În anii trecuți au avut loc în repetate rânduri marșuri de protest fie ale adversarilor, fie ale adepților legislației în vigoare privind întreruperile de sarcină. Avortul a fost dintotdeauna interzis în Irlanda. După referendumul din 1983, "dreptul la viață al copilului nenăscut" a fost ancorat în Constituția Irlandei. Un al optulea articol suplimentar prevede că un fetus are același drept la viață ca și mama. În ambele cazuri o întrerupere de sarcină este interzisă - chiar și în cazul incestului. Femeile pot avorta, însă, în străinătate. Potrivit Ministerului britanic al Sănătății, an de an peste 3.000 de irlandeze se supun unei astfel de intervenții în afara țării.
Între 1980 și 2016, peste 170.000 de irlandeze au avortat în străinătate, cele mai multe în Marea Britanie. De la începutul anului 2014, întreruperile de sarcină sunt permise, totuși, atunci când viața mamei este în pericol. Potrivit Ministerului irlandez al Sănătății, în anul 2016 au avut loc în total 25 de asemenea intervenții în clinici. Baza legală o constituie "Protection of Life During Pregnancy Act" (Legea protecției vieții în timpul sarcinii), adoptată de Parlamentul de la Dublin în anul 2013. În octombrie 2012, o femeie de 31 de ani a murit după ce medicii i-au refuzat cererea de avort. Savita Halappanavar a suferit în a 17-a săptămână de sarcină o infecție de placentă, care a generat, în final, o pierdere de sarcină.
Dar pentru că inima fetusului mai bătea, medicii nu au intervenit la timp, invocând prevederile legislației în vigoare. Abia după ce inima fetusului a încetat să bată, medicii au intervenit, dar era prea târziu și femeia a murit de septicemie. În cadrul plebiscitului din 25 mai, irlandezii sunt chemați să se pronunțe asupra anulării Articolului 8 din Constituție. Potrivit sondajelor, susținătorii modificării legislației ar fi în majoritate. În cazul abrogării amendamentului în cauză, legea ar putea fi modificată în așa fel încât o întrerupere de sarcină să fie legală până în săptămâna a 12-a de sarcină.
Această poziție este susținută de cei care consideră că femeia trebuie să aibă dreptul de a decide asupra propriei persoane. Constituția, mai spun ei, nu împiedică întreruperile de sarcină, ci promovează un "turism în scop de avort". Într-un raport al Amnesty International se menționează că femeile sunt tratate ca "mașinării de făcut copii". Adversarii modificării legislației avertizează față de consecințele posibile, pledând pentru protejarea vieții prenatale. Societatea nu poate accepta ca "un om să aibă dreptul de a curma viața altuia", atrage atenția președintelui Comisiei de Bioetică a Conferinței Episcopale din Irlanda, Doran von Elphin.
Moartea Savitei a declanșat o dezbatere aprinsă legată de legile Irlandei. Cazul tragic al tinerei din India care a murit după ce medicii dintr-un spital irlandez au refuzat să-i facă întrerupere de sarcină a fost preluat de presa din întreaga lume şi a stârnit o serie de proteste şi dezbateri politice cu privire la legile Irlandei. Cazul a declanșat o dezbatere aprinsă inclusiv în Parlamentul irlandez. Prim-ministrul Irlandei, Enda Kenny, a spus că aşteaptă rezultatele de la cele trei anchete derulate. Moartea tragică a indienei a reamintit incertitudinea juridică de care se lovesc femeile gravide cu probleme grave de sănătate dintr-o țară predominant catolică.
Praveen Halappanavar, soțul Savitei, a spus că reputația Irlandei de a fi „un loc bun pentru a crește un copil" a fost un factor decisiv pentru întemeierea unei familii în această țară. Inspirați de poveștile prietenilor aflați în orașul irlandez Galway, Savita și Praveen s-au mutat acolo în 2008. Praveen lucrează ca inginer, iar ea era dentist. „Am auzit că Irlanda este un loc bun pentru a avea un copil. Majoritatea prietenilor de acolo au avut copii şi sunt în regulă, așa că am decis să avem și noi unul acolo", a povestit el pentru „The Irish Times".
Într-un interviu, el a descris ziua în care Savita a fost internată, iar medicii i-au refuzat avortul. „Savita era foarte emoționată și fericită. Sâmbătă am avut o mică reuniune, în cadrul căreia le-a spus tuturor prietenilor noștri vestea. Toți apropiații au venit să ne felicite", își amintește el. Pe 21 octombrie, Savita, însărcinată în 17 săptămâni, a fost internată într-un spital, după ce s-a plâns de dureri de spate severe. Medicii au diagnosticat-o cu avort spontan. În ciuda rugăminților ei insistente de a-i fi făcută întrerupere de sarcină, având în vedere pericolul la care era supusă, medicii au refuzat o astfel de procedură, invocând că inima fătului încă bate. Ulterior, Savita a murit la 31 de ani.
