Orice părinte știe cât de dificilă este perioada în care bebelușul are colici. Colicile nu sunt o afecțiune, ci, mai degrabă, descrierea unui comportament. Singurul simptom real întotdeauna asociat cu colicile abdominale la bebeluș este plânsul intens, pe perioade lungi. Colicile sau dispepsiile la bebeluș nu sunt o boală, ci, pur și simplu, un proces de adaptare a sistemului digestiv la noua modalitate de alimentație.
Colicile abdominale sunt coșmarul multor părinți. Bebelușul este agitat, nu se odihnește, refuză mâncarea și singurul lucru pe care îl face este să plângă continuu. De altfel, colicile pot apărea chiar și dacă bebelușul are o stare bună a sănătății, cu reflex de supt normal, alimentat corespunzător. Dacă te întrebi când apar colicii ori cât durează colicii, trebuie să știi că nu există un moment aparte sau general valabil. Chiar dacă nu este o afecțiune gravă sau care să creeze probleme pe termen lung, este, totuși, o situație care supune părinții la un stres în plus după nașterea copilului.
Nou-născuții sunt solicitați din plin de ritmul alert cu care se dezvoltă și de multitudinea de elemente din jurul lor la care trebuie să se adapteze. În medie, un bebeluș plânge aproximativ două ore pe zi. În cazul în care se confruntă cu temutele colici, însă, situația pare să ajungă la extrem, copilul fiind foarte greu de liniștit.
Cauzele colicilor sunt încă un subiect de discuție în rândul pediatrilor. Motivele exacte pentru care ele apar nu au fost încă stabilite. Există mai multe motive pentru care pot să apară durerile specifice colicilor. După naștere, sistemul digestiv al nou-născutului are nevoie de timp pentru a se adapta alimentației pe bază de lapte. Organismul bebelușului nu tolerează încă toate componentele din lapte, iar alimentele cu potențial alergen pot să contribuie și ele la apariția colicilor. Mama trebuie să fie atentă și la modul în care hrănește copilul, pentru că o tehnică greșită de alăptare poate crește riscul de apariție a crampelor. O altă cauză identificată de medici este introducerea alimentelor solide (diversificarea alimentației) prea devreme în dieta bebelușului.
Colicile încep în jurul săptămânii a șasea de viață a bebelușului, durează în jur de trei sau șase luni și pot să dispară de la sine. Perioadele de plâns incontrolabil se declanșează, de obicei, în cea de-a doua parte a zilei și spre seară.
Care sunt semnalele colicilor la bebeluși?
Care sunt semnalele pe care nou-născutul le folosește pentru a te anunța de problema colicilor abdominale? Copilul începe să plângă imediat după ce a mâncat - plâns puternic, de durată și care îl privează de somnul de după masă. Dacă este vorba despre colici, bebelușul este foarte agitat în timp ce plânge, acesta își freacă sau își răsucește picioarele. Postura corpului trădează întotdeauna durerea. Copilul se va încovoia și își va aduce picioarele în sus, cât mai aproape de abdomen, spre zona în care s-a instalat disconfortul.
Colicile sunt diagnosticate de obicei după regula cifrei trei și prin excludere: copilul plânge fără un motiv clar aproximativ trei ore pe zi, mai multe de trei zile pe săptămână, pe o perioadă mai lungă de trei săptămâni, notează specialiștii de la Mayo Clinic. Perioadele de plâns sunt normale la nou-născuți, însă ține cont că, atunci când sunt însoțite de stări de agitație, sughiț și gaze, cel mai probabil este vorba de colici.
Colicile la bebeluși se manifestă astfel: copilul începe să plângă imediat după ce a mâncat (uneori, plânsul poate să dureze chiar și două ore); este agitat în timp ce plânge și își freacă sau răsucește piciorușele; se încovoaie și își strânge piciorușele cât mai aproape de abdomen; crizele de plâns au loc de mai multe ori pe zi. În unele cazuri, crizele de plâns pot să apară la aceeași oră, în fiecare zi.
Diagnosticarea colicilor o poți face urmărind următorul aspect. Dacă bebelușul plânge mai mult de trei ore pe zi și pe o perioadă mai lungă de trei săptămâni, fără un motiv clar, atunci înseamnă că are colici, notează specialiștii.
Diferența principală dintre colici și afecțiunile mai grave o reprezintă elementele care însoțesc plânsul prelungit al bebelușului. Cele mai comune simptome ale colicilor sunt plânsul și irascibilitatea copilului. Copilul dă semne că simte un disconfort la nivelul abdomenului ridicând piciorușele și având o poziție încovoiată. În cazul în care plânsul specific colicilor este însoțit de febra, vărsături, diaree, acestea pot fi semnele unei boli mai grave.
