Alăptarea la sân a nou-născutului prematur este mult mai complicată decât cea a unui bebeluș născut la termen și sănătos, cel puțin inițial. La început, din cauza imaturității uneori extreme, acești copii sunt separați de mamele lor, iar cei mai mici au de multe ori nevoie de terapie intensivă. În plus, nu pot să sugă singuri. Toate aceste lucruri nu elimină însă posibilitatea hrănirii naturale.
Definiții și context
Conform definiției Organizației Mondiale a Sănătății, un copil prematur se naște înainte de încheierea perioadei de sarcină de 37 de săptămâni. În Polonia, nașterile premature reprezintă între 7% și 16% din totalul nașterilor. Alăptarea la sân a nou-născuților atât de mici reprezintă o provocare foarte mare atât pentru mamă cât și pentru întregul personal medical. Laptele matern este cea mai bună sursă de nutriție pentru un copil născut prematur. Aceștia sunt mai sensibili la infecții în comparație cu copiii născuți la termen. În afară de valoarea nutritivă, laptele matern oferă prima și cea mai importantă protecție imunitară.
Beneficiile laptelui matern pentru prematuri
- Copiii hrăniți cu lapte matern se îmbolnăvesc mai rar, iar rata mortalității este mai mică.
- Laptele matern este potrivit situației particulare în care se află mama și bebelușul și acționează ca un medicament.
- În primele săptămâni după naștere, laptele mamei este mult mai caloric, conține mai multe lipide, proteine, sodiu, cloruri, potasiu, fier și magneziu.
Mamele copiilor prematuri sunt adesea îngrijorate că nu au suficient lapte. Organismul începe să producă lapte în jurul celei de-a 16-a săptămâni de sarcină, astfel încât mamele copiilor născuți prematur au lapte. Lactația începe în momentul eliminării placentei, iar nivelul producției de lapte depinde de stimularea sânilor. În mod normal, lactația stimulată de bebeluș poate fi stimulată eficient cu ajutorul unei pompe pentru sân în condiții speciale.
Imediat după naștere: inițierea lactației și metodele de hrănire
- Secreția insuficientă de oxitocină poate pune dificultăți, dar colostrul, primul lapte, este foarte puternic și bogat în anticorpi; de aceea, chiar și cei mai mici nou-născuți trebuie să primească măcar câteva picături pe cale orală.
- La început, laptele este administrat cu ajutorul unei sonde direct în stomac; apoi, sânii trebuie stimulați cât mai curând posibil după naștere. Mama poate cere ajutorul personalului medical, moașele fiind pregătite în extragerea colostrului.
- Mai târziu este de preferat ca mama să utilizeze o pompă de sân electrică pentru extragerea regulată.
- Îngrijirea de tip cangur (contact piele pe piele) este extrem de importantă pentru bebelușul prematur. Medicul decide cât de mult și cât de des trebuie să fie ținut nou-născutul „piele pe piele”.
Contactul piele-pe-piele și poziții de alăptare
Contactul piele-pe-piele, cunoscut și ca îngrijire cangur, ajută la menținerea temperaturii, reglarea respirației, creșterea în greutate, liniștirea bebelușului și consolidarea legăturii părinte-copil. Îți poate crește încrederea în capacitatea de a alăpta. La prematuri, poziția corectă de hrănire, susținerea coloanei, capului și a umerilor bebelușului, precum și prinderea corectă a sânului sunt cheia unei alimentații eficiente. În timpul suptului, spatele, umerii și capul prematurului trebuie susținute, iar mama poate utiliza diferite poziții: mingii de fotbal, culcat, leagan sau placă, în funcție de confort și situația obstetrică (de exemplu după cezariană).
Coordonarea supt-înghițire-respirație
Copilul prematur nu poate coordona încă respirația cu suptul și înghițitul; această abilitate de coordonare se formează în jurul celei de-a 33-a sau a 34-a săptămână de sarcină. Medicul evaluează dacă bebelușul este pregătit să mănânce singur. După câteva săptămâni, când laptele matern nu mai este diferit de cel produs de mama unui copil născut la termen, este posibil să nu mai aibă un aport suficient de calorii, proteine, calciu și fosfor. De aceea, majoritatea copiilor născuți prematur primesc supliment de lapte matern fortificat.
Suplimentele și fortificarea laptelui
- Fortificatoare de lapte: BMF, CALOGEN, LIQUIGEN, Liquigen, Fortifiator de proteine etc., adăugate în cazul în care laptele matern nu furnizează suficiente calorii, proteine sau minerale.
- Formula specială de hrănire pentru copiii prematuri poate fi utilizată dacă nu este disponibil lapte matern.
- Necesitatea vârstei corectate: pentru prematuri, se foloseste vârsta corectată (adică vârsta corespunzătoare la data scadentă).
Gavaje și hrănire prin tub
Până la momentul în care bebelușul poate suga și înghiți coordonat, este utilizat tubul gastric pentru administrarea laptelui/mulselor. Pentru prematuri sub 30-32 de săptămâni, alimentația pe cale enterală prin gavage poate fi necesară, iar ulterior treptat se trece la supt propriu și la hrănire orală.
