Asistentul medical reprezintă o componentă vitală a echipei de îngrijire medicală, activitatea sa completând și susținând eforturile medicilor în toate etapele tratamentului pacienților. În special în perioada preoperatorie, rolul asistentului medical este esențial pentru pregătirea optimă a pacientului, asigurând atât bunăstarea fizică, cât și pe cea emoțională.
Contactul permanent cu oamenii este un aspect cheie al meseriei de asistent medical, întrucât această activitate presupune interacțiunea și comunicarea cu pacienții, dar și cu întreaga echipă medicală. De cele mai multe ori, între pacienții internați și asistenții medicali se leagă relații strânse, în mod natural. Acest lucru se întâmplă datorită faptului că asistentul medical este cel care interacționează cel mai des cu pacientul, în fiecare zi. Este bine-cunoscut faptul că starea psiho-emoțională a pacienților influențează puternic evoluția procesului de vindecare. Un pacient demotivat, deprimat sau anxios va avea un parcurs lent spre vindecare, în timp ce un pacient încrezător, energic și optimist se va reface mult mai ușor.
Asistentul medical este cel care vizitează cel mai frecvent pacienții internați, astfel că deține un set important de informații cu privire la evoluția stării de sănătate a acestora. În afara vizitelor medicale efectuate alături de echipa de medici, asistentul medical verifică periodic starea pacientului, îi administrează tratamentul prescris și recoltează probe pentru analizele medicale necesare. Nu de puține ori, aceste observații ale asistentului medical ajung să facă diferența în ceea ce privește starea pacientului, întrucât asistentul informează medicul specialist cu privire la respectivele situații, urmând ca medicul să facă intervențiile sau recomandările necesare.
Deoarece, în majoritatea timpului, asistentul medical este primul care observă modificările survenite în starea generală a pacienților, acesta va trebui să alerteze echipa medicală atunci când situația este una gravă. Cu toate acestea, unii pacienți necesită intervenția imediată atunci când viața le este pusă în pericol. Este esențial ca instruirea de care beneficiază un asistent medical pe parcursul anilor de studiu să se bazeze într-o proporție foarte mare pe aplicarea practică a cunoștințelor teoretice. Prin exersarea intensivă a manevrelor și a procedurilor pe care viitorul asistent medical le va efectua în timpul activității, se creează reflexe bune și automatisme care se vor dovedi a fi foarte utile.
Medicul specialist, medicii rezidenți și asistentul medical trebuie să formeze o echipă bine închegată, atunci când își desfășoară activitatea împreună. Chiar dacă există o ierarhie bine stabilită în rândul echipei medicale, relația dintre medici și asistenți trebuie să fie, mai presus de toate, una de colaborare. Activitatea asistentului medical depinde de indicațiile terapeutice date de către medicul specialist, de deciziile specialistului cu privire la urmărirea pacientului (investigații imagistice, analize de laborator, monitorizarea funcțiilor vitale etc.), precum și de acordul acestuia atunci când sunt necesare intervenții neprevăzute. În orice domeniu, indiferent de ierarhiile profesionale, membrii unei echipe pot învăța în mod constant unii de la alții, iar domeniul medical nu face, nici pe departe, excepție. Experiența și cunoștințele se acumulează în timpul anilor de studiu, dar mai ales pe parcursul activității profesionale, atât pentru asistenții medicali, cât și pentru medici. Putem spune, fără rezerve, că asistentul medical reprezintă o punte solidă între medic și pacient, fiind cel care transmite informațiile în ambele direcții și completează activitatea medicului, cei doi având un scop comun: vindecarea pacientului.
Asistentul medical generalist este un profesionist esențial în cadrul echipei medicale, având responsabilități variate și un rol central în îngrijirea pacienților. Aceștia sunt implicați activ în fiecare etapă a tratamentului, începând de la evaluarea inițială până la monitorizarea pe termen lung și externarea pacienților. Unul dintre rolurile principale ale asistentului medical generalist este monitorizarea semnelor vitale, cum ar fi tensiunea arterială, pulsul, temperatura și respirația. Asistentul medical generalist administrează tratamentele prescrise de medic, inclusiv medicamente orale, injecții, perfuzii și alte proceduri medicale. Aceștia urmează strict indicațiile medicului și monitorizează reacțiile pacienților la tratamente, fiind pregătiți să intervină dacă apar complicații. Îngrijirea de bază a pacienților, precum ajutarea acestora cu igiena personală, hrănirea sau deplasarea, este o parte esențială a activității unui asistent medical generalist. Aceștia lucrează îndeaproape cu pacienții pentru a le îndeplini nevoile zilnice, cu scopul de a asigura un mediu confortabil și sigur. Un alt rol important al asistentului medical generalist este comunicarea clară și eficientă cu pacienții și familiile acestora. Aceștia trebuie să ofere informații despre tratamente, să răspundă la întrebările pacienților și să le explice evoluția stării de sănătate. Asistentul medical generalist este un membru de bază al echipei medicale. Acesta colaborează constant cu medicii și alți asistenți pentru a coordona îngrijirea pacientului. O parte semnificativă din atribuţiile asistentului medical generalist implică documentarea precisă a tratamentelor și observațiilor clinice. Aceștia trebuie să țină evidența tuturor intervențiilor și schimbărilor în starea de sănătate a pacientului. Asistenții medicali generalişti sunt instruiți să gestioneze situațiile de urgență, precum stopul cardio-respirator sau alte incidente grave.