Cauzele apariției colicilor
Medicii nu au identificat cu exactitate ce anume cauzează crampele abdominale la bebeluși, însă aceștia consideră că au legătură cu alimentația. Posibilele cauze care provoacă apariția durerilor specifice colicilor pot fi următoarele:
- Dezvoltarea incompletă a sistemului digestiv - nu este produsă cantitatea necesară de fermenți (probioticele) care ajută în procesul de digestie.
- Tranzitul intestinal lent - mușchii care susțin digestia și sistemul gastrointestinal abia învață să proceseze alimentele și există posibilitatea să nu funcționeze corespunzător.
- Alimentele cu potențial alergen - sistemul digestiv al bebelușului are nevoie de timp ca să se acomodeze cu alimentația pe bază de lapte și, uneori, organismul poate fi intolerant la anumume componente din lapte.
- Tehnica de alăptare incorectă - copilul trebuie ținut în poziție dreaptă atunci când se hrănește, astfel încât alimentele să ajungă mai repede în stomac. Când se schimbă tetina la biberoane, se alege varianta cu fluxul cel mai mic pentru vârsta micuțului, pentru a limita ingerarea aerului.
- Regimul alimentar al mamei.
- Introducerea de alimente solide în alimentația copilului prea devreme - este recomandat ca diversificarea la bebeluși să înceapă abia de la șase luni.
- Hipersensibilitatea bebelușului la factori externi, precum lumina sau zgomotele.
- Temperamentul schimbător al copilului (proastă dispoziție, toane).
- Fumatul în timpul sarcinii și după naștere.
- Nivelul crescut de hormoni care pot provoca dureri la stomac, dar și stări de neliniște.
Un sistem digestiv imatur care începe încet-încet să se acomodeze cu noul regim de hrană și de aici probabil apariția gazelor. Dar nu există încă dovezi clare care să ateste că prezența gazelor generează colicile abdominale. Ingredientele cu potențial alergen se pot înscrie și ele printre cauzele ce determină durerile la nivelul burticii bebelușului, întrucât sistemul digestiv poate să nu tolereze anumite componente din lapte. Alimentarea incorectă la sân sau cu biberonul poate fi o altă sursă potențială, ce ar putea întreține colicile abdominale. Bebelușul în timpul hrănirii la sân sau cu biberonul trebuie să fie ținut în brațe sau într-un plan ușor înclinat, iar după terminarea mesei să fie ridicat și bătut ușor pe spate pentru eliminarea gazelor. Este indicat să fie hrănit doar la cerere și în timpul hrănirii să nu înghită prea mult aer. Alimentatia mamei poate juca și ea un rol important în apariția colicilor abdominale. De aceea, în cazul alăptării la sân, se recomandă ca mama să aibă grijă la ce mănâncă, întrucât un consum ridicat de lapte de vacă, de exemplu, poate determina dureri abdominale bebelușului (în primele 3 luni de alăptare consumul de lactate ar trebui să fie evitat). Adaptarea la mediul înconjurător se pare că intervine și ea în starea de agitație și de plâns necontrolat la bebeluși. Un nou-născut poate reacționa diferit la mediul înconjurător, unii se adaptează mai ușor la noile condiții, alții, mai sensibili, se simt perturbați de lumină, sunete și alte lucruri din jurul lor. Se crede că plânsul este forma lor de adaptare la ceea ce presupune lumea exterioară. Temperamentul sugarului. Sistemul nervos al bebelușului este în plină dezvoltare, iar sensibilitatea lor față de lumea exterioară este foarte mare. Astfel, neavând la îndemână toate pârghiile necesare pentru a se calma singuri, se pare că plânsul reprezintă singura formă de eliberare. Pe măsură ce cresc, deprind aptitudini de control al sistemului nervos și devin mai liniștiți.
Farmaciștii Catena recomandă Adora Biberon cu gât larg și tetină anticolici 0-3 luni.
Incompletă dezvoltare a sistemului digestiv: la nou-născuți, sistemul digestiv nu este încă pe deplin dezvoltat, motiv pentru care tractul gastrointestinal este mai sensibil la alimente și la formarea gazelor. Dezechilibrele florei intestinale: în această perioadă, microflora intestinală a nou-născutului nu este complet dezvoltată. Un dezechilibru de bacterii benefice, precum Lactobacillus sau Bifidobacterium, poate contribui la sensibilitatea gastrointestinală a nou-născuților. Alți factori propuși care pot contribui la apariția de colici la bebeluși sunt fumatul matern (sau înlocuirea fumatului cu alți produși ai nicotinei), lipsa maturizării sistemului nervos, stresul în cadrul familiei, supraîncărcarea senzorială și hipersensibilitatea la mediu. De asemenea, s-a observat că anxietatea părinților crește riscul ca nou-născutul să dezvolte colici.
