Constipația în sarcină: Află de ce apare, semnele de alarmă și cum să o gestionezi eficient

Desi constipatia este considerata o tulburare minora in sarcina, cele mai multe viitoare sau foste mamici stiu ca este extrem de deranjanta. Dealtfel, ea reprezinta al doilea motiv de origine gastrointestinala dupa greata/voma pentru care gravidele se adreseaza medicului curant si poate ajunge uneori, rar, la complicatii ca fecalomul (compactarea materiilor fecale in sigmoid) sau sangerari vaginale determinate de efortul de a defeca. Procentual, 11 pana la 38% din gravide sufera de constipatie, cel mai sever in al doilea trimestru de sarcina. Constipatia este descrisa fie ca scaune cu frecventa scazuta, fie cu eliminare dificila. Exista o multitudine de cauze care duc la aceasta situatie in timpul sarcinii, functie de care se va institui si tratamentul adecvat.

Sarcina in sine, prin modificarile sale anatomice si fiziologice, este o stare care predispune la constipatie. Cresterea nivelului de progesteron si scaderea unui alt hormon mai putin cunoscut, motilina, fie datorat graviditatii, fie suplimentelor recomandate pentru mentinerea unei sarcini delicate, duce la relaxarea musculaturii netede intestinale cu cresterea timpului de tranzit al materiilor fecale. Un alt efect este cresterea reabsorbtiei apei din acestea din urma, datorita stationarii prelungite in intestine, si “uscarea” lor. Scaderea activitatilor fizice odata cu avansarea in sarcina si cresterea materna in greutate contribuie la instalarea constipatiei. Deasemenea, o serie de suplimente pe baza de fier si/sau calciu recomandate de medic au acest efect secundar, depinzand foarte mult de terenul fiecarei paciente. Mai tarziu, uterul cu volum mult marit incetineste avansarea materiilor fecale prin intestin prin compresie directa. De la simplul disconfort pana la un efort excesiv de defecatie care poate duce la distrugerea nervului pudendal cu pierderea suportului asigurat de musculatura pelvina si facilitarea prolapsului genital, constipatia nu este de neglijat si impune o evaluare atenta si o selectare a mijloacelor de management cele mai potrivite pacientei in cauza pentru ameliorarea acestei stari si evitarea complicatiilor.

Evaluarea si diagnosticul

Evaluarea clinica presupune un istoric atent in cursul anamnezei pentru a vedea care este rutina obisnuita a pacientei in cauza si daca exista cauze predispozante diferite de sarcina in curs: Care era frecventa scaunelor inainte de sarcina, cum s-a modificat aceasta in gravide, daca existau masuri terapeutice sau de stil de viata si alimentatie care duceau la ameliorarea sau disparitia constipatiei si pe ce perioada, daca exista situatii patologice asociate si daca au aparut complicatii. Managementul se face prin urmarea unor pasi logici: identificarea si, acolo unde este posibil, evitarea sau inlocuirea factorilor cauzatori; identificarea si managementul cauzelor; incurajarea mobilizarii fizice si a aportului hidric adecvat de aproximativ 2l/zi; cresterea aportului alimentar zilnic de fibre; incurajarea defecatiei la aparitia impulsului de evacuare; si, daca strategiile non-medicamente nu au efect, utilizarea, pentru o perioada scurta, a laxativelor administrate sub supraveghere.

Cauzele principale ale constipatiei in sarcina

Modificari hormonale: cresterea nivelului de progesteron determina relaxarea muschilor netezi ai tractului digestiv si incetinirea tranzitului intestinal; deshidratarea si modificari ale echilibrului apei pot agrava.
Presiunea mecanica a uterului marit asupra rectului si intestinelor, mai ales in trimestrul II si III, favorizeaza dificultatea evacuarii.
Scaderea activitatii fizice si cresterea in greutate materna contribuie la incetinirea motilitatii intestinale.
Suplimentele pe baza de fier si/sau calcio pot provoca constipatie la unele paciente.
Disfunctiile pelvine si alti factori patologici pot facilita constipatia si complicatiile.

Simptomele constipatiei la gravide

Scaune rare si dificile de eliminat, cu eliminare lenta a materiilor fecale.
Senzația de evacuare incompletă chiar și după un scaun.
Dureri abdominale, balonare si gaz afectând confortul zilnic.
Disconfort general si iritabilitate legate de problema digestivă.

Tratamente permise in sarcină pentru constipație

Tratamentul se bazează pe modificări ale stilului de viață, urmate de laxative permise în sarcină, în cazul în care efectele dietetice nu sunt suficiente. Există patru optiuni principale, în ordinea preferinței, prezentate succinct:

I. Laxative de volum

Mașcarea volumului conținutului intestinal; debut 48-72 h; necesită hidratare minim 2,5l/zi; nu se folosesc seara. Exemple: psyllium (Metamucil), tarate de grâu.

II. Laxative osmotice

Fluidifica si cresc volumul; debut 24-72 h; este forma a doua de tratament, cu hidratare adecvata si fibre. Exemple: lactuloza (Duphalac), sorbitol, macrogol (Forlax, Fortrans), clisme saline (Microlax), supozitoare cu glicerină.

III. Laxative emoliente si lubrefiante

O parte mai sigura in timp ce nu sunt eficiente singure; utile la pacientele cu hemoroizi sau fisuri anale. Debut 24-72 h. Exemple: docusat de sodiu (Colace, Sintolax), ulei de parafina.

IV. Laxative de contact sau stimulatoare iritante

Ultima solutie, pentru constipatie severa sau asociata cu opioide; utilizate ocazional, pot declansa travaliul si sunt contraindicate in ocluzie intestinală. Debut 6-12 h. Exemple: ulei de ricin, senna, revent, bisacodil.

Ca si încheiere, constipatia este frecventa in sarcina, afectand pana la 1 din 3 paciente, dar reprezinta o tulburare minora cu multiple posibilitati de abordare. Important este sa discutati deschis cu medicul curant si sa nu folositi tratamente „dupa ureche“, ci sa alegeti planul potrivit pentru fiecare sarcina in parte. Scopul este sa usuram parcursul mamicii si sa prevenim complicatiile.

Complicatii si precauții

Netratata, constipatia poate duce la fecalom si ocluzie parțială sau completă, durerii severe si balonare; constipația severă poate exercita presiune asupra vezicii urinare si poate crește riscul de hemoroizi sau prolaps rectal. Forțarea scaunului poate crește presiunea intraabdominala si poate stimula contracțiile uterine sau contribuie la travaliu prematur.

Prevenire si recomandari pentru viitoarele mamici

Creste aportul de fibre: cereale integrale, tarate, legume, fructe uscate sau proaspete, fasole si linte.
Urmareste un aport hidric adecvat: in jur de 2 litri pe zi din apa, supe, lapte si sucuri neindulcite.
Fii activă: plimbări zilnice si activitate fizică moderată recomandate de medic.
Evita tratamentele „dupa ureche“ si consultă medicul înainte de a lua laxative.
Abordează în avans posibile alergii sau intoleranțe alimentare atunci când introduci alimente bogate in fibre treptat.

Discutiile cu medicul curant sau cu echipa multidisciplinara pot ghida alegerea celei mai sigure variante de tratament pentru tine si sarcina ta unica. Este sarcina noastra, ca medici, sa va usuram parcursul de mamici si sa plecati cu amintiri placute din cadrul Euromaterna!