Potrivit celor două organizații, scopul acestei campanii este de a pune în lumină importanța sănătății mintale a mamelor și de a aborda problema des întâlnitei depresii în rândul femeilor pe parcursul maternității. La baza acestui proiect stă linia de asistență telefonică gratuită 0374.451.362, operată 24/7 de un grup dedicat de psihologi voluntari pregătiți să ofere suport emoțional și asistență în timpul perioadelor stresante și pline de incertitudine cu care femeile se pot confrunta pe parcursul maternității.
„Lansarea acestei campanii coincide cu aniversarea a 4 ani de depreHUB, primul hub antidepresie din România care promovează sănătatea mintală prin servicii și instrumente de urgență și sprijin psihosocial 24/7, la nivel național. Extindem acum proiectul nostru și, în parteneriat cu Asociația Moașelor Independente, ne adresăm în special femeilor, gravidelor și mamelor.”
Stresul cotidian, falsele modele din social media de mame «perfecte», diferențele dintre generații în ceea ce privește abordarea maternității, rolul copilului în familie astăzi și modelul extrem de concurențial de educație pune presiune pe rolul mamei. Nu ajută nici noile constructe familiale unde căsătoria sau familia formată nu mai sunt baza securizantă a unei mame.
Apoi, vârsta tot mai înaintată a mamei o face să aibă tot mai multe frici sau exigențe despre cum va fi ca mama. Toate aceste detalii ar fi extrem de util să fie descoperite și fixate într-un proces măcar de dezvoltare personală dacă nu într-unul psihoterapeutic. Nu avem cum să știm ce nu știm!
„Este important să conștientizăm că depresia în timpul sarcinii și postpartum este o afecțiune medicală și că există sprijin și tratament disponibile, cum ar fi consilierea, psihoterapia și, în unele cazuri, medicamente prescrise de un medic specialist. Dacă întâmpini simptome de depresie, tu sau o persoană pe care o cunoști, este important să solicitați ajutor de specialitate cât mai curând posibil. Este esențial să știm că sănătatea noastră mintală este la fel de importantă ca cea fizică, iar campania MAMA își propune să aducă acest lucru în prim-plan. Totodată, campania noastră pune accentul și pe rolul esențial al tatălui și al familiei extinse în păstrarea unei stări de bine mintale pentru mamă.
Ce este depresia postpartum și depresia perinatală?
Depresie prenatală: Acest tip de depresie apare în timpul sarcinii și poate fi influențată de schimbările hormonale, stresul, anxietatea legată de sarcină sau alți factori. Depresie postpartum: Această formă de depresie apare după naștere și poate afecta până la 20% dintre femei. Simptomele pot fi similare cu cele ale depresiei prenatale, dar pot include și o intensificare a sentimentelor de tristețe, vinovățire sau de a nu fi o mamă bună. Depresie perinatală: Acest termen include atât depresia prenatală, cât și cea postpartum, acoperind perioada de la concepție până la un an după naștere.
Potrivit Asociației Happy Minds, numărul femeilor care se pregătesc să devină mame, dar care trăiesc și simptome de depresie, a crescut față de anii trecuți. Potrivit datelor înregistrate la Helpline depreHUB, în 2023 au fost preluate 1.752 de apeluri, dintre care 1.584 de apeluri unice. Dintre persoanele care au apelat, 37% s-au confruntat cu depresie, 30% cu anxietate, 8% cu tentativă de suicid, 3% cu adicție și 22% cu alte patologii.
Factori și manifestări
Depresia postpartum este determinată în principal de modificări hormonale semnificative și bruscă care apar imediat după naștere. Astfel, nivelurile de hormoni feminini scad puternic în orele imediat următoare nașterii. De asemenea, nivelul de hormoni tiroidieni poate să scadă puternic după naștere, dezvoltându-se o deficiență tiroidiană care poate produce depresie. La inițierea alăptării, dezinhibarea hipofizei și creșterea nivelului de prolactină se fac și pe seama scăderii nivelului de dopamină din anumite regiuni ale creierului. Scăderea dopaminei este corelată cu apariția simptomelor depresive, a anxietății și a gândurilor obsesive.