Metode de ameliorare a colicilor
Tratarea colicilor bebelușilor trebuie abordată cu foarte mare grijă. Printre remediile naturiste recunoscute pentru efectele lor benefice asupra calmării colicilor se numără ceaiul de chimen, fenicul și/sau anason. O alternativă este ca mama care alăptează să consume aceste ceaiuri și prin laptele său să îi transmită substanțele benefice bebelușului.
Vizita la medic este necesară încă de la declanșarea primelor simptome. Pediatrul îți poate prescrie diverse tratamente menite să calmeze colicile, pe care le poți achiziționa de la farmacie. Printre recomandările pediatrului se pot număra și suplimentele pe bază de probiotice ce conțin tulpini de bifidobacterii care pot ajuta la ameliorarea duratei și frecvenței colicilor. Produsele cu simeticonă sunt frecvent recomandate în tratarea colicilor, pentru că ar elimina excesul de gaze din abdomen.
Uite câteva modalități prin care poți să ameliorezi simptomele colicilor la bebeluși:
Alinarea plânsului și durerii
- Masajele blânde - acestea ajută la disiparea gazelor din burtică și la calmarea durerii. Poți să îi faci un masaj blând pe burtică sau pe spate, după băiță. Plimbă ușor degetele de la o mână pe burtica bebelușului, în sensul acelor de ceasornic, fără să desprinzi mâna de pe burtică. În plus, studiile au arătat că masajul chiropractic ajută la calmarea durerilor.
- Compresele cu apă călduță - aplică o compresă cu apă călduță sau o pernă specială pentru colici care poate fi încălzită. Aceste perne conțin sâmburi de cireșe care rețin căldura pentru mai mult timp și ameliorează durerile bebelușului. Lasă perna în cuptor până se încălzește, înfășoară apoi un prosop de bumbac în jurul ei și așază perna pe burtica bebelușului.
- Sunetele „albe” - unele sunete pot ajuta la calmarea bebelușului. Sunetele difuze seamănă cu cele pe care le auzea atunci când se afla în burta mamei și au efect calmant. Aparatele electrocasnice care emit astfel de sunete sunt aspiratorul, uscătorul de păr sau mașina de spălat.
- Baia călduță - este relaxantă pentru bebeluș, însă poți folosi și dușul. Ține-l în brațe și îndreaptă dușul spre spatele lui, având grijă ca temperatura să fie potrivită pentru el. Dușul va crea o senzație plăcută și liniștitoare.
- Exercițiile - cele în care îi miști piciorușele imitând mersul pe bicicletă ajută la eliminarea gazelor.
- Mișcarea - legănatul îl ajută pe bebeluș să se relaxeze și să uite de disconfortul produs de colici. Îl poți legăna în brațe, îl poți pune într-un marsupiu și apoi să te plimbi cu el prin casă sau îl poți scoate la o plimbare în aer liber cu căruciorul. Chiar și plimbările cu mașina reușesc să îl calmeze pe micuț.
- Înfășarea într-o păturică - îi aduce aminte de pântecul mamei și îl ajută să se simtă mai bine.
Alimentația corectă
Dacă bebelușul tău are colici, trebuie să ai grijă și la alimentație. Uite câteva sfaturi utile:
- Hrănește-l cu biberonul potrivit - dacă inspiră prea mult aer atunci când mănâncă, bebelușul se poate confrunta cu gaze intestinale. Există biberoane special create care reduc formarea bulelor de aer, așa cum sunt cele curbate sau cele cu orificii interne. Cercetările demonstrează că designul acestor biberoane anti-colici poate influenţa semnificativ confortul bebeluşului în timpul alăptării şi după aceasta. Totodată, tetina nu trebuie aibă o gaură prea mare, deoarece laptele va curge prea repede, dar nici o gaură prea mică, deoarece îl poate împiedica să înghită mai multă mâncare. Nu uita să sterilizezi biberoanele după ce le-ai folosit, deoarece bacteriile pot provoca alte probleme digestive. Obiceiul de sterilizare a biberoanelor se recomandă a fi menținut minim 6 luni, optim până la un an, când poate fi înlocuit de spălarea imediată a acestora cu apă și detergent de vase.