Prematuri sub 34-35 săptămâni: când începe suptul)**
Începând cu 33-34 de săptămâni, copilul începe să dezvolte coordonarea suptului, înghițirii și respirației; până la 35-37 de săptămâni, mulți prematuri pot suge cu un grad variabil de eficiență. Scala de hrănire timpurie (EFS) ajută la verificarea pregătirii pentru hrănire orală, în timp ce monitorizarea atentă a greutății, a aportului de lapte și a semnelor clinice asigură adaptarea corespunzătoare a hrănirii.
Răspunsuri la întrebările frecvente (FAQ)
- Ce ar trebui să facem în primele zile după naștere pentru a avea un start bun în alăptare? - Este esențial ca mama și nou-născutul să fie împreună imediat după naștere prin contact piele-pe-piele și rooming-in; dacă separarea este necesară, se poate initia alăptarea prin pompe electrice sau alte metode pentru stimularea lactației.
- Cum pot ști dacă bebelușul cu icter este hrănit suficient? - Semnele includ cerutul la sân la 2-3 ore, supt activ, cel puțin 5-6 scutece umede pe zi, creștere în greutate, și un tranzit adecvat al greutății.
- Ce se întâmplă în timpul puseelor de creștere? - Bebelusul suge mai des, poate deveni irascibil, iar mama ar trebui să continue alăptarea la cerere și să evite suplimentarea cu lapte praf fără motiv solid.
- Este alăptarea esențială pentru prematuri? - Da. Laptele matern bogat în proteine, vitamine, anticorpi și nutrienți ajută la protecția împotriva infecțiilor, susține creșterea în greutate, și are roluri imunitare și digestiv-nerve.
Îngrijire în NICU și monitorizare
Prematurii în NICU necesită monitorizare atentă a semnelor vitale, respirației, oxigenării și glicemiei. Monitorizarea se poate baza pe senzori și opriri de expectanțe; reacțiile la stimuli, poziționarea, și contactul cu mama sunt esențiale pentru dezvoltarea emoțională și fizică a bebelușului.
Nutriția și alăptarea în funcție de vârsta gestațională
Laptele mamei și lactația pot varia în conținut în funcție de vârsta gestațională. Colostrul, laptele de tranziție și laptele matur au compoziții diferite. Laptele prematur are adesea un conținut proteic, calciu și sodiu diferit față de laptele matur; laptele prematur poate conține mai multe proteine și lactoferină, în timp ce mineralele pot fi mai scăzute. Se poate utiliza lapte matern donator în unele situații, dar cu screening riguros pentru infectii și condiții de siguranță.
Depozitarea și siguranța laptelui matern
După mulgere, laptele poate fi păstrat la temperatura camerei până la patru ore, în frigider până la trei zile sau în congelator. Pungile de lapte trebuie etichetate cu data, iar la decongelare se recomandă temperatura ambientală. Evită încălzirea în microunde sau la aragaz; dacă este necesar, încălzește cu abur sau sub jet de apă caldă.
Mituri despre alăptare
- „Dacă bebelușul a primit lapte praf în maternitate, nu va mai primi sân” - nu este adevărat; hrănirea cu lapte praf se face de obicei prin seringa sau linguriță, evitând biberonul pentru a nu crea confuzie tetină-mamelon.
- „Dacă ai hepatita B nu poți alăpta” - în multe țări, bebelușul poate fi alăptat dacă au fost administrate vaccinuri adecvate; evitarea sângerării la nivelul mameloanelor este recomandată.
- „Dacă primul copil nu a fost alăptat, nu vei putea la al doilea” - experiența poate fi diferită; necesită un plan și sprijin adecvat.
- „Dacă ești răcită, nu trebuie să alaptezi” - anticorpii mamei pot proteja copilul; consultați medicul pentru medicamente compatibile cu alăptarea.
Îngrijire și rolul părinților
Participarea părinților în îngrijirea copiilor prematuri este încurajată: hrănire, schimbări de scutec, confort, suport emoțional și legătura părinte-copil contribuie la dezvoltarea atașamentului și la o lactație mai stabilă. În primele zile, efortul comun poate preveni sau rezolva dificultățile în alăptare prin informare corectă și ajutor specializat.
Reguli generale pentru hrănirea bebelușului prematur în primele zile
- Contactul piele-pe-piele și rooming-in ori de câte ori este posibil.
- Stimularea lactației cu pompa electrică dacă începutul contactului direct este limitat.
- Ajustarea rutinei de hrănire în funcție de capacitatea copilului de a suge, înghiți și respira în mod coordonat.
Concluzie de tip informativ (fără secțiune formală de încheiere)
Alăptarea unui bebeluș prematur poate necesita timp, răbdare și sprijin multidisciplinar, dar oferă beneficii majore pentru dezvoltarea imunității, digestiei și greutății. Cu ajutorul contactului piele-pe-piele, a stimulării corespunzătoare a lactației, a utilizării pompe, a suportului din NICU și a posibilității de fortificare a laptelui matern, mulți prematuri pot atinge o alimentație suficientă și o creștere optimă.
Alaptarea: Sanul Mamei vs. Biberonul | BOABE DE CUNOASTERE | cu Dr. Ilinca Tranulis
tags: #cand #se #poate #alimenta #la #san
Postări populare:
- Impactul dublului standard alimentar asupra consumatorilor și drepturilor omului, analizat
- Cum să organizezi o zi la secția de oncologie pediatrică
- Caiet de Sarcini Aprobat
- Îngrijirea nou-născutului la termen după cezariană: ce trebuie să știi
- Codul deontologic al ginecologului: norme, valori și aplicații clinice