Comentariu la articolul domnului Academician Lucian Albu publicat la Studii Financiare, la 18 ianuarie 2023. Foarte interesant articolul domnului Academician Lucian Albu. Din ce cunosc, nu s-au publicat multe articole în literatura economică românească ori în cea demografică în care să fie abordate probleme ale impactului evoluțiilor profund negative de lungă durată ale fenomenelor demografice majore (natalitate, mortalitate, migrație externă) asupra dezvoltării economice a țării după anul 1989 și posibilelor evoluții prospective (autorul: „ …se pot estima traiectoriile teoretice care guvernează, pe măsura creșterii economice, dinamica elementelor balanței demografice și se pot previziona valori viitoare”).
Autorul ia în considerare cinci indicatori demografici fundamentali pentru ceea ce numește balanța dinamicii demografice: rata natalității (rn), rata mortalității (rm), rata sporului natural (sn), rata sporului statistic anual (ssp) definit ca diferența între numărul populației din anul curent și anul precedent, și rata migrației implicite (m), ca diferență între rata sporului natural și rata sporului statistic anual. Neavând sursele datelor, demersul este determinarea celor cinci indicatori pentru anii 1992-2020 și compararea lor cu datele din articol în forma lor grafică (anii 1990 și 1991 nu sunt semnificativi pentru dezvoltările natalității, mortalității și migrației externe după anul 1989).
Estimări ale populației rezidente și partea analytică centrală
Este posibilă și utilă o abordare complementară celei din articol? Da, este posibilă, cu multă precauțiune. Problemele de natură a datelor puse în discuție de autor prind contur în multe state: cele cinci componente ale balanței demografice nu pot avea semnificații pentru populația cu domiciliu în țară, ci doar pentru populația rezidentă. Dificultățile metodei de estimare apar în special în perioadele 1992-2002 pentru populația rezidentă și 1992-2011 pentru născuți/decedați, datele fiind incomplete sau potențial interpretabile prin estimări statistice.
Propunerea autorului: estimarea datelor necunoscute și determinarea celor cinci indicatori din balanța dinamicii demografice a populației rezidente după 1989. Pentru anii 1990-2002 s-a folosit retroproiectarea proporției populației rezidente în populația cu domiciliu din anii 2003-2020 după ajustarea grafică liniară a seriilor cunoscute. În figura 1 pot fi examinate cele două populații în întreaga perioadă 1990-2020: populația rezidentă și populația cu domiciliu. Ambele populații sunt în regres continuu și coerent, iar declinul populației rezidente după 2007 este semnificativ, accelerat de migrația externă.
Interpretări despre migrație și dinamica tinerii forțe de muncă
Surprinzător este faptul că în figura 2 migrația netă (m) are valori pozitive, iar în 2007 apare o creștere evidentă a migrației externe odată cu intrarea în Uniunea Europeană. Autorul subliniază că valoarea pozitivă a migrației implicite înseamnă migrație spre exterior (emigrație), iar negativă - migrație spre interior (imigrație). În literatura demografică, o migrație netă pozitivă contribuie la creșterea populației prin imigrare netă, în timp ce o migrație netă negativă contribuie la scăderea acesteia. O astfel de interpretare are implicații în evaluarea efectelor demografice asupra PIB-ului, consumului și populației ocupate.
În figuri 3A-3D se analizează evoluțiile paralele ale PIB pe locuitor și a unor indicatori demografici, precum și relația dintre consumul populației și natalitate. Nu se poate observa o corelație clară între creșterea naturală, creșterea totală anuală, natalitate și dinamica PIB/locuit. Însă, în zona circumcrisă, se remarcă contribuția excepțională a migrației externe și regresului populației rezidente asupra creșterii PIB-ului pe locuitor în anii 2007-2009, odată cu intrarea în UE. Totodată, pandemia Covid-19 a generat o creștere modestă a PIB/loc în 2021, reflectată în consumul final al gospodăriilor.
Populația ocupată și impactul demographic
Scăderea numărului populației economic ocupate este o consecință importantă a scăderii natalității și a migrației externe negative. În figura 3D, evoluția populației ocupate prezintă două faze: reculul puternic în 2002-2008 și o fază moderată după 2008. Astfel, populația ocupată este în mare parte formată din persoane de 20-60 de ani. Reducerea acestei populații după 2001 este legată de intrarea în vârsta activă a generațiilor 1940-1980, în contextul unorори de natalitate scăzută în anii războiului (1940-1944) și de regresul înregistrat în anii 1957-1966. Emigrarea masivă a tinerilor și adulților a numit cât de mult depinde economia de importul de forță de muncă, iar numărul de lucrători străini în 2023 este estimat la 100.000, cu perspective de creștere.