- Hrănește-l des și în cantități mici - uneori chiar și la fiecare două ore, înainte să înceapă să plângă de foame. Când plânge, bebelușul înghite aer, apare balonarea și, implicit, colicile. Îl poți hrăni chiar și într-un mediu liniștit, cu muzică de fundal.
- Încurajează-l să râgâie după fiecare masă - așază-l pe genunchi sau pe umăr și bate-l ușor cu palma pe spate să poată scoate mai ușor aerul. Atunci când îl hrănești, este important ca bebelușul să stea în poziție verticală, astfel încât alimentele să ajungă mai repede în stomac.
Dieta mamei pe perioada alăptării
Un rol important în tratarea colicilor îl joacă și alimentația mamei. Dacă alăptezi, nu ai voie să consumi anumite alimente decât rareori și cu moderație:
- Alimente care produc gaze - fasole, varză, broccoli, ceapă, usturoi, semințe, nuci, fructe proaspete (mai ales mere și prune), varză de Bruxelles, conopidă, stafide.
- Produse lactate - iaurt, brânză, lapte.
- Mâncare picantă sau foarte condimentată.
- Ciocolată, cafea, ceai negru și alcool.
Dieta mamei care alăptează joacă un rol foarte important în tratarea colicilor. Mamele ar trebui să evite laptele de vacă, brânza, iaurtul, varza, conopida, broccoli, țelina, fasolea, năutul, mâncarea foarte condimentată sau picantă. Nici ceapa sau usturoiul nu ar trebui consumate prea des de către mamele care alăptează, ele fiind alimente care pot provoca disconfort abdominal. Aceste alimente sunt, totuși, sănătoase și pline de nutrienți, așadar ele nu trebuie total eliminate din dieta mamei, ci doar consumate cu grijă, mai rar și în cantități mici. Monitorizarea copilului după alăptare poate să te ajute să determini care sunt alimentele pe care trebuie să le eviți. Poți începe un jurnal alimentar în care să notezi atât alimentele consumate de tine, cât și reacțiile bebelușului după alăptare.
Tratamentul colicilor
Unele medicamente sau remedii naturiste pot fi de mare ajutor în tratarea colicilor. Înainte să începi un tratament, cere întotdeauna și sfatul medicului pediatru, mai ales că bebelușii sunt foarte sensibili.
Remedii naturiste
Pot fi administrate direct bebelușilor, dar numai la recomandarea medicului, sau pot fi consumate de mamă, în perioada în care alăptează, deoarece substanțele benefice sunt transmise prin lapte către bebeluș. Remediile naturiste care au efecte benefice și pot calma durerile provocate de colici sunt ceaiurile de chimen, fenicul, anason, mușețel și mentă. Remediile naturiste trebuie administrate pe o perioadă scurtă, deoarece pot afecta sistemul hormonal al copilului și al mamei.
Tratamente medicamentoase
După vizita la medicul pediatru, acesta poate recomanda următoarele tratamente pentru colici:
- Suplimente pe bază de probiotice - de exemplu, cele care conțin tulpini de Bifidobacterii ameliorează durerea și reduc frecvența colicilor.
- Picături pentru eliminarea gazelor - cele care conțin simeticonă pot fi eficiente în acest sens.
- Tratamente homeopate.
Administrarea de picături cu un agent antispumant care reduce cantitatea de gaze și balonarea. Acesta reunește bulele mici de gaz care sunt prinse în conținutul stomacului atunci când un sugar înghite aer. Pe măsură ce bulele se grupează și devin mai mari, acestea sunt mai ușor de expulzat prin eructație sau prin trecerea gazelor. Administrarea de picături cu enzime care descompun lactoza din zahărul din lapte în glucoză și galactoză. Probioticele - echilibrează flora intestinală și, astfel, laptele se digeră mai ușor.
Eliminați proteinele din laptele de vacă. Aceasta înseamnă hrănirea cu biberonul cu o formulă hipoalergenică dacă bebelușul a fost hrănit cu biberonul sau o dietă fără lactate pentru mama care alăptează. Aceasta ar trebui încercată timp de două săptămâni. Dacă funcționează, atunci continuați. Dacă nu funcționează, atunci renunțați.
8 pași pentru a calma bebelușul care plânge cu colici | Alinare colici acum
Când trebuie să mergi la medic
Ar trebui să mergi la medic încă de la apariția primelor simptome, ca să primești sfaturile și, eventual, tratamentele necesare. Dacă perioadele de plâns sunt însoțite de următoarele simptome, este esențial să faci o vizită la cabinetul medicului pediatru:
- Febră ridicată, mai mare de 38 de grade Celsius.