O sursă de stres pentru orice persoană, o intervenție chirurgicală necesită pregătirea fizică și emoțională a pacientului. Medicul chirurg va consulta pacientul în legătură cu istoricul medical și va solicita anumite informații necesare pentru a stabili cel mai bun plan de tratament. Pacientul trebuie să cunoască riscurile și complicațiile care pot apărea în timpul operației, dar și post-operator. Timpul de recuperare de după operație trebuie să fie estimat de către medic, pentru ca pacientul să poată solicita un eventual concediu medical sau să poată planifica perioada care urmează. În unele cazuri, pot fi necesare și alte tipuri de intervenții, (chirurgie estetică).
Înainte de operație se face o consultație specială cu medicul anestezist pentru evaluarea stării de sănătate și examenului fizic, precum și stabilirea tipului de anestezie care poate fi efectuată. Înainte de consultație va fi nevoie de completarea unui chestionar medical, pentru a fi evaluate riscurile și a fi cunoscut istoricul medical. Medicul anestezist va alege împreună cu pacientul cea mai potrivită variantă de anestezie și va informa pacientul despre eventualele riscuri care pot apărea. În același timp, medicul trebuie să îi explice pacientului toate detaliile legate de ceea ce se va întâmpla în timpul operației. Înaintea acestei consultații, se va face și o serie de analize de sânge, printre care un test de coagulare, precum și un EKG. Va fi necesar și un screening infecțios pentru a fi identificați eventualii germeni rezistenți la tratament, cum ar fi stafilococul auriu, care este rezistent la antibiotice sau unii germeni care secretă substanțe care pot inactiva anumite antibiotice. Medicul anestezist va ține cont și de istoricul medical personal și familial al pacientului, precum și de eventuale tratamente care sunt urmate. În același timp, medicul trebuie să fie informat și despre obiceiul pacientului de a fuma, de a bea alcool sau de a lua anumite droguri în scop recreațional. Femeilor care iau pilule anticoncepționale li se poate recomanda să întrerupă tratamentul înainte de operație cu minim o lună (cel mai sigur trei luni daca timpul permite). De asemenea, intervenția chirurgicală nu ar trebui să aibă loc în timpul menstruației. Excepție fac, desigur, operațiile efectuate în condiții de urgență.
În cadrul consultației inițiale, medicul chirurg și pacientul pot stabili împreună un plan terapeutic. În acest plan vor intra consultațiile și investigațiile necesare, intervenția chirurgicală aleasă și sistemul de recuperare și îngrijire de după operație. În acest plan intră și informarea reciprocă a pacientului și medicului. Înainte de operație, pacientul trebuie să fie informat în legătură cu ce are voie să mănânce și să bea, dar și la cât timp înainte de operație nu mai trebuie să consume nimic. Pacienții care obișnuiesc să bea alcool și să fumeze trebuie să știe că nu sunt permise aceste obiceiuri nici înainte, nici după operație. Despre medicamentele permise se va discuta în prealabil cu medicul care va face anestezia.
Înainte de operație nu sunt permise alimentele solide cu opt -doisprezece ore înainte de intervenție, în timp ce apa sau ceaiurile sunt permise doar cu șase ore înainte de intervenție. În același timp, nu sunt permise fumatul sau mestecarea gumei de mestecat. Sunt permise dușul și spălarea părului, precum și raderea bărbii sau a unor zone ale corpului unde este necesar acest aspect. Dacă sunt necesare medicamente, acestea se vor administra cu o cantitate foarte mică de apă, dacă medicul care va efectua anestezia a permis acest lucru. Tot medicul anestezist este cel care va monitoriza continuarea tratamentului medicamentos după operație.
În dimineața de dinaintea operației, nu se vor folosi creme de corp, niciun fel de machiaj și nici tratamente sau produse de coafare a părului care conțin alcool. Nu este permis lacul de unghii semi-permanent. În unele cazuri, se solicită absența lacului de unghii doar la degetul arătător al mâinii stângi. Se vor lăsa în salon sau se vor încredința însoțitorilor eventualele bijuterii, inclusiv cercei de piercing, precum și lentile de contact. Ochelarii de vedere, proteza dentară sau aparatul de auz pot fi luate în sala de operație, dar trebuie să fie îndepărtate înainte să înceapă intervenția chirurgicală propriu-zisă. Eventualele schimbări ale stării generale, cum ar fi creșterea sau scăderea tensiunii, pot duce la decizia amânării operației. Medicul anestezist și chirurgul trebuie să fie informați în legătură cu eventuale alergii la medicamente. Împreună cu aceștia, trebuie decis și planul de tratament împotriva durerii.
