Bebeluşul din burtica mamei este o ființă sensibilă: simte mirosuri, gusturi, atingeri, aude și răspunde la mediul înconjurător. În timp ce multe dintre manifestările foamei la nou-născut sunt cunoscute părinților (căutarea sânului, suptul, plansul), înțelegerea semnelor timpurii de foame și a modului în care bebelușul „simte” nevoia de a mânca începe încă din perioada intrauterină și continuă după naștere.
Semnele timpurii ale foamei la sugar
Copilul trebuie pus la sân la primele semne de foame. Pus prea târziu, când deja plânge, nu se va mai atașa corect. Primele semne de foame: bebe devine alert, deschide gura, caută sanul cu gura (e reflexul de căutare a sanului, the rooting reflex, reflex arhaic cu care copilul se naște şi care îl ajută să se ataşeze la san, reflex ce dispare în jurul celei de-a patra luni de viaţă).
- Se întinde, își mișcă mâinile și picioarele;
- Du- ce mâna la gură, suge degetele sau pumnul;
- Începe să mestece buzele, să-și ducă mânuțele la gură și să urmeze cu gura direcția mâinilor;
- Se orientează când este atins pe obraz sau în jurul gurii.
Un semn important care arată că micuțul își dorește să fie alăptat este orientarea mâinilor către gurită și tendința de a suge mana sau degetele. Acesta este un semn pe care îl observați adesea înainte ca bebelușul să înceapă să plângă: prima manifestare a foamei este activitatea de căutare.
De ce plansul e tardiv și de ce e bine să reacționăm devreme
Plânsul, agitația sunt ultimele semne de foame transmise de sugar. Foamea a devenit deja dureroasă, ceea ce îl face pe copil să plângă. Pus direct la san, se va atașa prost și va suge prost, existând riscul să nu se sature. Imaginați-vă cum v-ați simți dacă după 10 ore de foame ați fi pus direct la masă: ați mânca atât de repede încât nu ați mesteca corespunzător. În această fază, înainte de a fi pus la sân, copilul trebuie liniștit (luat în brațe, pus la piept, vorbit, mângâiat) și abia apoi pus la sân.
Plansul este un semn tardiv de foame! Dacă nu este pus la san la primele semne de foame, activitatea copilului se intensifică. De aceea, consultarea semnelor subtile este esențială pentru o alăptare eficientă.
Ce simte bebelușul din burta mamei în legătură cu foamea
Tot ceea ce faci și simți în timp ce ești însărcinată va fi perceput într-o oarecare măsură și de bebelușul tău nenăscut. Aceasta include emoțiile pe care le experimentezi, aerul pe care îl respiri, sunetul mediului înconjurător și mâncarea pe care o consumi. Aromele din alimentele pe care le consumi vor trece prin sângele placentar în lichidul amniotic, astfel bebelușul tău, odată ce va gusta lichidul amniotic, va avea și prima experiență culinară.
Papilele gustative se formează în uter la vârsta de 13-15 săptămâni. Fatul înghite lichidul amniotic și astfel experimentează gusturile din dieta mamei; de aceea prima preferință va fi pentru dulce, iar laptele matern e exact ceea ce are nevoie.
Senzații și adaptări senzoriale care influențează comportamentul alimentar
- Simțul tactil este cel mai dezvoltat: la 5 săptămâni simte presiunea în zona nasului și a buzelor, iar cele mai sensibile zone pentru început (obraji, palme, talpi) sunt esențiale pentru reflexul de căutare și supt.
- La 16-18 săptămâni începe să răspundă la sunete; vocea mamei devine recunoscută din jurul săptămânii 24, iar ritmul vocii poate liniști sugarul și favoriza atașarea la sân.
- Interocepția: la 7 luni (gestaționale) bebelușii deschid gura în anticiparea unei mâini care se apropie - un exemplu de anticipare a unei acțiuni alimentare.
Aceste dezvoltări senzoriale explică de ce, după naștere, bebelușul caută contactul cu mama și reacționează la atingere, miros și voce pentru confort și alimentație. De la naștere până la trei săptămâni, nou-născutul va căuta contactul cu mama sa, pe care îl va obține atașându-se la sân.
Comportamentul la 1 lună: reflexe și hrănire
La 1 lună, cea mai mare parte a comportamentului unui bebe stă în reflexe. Un bebeluș de 1 lună va ști să suge și să înghită. La 1 lună, bebelușul caută laptele și poate apuca obiecte care i s așază în palme (deși, de cele mai multe ori, nu reușește să-ți țină mâinile strânse în pumnii mici). La sfârșitul primei luni, bebelușii pot ridica capul când sunt așezați pe burtă și pot întoarce capul într-o parte.
La 1 lună, bebe va plânge tare când îi este foame sau dacă nu se simte confortabil. La această vârstă, unii bebeluși vor învăța să se calmeze singuri, fie cu o suzetă, fie prin suptul degetelor sau a degetului mare.