- Vărsături și diaree.
- Lipsa poftei de mâncare.
- Plâns care durează mai mult de două sau trei ore.
În unele cazuri, aceste simptome pot semnala o boală mai gravă decât colicile!
Colicile nu cauzează probleme medicale pe termen scurt sau lung pentru un copil, dar acestea pot deveni stresante pentru părinți. Deși colicile nu reprezintă o problemă medicală, ele pot fi foarte solicitante. Deși nu se cunosc pe deplin cauzele colicilor la bebeluși, multă vreme s-a vehiculat că ar fi vorba despre disconfortul abdominal pe care sugarii deseori îl resimt. S-a observat că fenomenul de colici la bebeluși debutează de obicei în primele 2-3 săptămâni de viață. Totuși, nu este anormal să apară colici la bebeluși încă din prima săptămână de la naștere. De obicei, episoadele de plâns persistent și de neconsolat ating apogeul pe la vârsta de 6 săptămâni, însă tind să dispară în jurul vârstei de 12 săptămâni.
În cazul în care părinții nu sunt siguri de simptome sau dacă acestea persistă, se recomandă consultarea unui medic pediatru. Acesta poate stabili diagnosticul și poate oferi cel mai potrivit tratament pentru bebeluș. Este important ca părinții să nu stabilească singuri diagnosticul.
Pentru a diagnostica în mod corect colicile, pediatrul poate utiliza diferite metode de evaluare. Acestea pot include examinarea fizică a bebelușului pentru a identifica semne de disconfort abdominal, cum ar fi balonarea sau torsiunea picioarelor. De asemenea, medicul poate analiza istoricul simptomelor, inclusiv momentul apariției colicilor și durata acestora. În unele cazuri, pot fi necesare teste suplimentare, cum ar fi analize de sânge sau teste alergologice, pentru a exclude alte afecțiuni digestive sau alergii care pot provoca simptome similare.
Consultul pediatric de specialitate oferă și ocazia pentru medicul pediatru de a oferi sfaturi și recomandări părinților, de exemplu, despre modificări în nutriția bebelușului, cum ar fi schimbarea tipului de lapte sau a metodei de hrănire, în funcție de nevoile individuale ale acestuia. De asemenea, medicul poate sugera modificări în stilul de viață, cum ar fi schimbarea mediului în care bebelușul doarme sau eliminarea factorilor de stres din rutina zilnică.
Deși colicile sunt de obicei inofensive și se rezolvă de la sine în timp, în urma unui consult pediatric medicul confirmă diagnosticul de colici și poate exclude alte posibile afecțiuni care pot avea simptome similare. Prin intermediul unei examinări fizice amănunțite, medicul pediatru poate observa semne specifice ale colicilor și poate evalua starea generală de sănătate a bebelușului. Medicul va lua în considerare istoricul simptomelor și va adresa întrebări detaliate despre alimentație, somn și comportamentul copilului.
Colicile la bebeluși sunt o condiție comună în primele luni de viață, caracterizată prin episoade de plâns excesiv și inconsolabil. Colicile la bebeluși reprezintă episoade de plâns și agitație intense, caracterizate de plânsul persistent al bebelușului, în special în aceeași perioadă a zilei, de obicei seara, fără o cauză medicală evidentă. În cazul în care aceste metode eșuează, este important să fie consultat pediatrul înainte de administrarea oricărui remediu naturist sau medicamentos.
În cazul în care copilul este alăptat natural, unele alimente din dieta mamei pot contribui la colici. Prin urmare, ar putea fi util ca mama care alăptează natural să adopte un stil de viață cât mai sănătos și să încerce să elimine temporar anumite alimente pentru a vedea dacă starea bebelușului se îmbunătățește. Alimentele comune pentru mamă care pot agrava colicile includ lactatele, cafeaua, ciocolata și alimentele picante. Înlocuirea acestor alimente cu opțiuni mai ușoare și mai digerabile poate ajuta la reducerea simptomelor colicilor.
Din perspectiva psihologică, specialiștii în parenting îndrumă părinții să își acorde din când în când pauze de la responsabilitățile pe care le au în raport cu cel mic pentru a petrece câteva ore în compania partenerului sau a prietenilor, pentru a medita, a se plimba, citi o carte sau pentru a efectua o rutină de îngrijire corporală mai lungă. Aceste perioade scurte de deconectare de la responsabilitățile parentale au ca efect benefic diminuarea riscului de apariție al epuizării, depresiei postpartum, al sentimentului de frustrare ori neputință care, pe fondul oboselii, poate genera accese de furie.