În afară de pregătirea fizică de dinainte de operație, precum ceea ce ține de dietă sau de renunțarea la fumat sau alcool, pacientul trebuie să aibă parte și de o pregătire emoțională. Unele operații presupun schimbări fizice sau ale unor obiceiuri care vor trebui schimbate pe termen lung sau chiar definitiv. Pentru acest gen de operații este necesar ca pacientul să aibă parte de consiliere psihologică și susținere emoțională atât din partea cadrelor medicale, cât și din partea familiei sau persoanelor apropiate.
Ultimul lucru care este ȋn mintea pacientului/ei atunci când e pe cale să fie supus/ă unei intervenţii chirurgicale este păstrarea alimentaţiei sănătoase. Însă recuperarea rapidă după operație depinde ȋn mare măsură şi de dieta pe care o aveţi ȋnainte de procedura chirurgicală. Trebuie să ştiţi că rezultatul intervenției chirurgicale, inclusiv procesul de vindecare, poate fi direct legat de alimentaţia sănătoasă de care va trebui sa ţineţi cont până la intervenția chirurgicală programată. Consumați puțin mai multe proteine și mai puțini carbohidrați decât o faceţi în mod normal. Proteina poate fi considerată cel mai important aliment care ar trebui consumat înainte de operație (se recomandă câte 46 de grame/zi pentru femei şi 56 grame/zi pentru bărbaţi). Aceasta se găsește în fiecare celulă, țesut și organ din corpul nostru. Evitați administrarea de Aspirină și medicamente antiinflamatorii nespecifice timp de 7-10 zile. Veți primi instrucțiuni individuale și specifice despre medicamentele care vă sunt prescrise. Există o întreagă listă de suplimente care trebuie evitate înainte de operație și aceasta este de obicei prezentată pacienților la consultaţie. Cele mai multe suplimente acționează ca agenți de diluare a sângelui și, prin urmare, este esențial să se evite acestea cu cel puțin trei săptămâni înainte de operaţie. Dacă luați suplimente nutritive, inclusiv vitamine sau suplimente pe bază de plante, produse homeopate, anunțați mai ȋntâi medicul dumneavoastră chirurg. Există unele suplimente nutritive care interferează cu coagularea sângelui și vă pot complica operația şi/sau rezultatul operator.
Ce ar trebui să conţină meniul dumneavoastră ȋnainte de o operaţie? În ziua operaţiei, luând ȋn considerare tipul anesteziei, medicul chirurg vă poate solicita să nu consumaţi alimente sau lichide. Nu trebuie să mâncați o dietă complexă pentru asigurarea aportului de nutrienți înainte de o intervenție chirurgicală.
Asistentul medical, prin prezența sa constantă și prin abilitățile sale de comunicare și observație, contribuie semnificativ la o experiență preoperatorie pozitivă și la o recuperare postoperatorie mai rapidă și mai eficientă.
Fundamentele asistenței medicale preoperatorii
După operație se va solicita sfatul medicului în legătură cu reînceperea alimentației solide și lichide. Nu sunt permise sub nicio formă fumatul și consumul de alcool. Vizitele rudelor și cunoștințelor sunt permise cu acordul medicului. Aceștia trebuie să înțeleagă că este necesară o perioadă de recuperare și să nu aducă alimente nepermise în această perioadă. Pacienții trebuie să fie informați și în legătură cu eventuale complicații care pot apărea după operație, chiar și când acestea sunt reușite. Poate fi vorba despre sângerări, edem, infecții locale, diverse intoleranțe, vindecări târzii, precum și unele asimetrii sau urme permanente care vor rămâne pe corp. De asemenea, durerile postoperatorii, ca și perioada de recuperare pot varia în funcție de organismul fiecărei persoane în parte. În cazul operațiilor la care este necesară doar anestezie locală, este posibil ca pacientul să poată pleca acasă în aceeași zi. Este important ca fiecare pacient să fie informat în legătură cu toate etapele aferente intervenției chirurgicale prin care va trece. Acest lucru este valabil, desigur, în cazul operațiilor pregătite din timp, pentru pacienți lucizi și conștienți de ceea ce va urma, nu în cazul operațiilor care trebuie să fie efectuate urgent. În același timp, pentru o cât mai bună desfășurare a operației, dar și a recuperării, precum și pentru evitarea apariției unor complicații care puteau fi evitate, este foarte importantă transparența totală între medic și pacient. Medicul trebuie să fie informat în legătură cu orice afecțiuni, dar și cu tratamente sau substanțe care au fost luate de către pacient.
tags: #cele #mai #importante #sarcini #ale #asistentului