Un medic ginecolog din Giurgiu a fost prins în flagrant în timp ce lua mită 500 de lei de la ruda unui pacient de la care mai primise deja alţi 600 de lei. Medicul a fost reținut pentru 24 de ore.
Luni, 26 octombrie 2020, polițiștii anticorupție ai Direcției Generale Anticorupție - Serviciul Județean Anticorupție Giurgiu, sub autoritatea procurorului competent din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, cu sprijinul Serviciului Operații și Serviciului Tehnic din cadrul D.G.A. - structura centrală, au surprins în flagrant luând mită un medic ginecolog din cadrul unui spital din municipiul Giurgiu. Persoana prinsă în flagrant a fost condusă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, unde i s-a adus la cunoștință calitatea procesuală de suspect pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, procurorul de caz dispunând măsura preventivă a reținerii pe o durată de 24 de ore. Cercetările continuă în vederea clarificării cauzei sub toate aspectele, iar marți urmează a se dispune cu privire la măsurile procesuale adecvate, în raport de evoluția anchetei.
Un caz similar, în alte județe, demonstrează că problema mitelor în sectorul medical nu este un fenomen restrâns la un singur oraș sau la un singur tip de serviciu medical. Un medic ginecolog din Timișoara a fost prins în flagrant în timp ce lua mită de la un cuplu pentru a efectua o întrerupere de sarcină. Ofițerii Direcției Generale Anticorupție Timiș l-au prins după ce au fost sesizați prin linia verde anticorupție 0800.806.806. În urmă cu două zile, o persoană a sesizat la linia verde anticorupție faptul că un medic ginecolog de la un spital din Timișoara a pretins suma de 350-400 de lei pentru condiționarea unui act medical.
Apelul a fost direcționat structurii de profil pentru soluționare, fiind înregistrat denunț la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, iar echipa operativă a realizat prinderea în flagrant a medicului după ce a primit, cu titlu de mită, 450 de lei. Față de persoana în cauză a fost începută urmărirea penală pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, cercetările fiind continuate cu inculpata în stare de libertate. Un alt caz relatează cum un medic de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova a fost prins în flagrant primind șpagă pentru o intervenție de întrerupere de sarcină, suma cerută fiind 1.300 de lei, dar acceptată de 1.000 de lei. Medicul a fost arestat imediat și dus la Parchet.
Este vorba despre Radu Nicon, pe care autoritățile l-au „săltat” chiar de la serviciu, pentru că era de gardă, după ce a primit 1.000 de lei, din cei 1.300 pe care îi ceruse, ca să efectueze o operație de întrerupere de sarcină. Operațiunea a avut la bază denunțul înregistrat la Serviciul Anticorupție Dolj, al unei tinere care susținea că la sfârșitul lunii februarie a.c., medicul i-a făcut chiuretaj și pentru că nu avea să-i dea 500 de lei, i-a fost oprit lănțișorul din aur și cerceii. În baza denunțului a fost demarată cercetarea medicului, s-a confirmat că ia șpagă, iar un investigator sub acoperire a fost trimis cu banii la el.
De asemenea, relatarea despre o femeie ce a născut gemeni prin cezariană scoate în evidență cum practica șpăgii poate afecta și nu doar acțiunea chirurgicală, ci și îngrijirea postoperatorie. O femeie a fost externată din maternitate și a ajuns de urgență la ATI la o altă unitate medicală, după ce a primit o sumă de 190 de euro drept mită pentru o corespondență între operații și îngrijire. Mulți pacienți plâng că, deși cadrele medicale nu au voie să Primească atenții, în practică examinerii adesea cer sume pentru a oferi servicii corespunzătoare. Astfel, acest model de mită rămâne o problemă cunoscută în sistemul de sănătate românesc, care afectează încrederea în medici și în instituțiile medicale.
Inspectorii indică faptul că există situații în care un medic poate refuza să ofere o atenție medicală adecvată în lipsa unei sume de bani, iar pacienții povestesc despre atitudini de nesocotire sau despre un nivel scăzut de interes față de starea de sănătate a pacientului, în special în situații de urgență sau după operații. La nivel instituțional, direcțiile județene anticorupție și parchetul au promis măsuri de disciplină și sancțiuni, în scopul de a descuraja aceste practici. „Vom înființa o Comisie de Disciplină. Va fi o sancțiune foarte drastică. Vorbim de reținere din salariu și se poate merge chiar până la 30% din salariu”, a declarat managerul Spitalului CF. Precizările se referă la abordări disciplinare în situații în care se demonstrează clar încălcări ale integrității profesionale.
În această “galerie” de cazuri, una dintre concluzii este că mită în domeniul sănătății nu este doar o problemă a unui județ anume, ci o realitate pe care autoritățile încearcă să o reducă prin denunțuri, sesizări și intervenții repetate. Diverse articole media și rapoarte amintesc în mod repetat că spaga este o veche practică cu care românii i-au obișnuit pe medici, iar mulți pacienți insistă pe plata în timpul sau după intervenții, crezând că astfel își asigură o îngrijire mai bună sau o prioritate în programări. În majoritatea cazurilor, autoritățile urmăresc infracțiunile de luare de mită și cercetările continuă pentru a clarifica circumstanțele și motivele din spatele acestor acțiuni.
Este crucial să se evidențieze că efectele acestor practici nu se limitează la victimele directe, ci afectează întreaga încredere în sistemul medical, poate duce la întârzieri în tratamente sau la preferința pentru alternative private, adăugând presiune financiară pe pacienți și familiile acestora. În plus, practici similare pot genera situații în care pacientul nu primește asistență corespunzătoare în momentele cheie, iar percepția despre integritatea personalului medical scade semnificativ în comunitate. Pe fondul acestor evenimente, se recomandă consolidarea mecanismelor de raportare anonime, protecția denunțătorilor și transparența în soluționarea dosarelor, pentru a încuraja raportarea mitelor fără teama represaliilor.
Ce ar trebui să includă reformele pentru combaterea mitelor în ginecologie
- Sisteme de raportare accesibile pentru pacienți, cu canale anonime, pentru a semnala avertizări sau presupuse practici de mită.
- Proceduri clare de cercetare și sanctiuni proporționale pentru practici de luare de mită, inclusiv reținerea din salariu și sancțiuni administrative.
- Transparență în costuri și tarife pentru servicii, pentru a reduce tentația oferirii de bani în scopul accelerării sau îmbunătățirii îngrijirii.
- Educație medicală continuă despre etică, integritate profesională și impactul practicilor de mită asupra sănătății pacienților.
Resurse și mărturii relevante
- Comunicatele DGA și declarațiile procurorilor referitoare la cazuri similare din alte județe, în special Timiș, Craiova și Dolj.
- Articolele despre experiențele pacienților cu mită, inclusiv povești despre lipsa de acces la îngrijire corespunzătoare în lipsa unor plăți suplimentare.
- Analize despre impactul mitelor asupra încrederii publice în sistemul de sănătate și despre măsurile disciplinare adoptate de spitale.
BOLILE DE BATRANETE LA PISICI: DR. ALEXANDRU NEACSU- MEDIC VETERINAR
tags: #cati #bani #facea #rezidenta #raduca #din
Postări populare:
- Ghid practic pentru interpretarea rezultatelor testului de sarcină cu bandă reactivă
- Indicatori la bebeluși pentru mâini și picioare reci
- Metode de prevenție a sarcinii cu prezervativ
- Înțelegerea rezultatelor Bethesda în ginecologie și impactul asupra screeningului Pap
- Frisoane și tremurat la sugari: ghid practic