Factori sociali: lipsa sprijinului social poate provoca depresie postpartum. Violenta domestica, abuzul în diverse forme poate fi un factor cauzator în dezvoltarea bolii. Stilul de viață: obiceiurile alimentare, somnul și activitatea fizică pot influența apariția depresiei postpartum. Vitamina B6 este implicată în depresia postpartum prin conversia sa în triptofan și, mai târziu, în serotonină, care afectează starea de spirit. Ciclul somnului influențează riscul de depresie, iar scăderea duratei și calității somnului este asociată cu depresia postpartum.
Screening-ul pentru depresia postnatala poate fi făcut în 2 până la 6 luni după naștere. Edinburgh Postnatal Depression Scale (EPDS) este un chestionar de 10 întrebări despre starea psihică din ultimele 7 zile, necesar să fie completat cu medicul, pentru clarificări. Acest test nu diagnostichează singur depresia postpartum, ci oferă un punct de plecare pentru teste clinice suplimentare.
Tratament și gestionare
Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) și psihoterapia interpersonală sunt utilizate pentru gestionarea depresiei postpartum. Medicul psihiatru poate prescrie antidepresive potrivite în depresia postnatala. O combinație de terapie și medicamente antidepresive este recomandată de obicei în depresie moderată până la severă. ISRS (inhibitori ai recaptării serotoninei) sunt de alegere, iar ISRN sau mirtazapina pot fi recomandate dacă ISRS nu sunt eficiente. Brexanolone poate accelera revenirea hormonală post-nastere, dar efectele adverse necesită spitalizare și monitorizare, motiv pentru care nu este disponibil la scară largă.
În cazul alăptării, majoritatea antidepresivelor pot fi administrate în siguranță, cu risc redus pentru sugar. Este important să discutați cu medicul despre opțiunile potrivite dacă alăptați. În afara tratamentului medicamentos, suportul în familie, consilierea și terapia de cuplu pot facilita recuperarea.
Prevenție și sprijin
Prevenția depresiei postpartum e axată pe un set de măsuri: alocarea timpului pentru îngrijirea fizică și mentală, menținerea unei rutine de somn, exerciții fizice, alimentație sănătoasă și sprijin social; înscrierea în grupuri de mămici sau proaspăt părinți; solicitarea sprijinului consultantului în lactație; menținerea unui dialog deschis cu partenerul și familia despre emoții și dificultăți.
Rolurile partenerei, tatărului și familiei
Campania subliniază importanța rolului esențial al tatălui și al familiei în păstrarea unei stări de bine mintale pentru mamă. Suportul emoțional, practic și social poate facilita procesul de adaptare la noua realitate a maternității și poate reduce severitatea simptomelor depresive.
Semne de alarmă pentru a cere ajutor imediat
Orice manifestări severe, cum ar fi idei suicidare, gânduri de a face rău sugarului, comportamente care pun în pericol siguranța copilului sau incapacitatea de a se îngriji pe sine sau pe copil, necesită intervenție medicală de urgență. Dacă simptomele persistă sau se agravează, este indicat să contactați imediat un specialist în sănătate mintală.
Ce pot face în clinici?
În cadrul clinicilor, se pot beneficia de oportunități de psihoterapie pentru a depăși probleme frecvente după naștere, cum ar fi anxietatea, tristețea și schimbările de dispoziție. Medicul poate recomanda un plan combinat de terapie și medicație, dacă este necesar, precum și monitorizare atentă a mamei și a copilului pe durata tratamentului.
Cum să învingi DEPRESIA? Tot ce trebuie să știi
Resurse utile
Depresia postpartum este o afecțiune medicală reală, tratabilă, iar intervenția timpurie crește considerabil șansele de recuperare. Urmăriți liniile de asistență orașelor dvs., consultați un psiholog sau psihiatru, și implicați familia în procesul de sprijin și îngrijire a copilului.
tags: #consiliere #mentinere #sarcina #si #pentru #depresia
Postări populare:
- Ghid complet despre Clostilbegyt: clomifen citrat și aplicarea sa
- Beneficiile tratamentului Kallos cu Placenta
- Beneficiile kinetoterapiei în primul trimestru
- Impactul utilizării suzetei asupra dezvoltării dentare la copii
- Informații esențiale despre sănătatea femeii cu cel mai bun oncolog ginecolog Cluj