzător. De asemenea, colostrul creează un efect laxativ ușor, expulzând meconiu și ajutând la prevenirea acumulării de bilirubină (icter).
Incapacitatea reală de a produce suficient lapte este rară; studiile arată că mamele din regiunile subnutrite produc cantități de lapte de calitate similară cu cea a mamelor din țările dezvoltate. Există multe motive pentru care o mamă poate nu produce suficient lapte matern; cele mai frecvente includ prinderea necorespunzătoare, faptul că nu alăptează sau nu pompează suficient, anumite medicamente, boli și deshidratare. Cantitatea de lapte produsă depinde de frecvența cu care mama alăptează: cu cât alăptează mai des sau pompează mai des, cu atât se produce mai mult lapte. Este benefic să alăptezi atunci când copilul dorește să o facă, nu după un program fix.
O revizuire Cochrane a ajuns la concluzia că un volum mai mare de lapte este exprimat în timp ce se ascultă muzică relaxantă în timpul alăptării, împreună cu încălzirea și masarea sânilor înainte și în timpul hrănirii. Concentrația de sodiu este mai mare în laptele extras manual, iar conținutul de grăsimi este mai mare când sânul a fost masat, în combinație cu muzică relaxantă, ceea ce poate fi important pentru sugarii cu greutate mică la naștere. Dacă se pompează, este util să se dispună de o pompă electrică de calitate superioară, pentru a stimula toate canalele de lapte.
Galactagogii cresc producția de lapte, deși chiar și variantele pe bază de plante prezintă riscuri. Ar trebui încercate mai întâi metodele non-farmaceutice, precum pomparea frecventă a rezervei, încălzirea sau masarea sânului, precum și începutul pompării mai devreme după naștere dacă copilul nu poate bea lapte la sân. În primele zile după naștere, mama produce colostru, iar laptele matur va urma treptat. Laptele matern conține o culminare de componente: proteine, lactoferină, IgA și oligozaharide care susțin flora intestinală a sugarului; fructoza, oligozaharidele din lapte uman (HMO) ajută la formarea florei, acționează ca receptori de atașare pentru agenții patogeni și pot modula răspunsurile imunitare.
Laptele matern extras poate fi stocat: lacta glutare poate necesita depozitare etanșă; pungile de plastic dedicate permit depozitare pe termen scurt (până la 72 de ore) sau foarte lung (până la 12 luni dacă sunt congelate). Toate speciile de mamifere produc lapte, dar compoziția variază; laptele de vacă are carențe importante pentru sugari, cum ar fi fier și vitamine, și poate pune atacuri asupra rinichilor imaturi.
Tipuri de lapte matern: colostru, lapte de tranziție și lapte matur. Colostrul apare în primele zile; laptele de tranziție este până în a doua săptămână; laptele matur apare după a doua săptămână și variază în compoziție. Laptele de dimineață tinde să aibă un conținut mai mare de lipide, iar laptele de la începutul alăptării conține mai multă apă, proteine și lactoză, satisfăcând setea sugarului; la sfârșitul suptului se găsesc mai multe grăsimi pentru sațietate.
Posiții de alăptat: există multiple poziții confortabile; printre cele mai cunoscute sunt poziția leagan, poziția mingii de fotbal, poziția culcat, poziția placa. Este recomandat să alternezi stimulând un echilibru între cele două sâni pentru a preveni iritațiile.
Alimente care stimulează lactația: terci de ovaz, usturoi, seminte de fenicul, alimente bogate în proteine, legume verzi. Este important să se evite alimentele care pot afecta negativ producția de lapte: cafea, ceai, energie, unele lactate, unele condimente (scorțișoară, piper) și unele fructe și legume care pot provoca gaze intestinal. De asemenea, evită excesul de legume care produc gaze precum ceapa, varza, broccoli.
Depozitarea laptelui matern după folosire: poate fi păstrat la temperatura camerei până la patru ore, la frigider până la trei zile, sau în congelator în pungi dedicate; etichetează cu datafără repetare; la decongelare adu laptele la temperatura camerei, evitând încălzirea în microunde sau pe aragaz. Dacă este prea rece, poți introduce punga sub jet de apă caldă, nu fierbinte.
Analiza laptelui matern: în cazul unor afecțiuni ale mamei, laptele poate conține microbi patogeni, deși studiile indică că intestinul sugarului este capabil să distrugă microorganismele cu ajutorul anticorpilor din laptea matern. Mastita purulentă este o excepție în care organismul sugarului poate fi depășit. Testarea laptelui poate releva prezența substanțelor nocive; în plus, testarea sângelui mamei poate oferi indicii despre conținutul din lapte. Mituri despre alăptat: există numeroase mituri răspândite, cum ar fi ideea că bebelușul hrănit cu lapte praf în maternitate nu va mai primi san sau hepatita B împiedică alăptarea. Corectarea erorilor prin informare, cursuri de alăptare și sprijin adecvat poate ajuta mamele să-și continue alăptarea, chiar și după experiențe dificile, precum nașterea prin cezariană sau tratamente medicale.
În concluzie, compoziția laptelui matern variază în funcție de momentul zilei, etapa de lactație și nevoile sugarului. Laptele de dimineață are adesea o concentrație mai mare de lipide, în timp ce laptele de la începutul hrănirii poate conține mai multă apă, proteine și lactoza, iar laptele de la sfârșitul suptului este mai bogat în grăsimi și calorii. OMS și UNICEF susțin alăptarea exclusivă în primele 6 luni, cu continuare până la 2 ani sau mai mult, iar lactația este adaptabilă cerințelor individuale ale mamei și copilului.
Analize, înregistrări și practici coordonate pot spori eficacitatea alăptării, iar sprijinul medical adecvat contribuie la promovarea unei alimentații echilibrate pentru sugar, fără a neglija sănătatea mamei.
tags: #cand #e #laptele #matern #mai #bun
Postări populare:
- Soluții pentru căderea florilor de castravete
- Moduri eficiente de a folosi maternitatea încălzită pentru puii de găină
- Contact si descriere a Dr. Cristina Olteanu, cardiologie pediatrica
- Ghid practic despre uleiuri utile pentru vergeturi în sarcina
- Chiloți modelatori pentru abdomen: cum funcționează și la ce să te aștepți