În ultimii ani, studiile complexe de imagistica le-au permis cercetătorilor să observe în detaliu cum funcționează creierul uman în diferite etape de vârstă. S-a ajuns astfel la concluzia că există diferențe importante între băieți și fete în modul în care se dezvoltă și se maturizează structurile neuronale, ceea ce explică de ce comportamentul acestora este diferit. Cea mai importantă concluzie este aceea că nu există diferențe în CE și CAT pot învăța fetele și băieții, dar există diferențe în CUM învață.
Este util ca părinții să cunoască aceste detalii pentru a-și seta corect așteptările față de copiii lor și a-i ajuta corespunzător. Fetițele vorbesc, în general, mai repede și mai bine decât băieții. La aceeași vârstă, vocabularul lor este mai bogat și înțeleg mai bine subtilitățile de limbaj și încărcătura “non-verbala” a exprimării celorlalți (gesturi, tonalitate, intonație etc). Abilitățile lingvistice mai bune ale fetelor față de băieți se regăsesc și la vârste mai mari, inclusiv la adulți, ceea ce le face pe fete să aleagă și să performeze mai bine în meserii care implică aptitudini verbale înalte.
În consecință, fetițele răspund mai bine stilului educațional care merge pe explicații verbale și dialog, în timp ce băieții preferă exemple practice, concrete, vizuale, și mai puține vorbe. Iată de ce, cel puțin în clasele primare, băiețeii sunt mai dezavantajați de stilul de predare în mare parte verbal din școală. Creierul lor fiind predominant vizual și mai puțin verbal, ei învață mai greu stând pe scaun și ascultând ce li se spune.
Băieții par să învețe mai ușor matematica și fizica întrucât creierul lor este mai orientat către operarea cu simboluri abstracte și imagini. În schimb, au mai puțină răbdare pentru a învăța în sarcini de rutină, percepute ca plictisitoare, pentru că nivelul lor de serotonină și oxitocină din creier este mai scăzut decât al fetelor, băieții având nevoie de mai multă stimulare și lucruri noi și interesante de văzut și de făcut. Din același motiv, băieții sunt mai impulsivi și suportă cu dificultate să stea mult pe scaun în timp ce învață.
Fetițele au abilități motorii fine mai bune (de ex.: folosirea cu precizie a degetelor pentru activități care presupun precizie, îndemânare și manipulare de obiecte mici), pe când băieții sunt mai buni în activități care presupun implicarea și coordonarea tuturor segmentelor corpului (motricitatea grosieră), și de aceea preferă jocuri care implică mișcare multă într-un spațiu generos. La vârsta preșcolară, băieții sunt mai curioși să exploreze mediul și sunt mai buni în a înțelege și a manipula spațiul tridimensional.
De exemplu, dacă li se cere să rotească și să modifice în minte un obiect, băiețeii reușesc să spună cum va arăta acel obiect după modificarea lui mentală, pe când fetele eșuează adesea. În schimb, fetițele oferă explicații verbale elaborate, care adesea le induc în eroare pentru că nu sunt relevante pentru sarcina cerută. Unii cercetători consideră că această diferență explică de ce în profesiile care cer abilități spațiale înalte (ex.: arhitect) găsim mai mulți bărbați decât femei.
Numerosi specialiști consideră că aceste diferențe vin din specializarea diferită a celor două emisfere cerebrale: dacă în cazul băieților, în general, emisfera stângă răspunde de abilitățile verbale iar cea dreaptă de cele non-verbale (vizuale, spațiale și mecanice), la fetițe cele două tipuri de abilități se găsesc în ambele emisfere, specializarea fiind mai redusă.
Odată cu maturizarea structurilor neuronale implicate în procesul de învățare, aceste diferențe în modul de a învăța se mai atenuează. O cercetare de amploare arată acum că diferențele dintre dezvoltarea creierului la fete și băieți apar mai devreme decât se credea, încă din perioada intrauterină. Creierul uman se dezvoltă intens înainte de naștere și în primele săptămâni de viață, însă mare parte din acest proces a fost greu de urmărit în mod direct. Pentru prima dată, un grup de cercetători de la Universitatea Cambridge au reușit acum să urmărească dezvoltarea creierului uman de la mijlocul sarcinii până în prima lună după naștere, folosind imagini obținute prenatal și postnatal.
Multe studii s-au concentrat fie pe perioada intrauterină, fie pe nou-născuți și sugari, ceea ce a lăsat neexplorată tranziția dintre viața intrauterină și cea extrauterină. Dimensiunea eșantionului este importantă în studiile asupra dezvoltării timpurii, deoarece variațiile de la un individ la altul sunt mari, iar diferențele generale dintre grupuri pot fi subtile și greu de identificat. Studiul arată că există diferențe prenatale în modul de creștere a creierului uman în funcție de sex. Potrivit rezultatelor publicate recent în revista Scientific Reports, pe parcursul acestor stadii timpurii, creierul masculin prezintă, în medie, o creștere mai accentuată a volumului total pe măsură ce dezvoltarea avansează, comparativ cu cel feminin. Diferențele au fost observate la nivelul întregului creier.
Cercetarea oferă și alte informații relevante despre modul în care creierul se developă în această perioadă. Diferite regiuni și tipuri de țesut cerebral se maturizează în ritmuri diferite. De exemplu, substanța albă, responsabilă de conectarea diferitelor regiuni ale creierului, contribuie cel mai mult la creșterea volumului cerebral în mijlocul sarcinii. În schimb, substanța cenușie, implicată în procesele cognitive și de procesare a informațiilor, devine dominantă spre finalul sarcinii și după naștere. Regiunile cerebrale se maturizează diferit. De asemenea, structurile de substanță cenușie subcorticală, aflate mai profund în creier, precum amigdala, cerebelul și talamusul, ating rate maxime de creștere mai devreme decât substanța cenușie corticală.