Hranirea la cerere: recomandări și motive
Alăptarea se face la cerere și nu la program. Această recomandare a Organizației Mondiale a Sănătății și a UNICEF este rezultatul numeroaselor studii efectuate de-a lungul anilor în domeniul lactației. La cerere poate să însemne foarte bine la fiecare oră, din două în două ore, dar și din 15 în 15 minute, zi și noapte. Totul depinde de ritmul fiecărui copil.
Dacă medicul vă spune că un sugar alăptat se hrănește din 2 în 2 ore pentru a nu face colici, înseamnă că acesta nu e la curent cu noile recomandări în materie de hrănire. Dacă vi se spune să așteptați până începe să plângă „ca să îi fie cu adevărat foame”, iarăși nu e un sfat pro-alăptare.
Ce se întâmplă când sug la sân: hormonii și starea de relaxare
Observați că atunci când sug la sân, ochișorii lor intră într-o ușoară stare de relaxare, o ușoară transă generată de hormoni: endorfina (hormonul fericirii), oxitocina (hormonul dragostei) și relaxina pe care îi primește copilul în timpul alăptării. Observați acest semn, plus suptul ritmic al mânuței, uneori asociat cu o discretă stare de nervozitate.
Digestie, colici și îngrijire post-masă
Digestia unui bebe la 1 lună poate fi sensibilă, deci necesită atenție specială. Hranirea cu lapte matern sau formulă: majoritatea bebelușilor de 1 lună sunt hrăniți cu lapte matern sau formule speciale pentru sugari. Frecvența hrănirii: bebelușii la această vârstă pot avea nevoie să fie hrăniți la fiecare 2-3 ore, inclusiv în timpul nopții.
- Ridicați bebelușul în poziție verticală după fiecare masă, pentru a preveni gazele și a reduce riscul de reflux gastroesofagian;
- Dacă bebelușul pare iritat sau agitat, încercați o masă calmantă, cu ritmuri lente;
- Colicii sunt frecvente și pot provoca disconfort și plâns excesiv.
Relația mamă-copil și importanța răspunsului prompt
Timpul petrecut aproape de bebeluș îți va permite să observi primele semne de trezire, primele semne de foame și să intervii pentru a nu permite bebelușului să intre în stare de plâns. Răspunsul prompt la nevoile de hrănire și confort ale micuțului este esențial.
Problemele emoționale ale mamei sunt resimțite de bebeluși care somatizează aceste emoții prin schimbări la nivel hormonal și metabolic. De aceea este important ca gravida să aibă un mediu liniștit, fericit și sănătos de dezvoltare.
Sfaturi practice pentru părinți
- Învățați semnele timpurii de foame și puneți bebelușul la sân la primul indiciu de căutare.
- Dacă copilul plânge intens înainte de hrănire, liniștiți-l (contact piele pe piele, legănat, vorbit calm) înainte de a-l așeza la sân.
- Hrăniți la cerere, nu strict la program, mai ales în primele săptămâni.
- Ridicați copilul în poziție verticală după mesele cu biberonul sau sânul pentru a ajuta eliminarea gazelor.
- Monitorizați greutatea și consultați pediatrul pentru orice îngrijorare privind hrănirea sau creșterea.
- Asigurați-vă că mediul este confortabil pentru somn și hrănire: temperatură potrivită, lumină redusă și zgomot minim.
- Îngrijirea pielii, schimbatul scutecului frecvent și igiena (băi delicate, curățarea ombilicului) sunt complementare îngrijirii alimentare.
Probleme cu alăptarea
Când să cereți ajutor de specialitate
Există anumite semne și simptome care pot indica probleme de sănătate și necesită atenție imediată și consult de specialitate. Febra (peste 38 °C), scăderea frecvenței mișcărilor fetale în sarcină, sau dificultăți persistente la atașare după naștere necesită sfatul medicului.
Monitorizarea greutății bebelușului și consultul regulat cu medicul pediatru sunt importante pentru a evalua dacă hrănirea este adecvată și pentru a identifica din timp eventuale probleme.
Resurse utile și completări
Lectura despre memoria prenatală, dezvoltarea senzorială a fătului și tehnici de conectare cu bebelușul din burtă pot fi utile viitoarelor mame. Psihologii si specialiști precum Liliana Tudose atrag atenția asupra importanței mediului emoțional matern pentru dezvoltarea fetală. De asemenea, aplicațiile și ghidurile de sarcină pot ajuta la înțelegerea etapelor de dezvoltare senzorială.
În concluzie practică: fii atentă la semnele subtile - căutarea, suptul mâinii, mișcările guriței - și răspunde prompt. Astfel ajuți bebelușul să se atașeze corect la sân, reduci frustrarea și favorizezi o alăptare eficientă și o dezvoltare sănătoasă.
tags: #cand #le #e #foame #bebelusilor #in