Impactul economic negativ al reducerii populației în vârstă de muncă poate fi cuantificat prin dinamica populației ocupate, fiind dependent de migrația netă externă și de dinamica natalității. Analiza analiștilor arată că efectele negative ale scăderii populației active pot necesita politici care să stimuleze labor force participation, extinderea vieții active și încurajarea intrării femeilor pe piața muncii. În Suedia, de exemplu, combinația între politici de angajare și politici familiale a menținut fertilitatea ridicată, iar în RDG după 1976 pachetul de politici familiale a avut efect, în timp ce impactul individual al fiecărei măsuri a fost mai puțin semnificativ.
Politici demografice: eficiența transferurilor și impactul asupra fertilității
Figura 9 din studiile analizate arată dimensiunea cheltuielilor publice adresate familiilor cu copii ca pondere în PIB, cu structuri distincte pentru suport financiar în cash, servicii și deduceri fiscale. Se observă că ponderea cheltuielilor este semnificativă în Franța, Regatul Unit, Suedia, Ungaria, Danemarca, Belgia, Luxemburg, iar România se află în grupa 1, cu aproximativ 1,7% din PIB. Este important să subliniem că relația dintre nivelul cheltuielilor publice pentru familia cu copii și fertilitatea nu este strictă sau universală: în unele țări, nivelul ridicat al cheltuielilor nu se asociază cu fertilitate similară, cum ar fi Germania, Austria, Republica Cehă, Slovacia și Ungaria, în care contextul cultural și istoric influențează rezultate.
Introducerea concediului și indemnizației de creștere a copilului reprezintă o măsură majoră de stimulare a natalității în rândul mamelor salaryate, însă efectele sunt diferențiate în funcție de nivelul de venit, ocupație, mediu de proveniență și alți factori socio-economici. Studiile indică că impactul măsurilor pronatalitate poate varia în funcție de profilul femeilor, de reconversia carierelor, de condițiile de locuire și de accesul la servicii de îngrijire. Analiza literaturii arată că efectele politicilor demografice sunt adesea de lungă durată și afectează în principal decizia de a avea copii în familii tinere și în femeile cu venituri impozabile, însă datele disponibile pot să nu ofere o imagine completă despre toate categoriile beneficiarilor.
În concluzie, ceea ce funcționează într-o țară poate să nu funcționeze în alta. Literatura demonstrează o corelație între transferurile sociale către familie și fertilitate în unele țări, dar nu există un consum structural unic care să funcționeze peste tot. Dacă UE dorește să prevină îmbătrânirea populației și declinul capitalului uman în următoarea generație, va trebui să adopte politici care să ia în considerare variabilitatea contextelor naționale și regionale, să examineze cele mai eficiente practici în funcție de propriile structuri economice și sociale, și să combine măsuri de stimulare a familiei cu politici de creștere a ocupării și a capitalului uman.
- Este important să se includă în analiză un al șaselea indicator: migrația internă pe județe/regiuni pentru a clarifica impactul acesteia asupra populației rezidente și a forței de muncă locale.
- Abordările politice trebuie să țină cont de diferențele culturale, economice și sociale dintre țări pentru a evita concluzii simpliste despre eficiența transferurilor sociale.
- Planificarea demographică necesită modele de creștere economică care să includă capitalul uman, migrația, și structura populației ocupate, în contextul dinamismului pieței muncii.
Note: La sfârșitul săptămânii trecute am trimis redacției publicației Studii financiare un comentariu la articolul relevant, iar în prezentarea articolului se subliniază importanța unui cadru de înțelegere a mecanismelor prin care reducerea populației afectează economia. Comentariul nu a primit în prezent un răspuns, iar cititorii merită să cunoască aceste perspective, similar cu alte contribuții.
Tablă sumar informativă
| Indicator | Observații principale | Interpretare economică |
|---|---|---|
| rn | Rata natalității relativ stabilă în unele perioade, scădere în altele | Impact asupra ofertei de muncă viitoare; necesită politici de susținere a familiei |
| rm | Rata mortalității variabilă; în general, scădere lentă | Schimbă structura vârstelor activităților economice |
| sn | Spor natural negativ în multe perioade | Presiune pe populația activă și pe finanțarea sistemelor de asigurări sociale |
| ssp | Rată sporului statistic anual divergență între abordări | Indică creșterea sau scăderea populației în funcție de migrație |
| m | Migrație externă netă variabilă; în 2007 creștere semnificativă | Impact major asupra populației rezidente și PIB/locuitor |
Descriptori meta și SEO
tags: #ce #corelatie #exista #intre #nivelul #veniturilor
Postări populare:
- Ghid practic: urinare dureroasă la finalul sarcinii și ce înseamnă
- Rețetă detaliată de borș de casă pentru bebeluși și sfaturi utile
- Rujeolă: simptome, tratament și recomandări de la pediatru în Cluj
- Avansuri în Secția de Chirurgie Pediatrică a Spitalului Clinic de Copii Brașov: investiții și modernizări
- Avansuri în Secția de Chirurgie Pediatrică a Spitalului Clinic de Copii Brașov: investiții și modernizări