În urmă cu peste un deceniu, în seara de 16 august 2010, în jurul orei 18.30, în salonul de Terapie Intensivă nou-născuţi al Secţiei de Neonatologie a Spitalului Clinic de Obstetrică şi Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sârbu" - Maternitatea Giuleşti a izbucnit un incendiu devastator. Trei dintre cei 11 bebeluşi aflaţi în salon au murit pe loc, iar alţi trei s-au stins în urma complicaţiilor la Spitalul "Grigore Alexandrescu". Doar cinci nou-născuţi au supravieţuit. Bebeluşii erau singuri. Asistenta care ar fi trebuit să-i supravegheze a plecat timp de 12 minute din salon fără să anunţe pe nimeni. Focul a izbucnit de la un scurtcircuit produs la priza la care era conectat aparatul de aer condiţionat, însă lipsa supravegherii a împiedicat sesizarea rapidă a problemei.
În ziua incendiului, asistenta lucra singură în salonul de Terapie Intensivă, într-o tură de douăsprezece ore. Niciun alt membru al personalului nu era prezent pentru intervenţie imediată. Din cauza acestei situaţii, nou-născuţii nu au putut fi evacuaţi imediat. În urma anchetei, asistenta medicală Florentina Cârstea şi Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie "Panait Sârbu" au fost trimişi în judecată pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală gravă din culpă. Fostul manager al maternităţii, Bogdan Marinescu, şeful Serviciului tehnic Vasile Dima, şeful Secţiei de neonatologie Adrian Ioan Toma şi electricianul Gigel Oprea au fost, de asemenea, acuzaţi de neglijenţă în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.
Daunele financiare stabilite ulterior au fost uriaşe: în iulie 2013, instanţa a hotărât că Spitalul "Panait Sârbu" şi asistenta Florentina Cârstea trebuie să plătească daune de peste 4,3 milioane de euro familiilor celor şase bebeluşi care au murit şi părinţilor celorlalţi cinci copii care au suferit arsuri grave. În plus, asistenta a fost condamnată la două ani şi două luni de închisoare pentru ucidere din culpă, iar maternitatea a primit o amendă penală de 400.000 de lei pentru ucidere din culpă. Decizia nu este definitivă.
„În principiu, maternitatea nu are bani disponibili pentru astfel de lucruri. Poliţa de malpraxis nu acoperă acest lucru. Malpraxis înseamnă practică medicală defectuoasă, nu priza defectă. Spitalul e solidar cu angajaţii lui. Ţinând cont că spitalul e sub tutela primăriei, probabil că o parte din solidaritate va reveni primăriei. În definitiv, toate sumele care se vor plăti se vor plăti de la un buget, deci vor fi plătite de toţi cetăţenii”, a declarat purtătorul de cuvânt al Maternităţii Giuleşti.
După proces, o serie de hotărâri au fost menţinute sau modificate în funcţie de apeluri. Judecătorii Sectorului 6 au decis condamnări, iar Spitalul Panait Sârbu şi Florentina Cârstea urmau să plătească peste 3,1 milioane de euro familiilor celor şase bebeluşi decedaţi, în solidar. În plus, despăgubirile pentru familii au fost stabilite pentru fiecare caz în parte, cu valori ce variază în funcţie de daune morale şi materiale.
În timp ce procesul a avansat, inspectoratele de specialitate au scos în evidenţă deficienţe structurale şi de securitate la incendiu. Un control ISU din ianuarie 2020 indică faptul că Spitalul Panait Sîrbu funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu, iar instalaţiile electrice prezintă riscuri, cu depozitări de materiale combustibile în unele spaţii tehnice. Amenzile în ultimii cinci ani au depăşit 35 de mii de lei.
Dincolo de decizii şi amenzi, tragedia de la Giuleşti a surprins necesitatea schimbărilor în sistemul sanitar românesc. S-a reiterat ideea relocării maternităţii pentru a evita supraîncărcarea şi a reduce riscurile similare. „Relocarea Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Prof. Dr. Instanţa Judecătoriei Sectorului 6 a pronunţat, marţi, sentinţa în dosarul incendiului de la Maternitatea Giuleşti.”
În plus, afirmaţii ale autorităţilor sugerează că măsuri de siguranţă au fost, după tragedie, intens discutate şi implementate în diferite spaţii ale sistemului de sănătate. În ceea ce priveşte bătrâna infrastructură a spitalelor din România, există o nevoie clară de modernizare a instalaţiilor electrice, de îmbunătăţire a iluminatului de igienă, de crearea de rute de evacuare adecvate şi de asigurare a unui personal de gardă disponibil non-stop în salonul de Terapie Intensivă.
Incendiul a format un pivot în orientarea politică şi administrativă a Capitalei, trecând de la vechiul format la o abordare mai sigură şi responsabilă în gestionarea spaţiilor critice ale spitalelor. În concluzie, tragedia Giuleşti a devenit un reper în discuţiile despre securitatea spitalelor româneşti, iar acţiunile ulterioare au vizat montarea sistemelor anti-incendiu în spitale şi consolidarea respectării normelor de securitate.
Consecinţe şi lecţii învăţate
- Importanţa supravegherii continue a nou-născuţilor în secţiile de terapie intensivă.
- Necesitatea instalaţiilor electrice în stare bună şi a protecţiei la scurtcircuite în echipamentele medicale.
- Economia de personal în ture lungi poate crea riscuri majore în intervenţia rapidă la incendiu.
- Necesitatea unor rute de evacuare clare şi a iluminatului de urgenţă în toate spaţiile critice ale spitalelor.
- Impunerea de măsuri legale clare şi sancţiuni pentru neglijenţă în serviciu pentru a preveni tragedii similare.
Rezumatul cazului în câteva date
- Data incidentului: 16 august 2010.
- Locaţia: Salonul de Terapie Intensivă nou-născuţi, Maternitatea Giuleşti.
- Decesuri: 6 bebeluşi imediat, 3 decese ulterioare în spitalul Grigore Alexandrescu, total 9 decese legate de incident.
- Supravieţuitori: 5 nou-născuţi.
- Consecinţe juridice: condamnări pentru asistentă şi sancţiuni pentru spital, cu despăgubiri considerabile către familiile victimelor.
tags: #cazurile #de #imbolnaviri #de #la #maternitatea
Postări populare:
- Argumente pro și contra în discuția etică despre avort
- Poziții confortabile pentru alăptare după cezariană: ghid practic
- Sarcina înainte de ciclul menstrual
- Specificații de proiect pentru regiunea Terasele Dunării și podgoriile Ostrov, Târnave, Alba, Lechința
- Ghidul părinților: pediatri excelenți în Suceava și opțiuni moderne