Consecințele administrative ale acestui caz au fost semnificative: mii de oameni s-au adunat în fața Parlamentului Irlandei pentru a cere reglementări mai flexibile. Constituția Irlandei interzice avortul, dar o hotărâre a Curții Supreme din 1992 a stabilit că procedura poate fi legalizată în situațiile în care viața mamei este în pericol. De atunci, cinci guverne au refuzat să adopte o astfel de lege, lăsând spitalele reticente față de avort. Multe dintre irlandezele care doresc să facă avort merg în Anglia, unde avortul a fost legalizat în 1967. Dar această opțiune este dificilă pentru femeile aflate în stare critică.
Spitalul din Galway a confirmat că victima a murit după ce i-a fost refuzat avortul. Europa e o uniune, dar și o colecție de țări cu legi, limbi, valori, politici, salarii, băuturi și glume proprii. Irlanda de Nord a rămas fără guvern de peste nouă sute de zile, iar Brexit-ul poate afecta pacea insulei. În aceeași perioadă, Irlanda a legalizat avortul abia în 2018, în urma unui referendum pentru abrogarea interdicției. Înainte, avortul era ilegal pe ambele părți ale graniței, iar Irlanda de Nord se menținea în afara legii, deși Marea Britanie îl permisese în alte circumstanțe.
După referendum, Irlanda a avut atât provocări, cât și oportunități pentru reformă. În 2019, Parlamentul irlandez a discutat implementarea legii noului regim, iar ministerele au discutat despre finanțarea și modalitățile de acces în primele 12 săptămâni. Un dialog intens a avut loc în cadrul societății civile: organizații pro-alegere și grupuri pro-viață au lansat campanii, iar dezbaterile au fost reflectate în mass-media internațională. Principala prioritate actuală a guvernului irlandez este implementarea legii menite să garanteze dreptul la avort, indiferent de circumstanțe, până la 12 săptămâni de sarcină. Legislația propusă exclude însă persoanele transsexuale capabile să rămână însărcinate, iar această obiecție este discutată în comisiile parlamentare.
Din 2015, Legea pentru Recunoașterea Seksului a permis persoanelor transsexuale din Irlanda să-și declare sexul cu care se identifică, dar legea avortului specifică momentan cuvântul „femeie”. Activistii TENI tem că formularea poate exclude bărbații transsexuali și persoanele non-binare. „La o zi după referendum, i-am scris imediat Ministrului Sănătății, Simon Harris”, a declarat Stephen O’Hare, directorul TENI. El subliniază că noua lege trebuie să includă și comunitatea non-binară, iar procesul legislativ trebuie să ajungă în Senat pentru eventuale amendamente.
Se așteaptă ca avorturile la cerere să fie disponibile în Irlanda începând cu primele luni ale anului 2019, iar pachetul de servicii va fi stabilit în funcție de resursele guvernului. Specialiștii subliniază importanța reducerii stigmatului asociat avortului prin integrarea acestuia în sistemul de îngrijire primară, ceea ce poate simplifica accesul și reduce barierelor. Asociația Irlandeză pentru Planificare Familială anunță că va oferi un pachet complet de servicii, dar sustine că acest lucru depinde de resursele bugetare. În plus, costurile pot fi abordate prin scutiri pentru persoanele cu venituri reduse, în condițiile obținerii unui card medical de stat.
În contextul referndumului din 2018 și al negocierilor post-Brexit, opiniile publice rămân divizate între susținătorii păstrării amendamentului opt din Constituție și cei care doresc abrogarea acestuia pentru a permite avortul în primele 12 săptămâni. Pro-viață avertizează că menținerea amendamentului ar proteja viața copiilor nenăscuți, în timp ce susținătorii drepturilor reproductive argumentează că abrogarea poate elibera femeile de stigmatul social. "Numărarea este în faza de consultare publică, dar viitorul legislativ rămâne deschis", notează experții legalieri.
În concluzie, viitorul dreptului la avort în Irlanda este modelat de deciziile legislative, deciziile judiciare anterioare, și presiunea societății civile. Pe măsură ce Irlanda avansează spre implementarea legii, există speranța ca accesul la avort să devină efectiv, sigur și disponibil pentru toate femeile, cu respectarea demnității fiecărei persoane.
Aspecte cheie ale reglementării avortului în Irlanda și impactul pe termen lung
- Istoricul reglementării: interzicere, amendamentul opt și cazul Savita Halappanavar.
- Geografia accesului: necesitatea călătoriilor în Marea Britanie înainte de liberalizarea legislativă.
- Costuri și accesibilitate: bariere financiare și posibilitatea scutirilor pentru persoanele cu venituri reduse.
- Rolul sectorului medical: pregătirea profesioniștilor, integrarea avortului în asistența primară, și reducerea stigmatului.
- Aspectele sociale și politice: impactul Brexit-ului, relațiile Irlanda - Marea Britanie, și pozițiile Bisericii.
tags: #cazul #femeilor #gravide #din #irlanda