În ceea ce privește dezvoltarea emisferelor și a capacităților cognitive, fetele au emisfera stângă mai bine dezvoltată iar băieții au emisfera dreaptă mai accentuată. Băieții au abilități matematice și vizual-spațiale mai bune, în timp ce fetele au abilități de limbaj superioare. Fetele au abilități mai bune de memorare a informațiilor nestructurate, în timp ce băieții pot realiza acest lucru dacă materialul este organizat coerent sau are o anumită semnificație pentru ei. Din perspectiva abilităților senzoriale, fetele detectează sunetele purificate mai bine și văd mai bine în camere întunecate, iar băieții excelează în condiții de lumină puternică. Dacă fetele au abilități senzoriale și mnemonice superioare, băieții excelează în abilități spațiale și de raționament abstract.
În ceea ce privește modul de procesare cognitivă, băieții folosesc mai mult raționamente deductive, aplicând principii generale în cazuri individuale, în timp ce fetele nasc o gândire inductivă, încep cu exemple concrete și construiesc ulterior o teorie general valabilă. Ele verbalizează mai des în timpul învățării, în timp ce băieții lucrează în liniște sau folosesc simboluri. Pe măsură ce cresc, băieții preferă texte simbolice, diagrame și grafice, în timp ce fetele preferă textul scris, deși ambele grupuri apreciază imaginile în procesul de învățare. Fetele se pot descurca mai bine în activități în grup, în timp ce pentru băieți performanța este adesea influențată de poziția în ierarhia grupului, ceea ce poate genera stres și afectează procesul de învățare.
Studiile neurologice și endocrinologice au evidențiat că poziția în cadrul grupului este un indicator al nivelului de stres, înregistrat fiziologic ca fiind cantitatea de cortizol secretată. Băieții cu statut scăzut în grup pot avea un nivel de cortizol mai mare, ceea ce poate interfera cu învățarea. Atunci când își apreciază performanța, fetele au tendința de a-și evalua defavorabil propria performanță și de a face afirmații autocritice mai frecvent, iar atribuirea rezultatelor negative către abilități personale este mai comună la ele decât la băieți. Pe de altă parte, băieții au adesea așteptări mai ridicate în ceea ce privește succesul, indiferent de experiența anterioară.
Diferentele de dezvoltare între fete și băieți se extind și în privința abilităților motorii: băieții sunt mai activi din punct de vedere fizic, au abilități motorii grosiere mai dezvoltate, în timp ce fetele excelează în abilitățile motorii fine. Această diferență, în context educațional, facilitează dezvoltarea diferită a abilităților cognitive: băieții se vor implica mai mult în sarcini spațiale fizice, iar fetele se vor concentra pe activități sociale și pe dezvoltarea abilităților verbale. În consecință, diferențele în abilitățile de procesare existente între băieți și fete implică nevoi de învățare diferite, iar mediul educațional ar trebui să fie flexibil pentru a susține dezvoltarea optimă a fiecărui copil.
Există și perspective practice: dacă se identifică probleme de limbaj sau de dezvoltare la un copil, indiferent dacă este fată sau băiat, este recomandat să se consulte un logoped sau psiholog. Exponențial importantă este expunerea timpurie la un vocabular variat, iar intervenția timpurie poate crește șansele de recuperare. Colaborarea între părinți și specialiști este esențială pentru stabilirea regulilor acasă și la terapie, pentru a susține cât mai bine copilul în procesul de învățare.
Aspecte-cheie privind implementarea în clasă
1) Adaptarea metodei de predare la stilul predominant de învățare: activități verbale pentru fete și exemple vizuale sau practice pentru băieți, fără a neglija însă pe oricare dintre ele. 2) Încurajarea muncii în grupuri echilibrate pentru a susține atât competențele verbale, cât și cele spațiale. 3) Utilizarea materialelor redundante (text, imagini, diagrame) pentru a facilita înțelegerea, ținând cont de preferințele individuale. 4) Monitorizarea răspunsului emoțional la sarcinile de învățare și ajustarea nivelului de provocare pentru a reduce stresul asociat statutului în grup.
- Analiză diferențe în dezvoltarea limbajului între fete și băieți.
- Evaluare a abilităților motorii fine vs. groase în activități curriculare.
- Proiectare de activități spațiale și vizuale adaptate pentru elevi.
- Intervenții timpurii în caz de întârzieri în limbaj.
- Colaborare între familie și școală pentru planuri de sprijin personalizate.
Concluzie orientativă
Este esențial să înțelegem că diferențele genetice și neurofiziologice între fete și băieți influențează modul în care aceștia învață, nu capacitatea de învățare în sine. Mediul educațional trebuie să fie flexibil și să integreze aceste diferențe pentru a facilita o dezvoltare optimă a potențialului fiecărui copil. Există fete bune la sport și băieți buni la literatură, fete care vorbesc devreme și băieți care învață mai târziu; în esență, preferințele și abilitățile individuale trebuie încurajate în defavoarea stereotipurilor de gen.
Dezvoltarea creierului: Diferența dintre băieți și fete
tags: #ce #sarcini #sunt #mai #dificile #fete