A fi însărcinată înainte de 18 ani poate fi atât un motiv de bucurie, cât și un moment în care trebuie să se intervină, fiind nevoie de ajutor.
În România, 10% din totalul nou-născuților au mame cu vârste de până în 19 ani, se arată într-un studiu al Institutului Național de Statistică, din anul 2010.
Multe fete consideră că nu vor rămâne niciodată însărcinate. Însă șansele sunt mari, pentru că, probabil, nu sunt destul de informate, nu știu căror riscuri se expun (inclusiv cu referire la bolile sexuale), nu discută cu părinții înainte să își înceapă viața sexuală.
Mai presus de toate, ar fi indicat să discute cu unul din părinți, să spună ce temeri are și să încerce să ia decizii împreună cu el sau cu ei. Sprijinul familiei este foarte important și ajută psihologic foarte mult tânăra să ia deciziile viitoare.
Pentru confirmarea temerilor, trebuie să se facă un test de sarcină. Aceasta este una din cele mai sigure modalități prin care se depistează o sarcină, este simplă, ușoară, ieftină și nu doare. Testul se realizează odată cu întârzierea menstruației, prin detectarea hormonilor specifici sarcinii în urină.
Dacă pe test apare o singură liniuță, înseamnă că este negativ, însă nu se exclude sarcina! De aceea, trebuie reținut faptul că, pentru a fi eficient, testul se realizează la o săptămână după ce a întârziat menstruația.
După acest pas, dacă testul arată două liniuțe, adică este pozitiv și ca atare tânăra a rămas însărcinată înainte de 18 ani, părintele trebuie să meargă cu tânăra la ginecolog sau la un centru de planning familial. Acolo, o sa i se mai facă un test, prin prelevarea urinei, și i se va da libertatea să decidă dacă vrea să păstreze sau nu copilul.
Oricât de interesant ar fi internetul și oricât de multe lucruri pot fi aflate prin intermediul lui, tot părinții sunt cei mai buni ascultători și sfătuitori, pentru că, în cele din urmă, ei sunt singurii care vor binele copiilor lor. Apelarea la sfaturile părinților, atunci când nu mai există alte posibilități, înspăimântă cele mai multe dintre adolescente, însă devine și cea mai bună cale de urmat. Așadar, păstrarea sau avortarea viitorului copil este o decizie pe care orice minoră o va lua împreună cu părinții.
Riscurile sarcinii la adolescență
Sarcina la vârsta adolescentei reprezintă sarcina la femeile cu vârste mai mici de 19 ani. O femeie poate rămâne însărcinată la orice vârstă, după prima menstruație, dacă are contact sexual vaginal cu un barbat.
Adolescentele prezintă un risc mai mare de a dezvolta hipertensiune arterială legată de sarcină (preeclampsie) și complicațiile legate de aceasta, față de mamele de vârstă medie. Riscurile sunt mari de a avea o naștere prematură și o greutate mică la naștere a copiilor.
Adolescentele însărcinate au, de asemenea, un risc mai crescut de a deveni anemice. Anemia reprezintă scăderea numărului de globule roșii din sânge.
Mecanismul nașterii este mult mai periculos pentru o adolescentă decât pentru o femeie de 20 de ani sau mai mult.
Adolescentele sunt de obicei speriate și îngrijorate când află diagnosticul de sarcină. Ele se simt izolate și deprimate, fiindu-le teamă să spună familiei și prietenilor.
Foarte multe adolescente gravide abandonează școala, fără a mai reveni să își termine studiile.
O sarcină sănătoasă, la termen, durează 40 de săptămâni. Un copil care este născut înainte de 37 de săptămâni de sarcină este considerat prematur. Uneori, copiii prematuri nu au o dezvoltare completă a organismului, inclusiv a creierului.
Copiii prematuri tind să fie și subponderali. Sugarii subponderali pot avea probleme cu respirația și hrănirea.
Persoanele care au fost născute prematur, când ajung adulte, sunt susceptibile la boli, cum ar fi diabetul și afecțiunile cardiace.
Fumatul de țigară inhalat în timpul sarcinii poate să scadă greutatea la naștere a copilului. De asemenea, fumatul poate să provoace nașterea prematură. Drogurile și alcoolul pot avea efecte foarte grave asupra mamei și copilului.
La nivel global, complicațiile sarcinii și nașterii se numără printre principalele cauze de deces la fetele cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani.
Aceste riscuri apar în parte deoarece corpul adolescentei, inclusiv structurile pelvine și sistemele de organe, este încă în dezvoltare și poate fi mai puțin pregătit să susțină o sarcină completă și nașterea, ceea ce poate crește complicațiile obstetricale.
Din punct de vedere medical, minorele însărcinate sunt mai predispuse decât femeile adulte la complicații precum tensiunea arterială ridicată asociată sarcinii (inclusiv preeclampsia și eclampsia), infecții și anemie, iar copiii lor se confruntă cu un risc mai mare de naștere prematură, greutate mică la naștere și afecțiuni neonatale grave.
Mamele adolescente au riscuri medicale semnificativ mai mari în timpul sarcinii și nașterii deoarece organismul lor este încă în proces de maturizare și adesea se confruntă cu provocări nutriționale și de îngrijire a sănătății pe care adulții nu le întâlnesc.
O preocupare majoră în cazul sarcinii la adolescență o reprezintă preeclampsia și eclampsia, care se manifestă prin hipertensiune arterială și sunt mai frecvente în cazul sarcinilor la adolescente decât în cazul femeilor mai în vârstă. Aceste tulburări pot afecta organele vitale și, dacă nu sunt tratate, pot pune în pericol atât mama, cât și copilul.
Anemia este, de asemenea, frecventă în rândul mamelor adolescente, adesea ca urmare a unei alimentații inadecvate și a cerințelor fizice mai mari în timpul sarcinii. Anemia poate lăsa tinerele mame obosite și slăbite și este asociată cu rezultate mai slabe pentru copil, inclusiv greutate mică la naștere.
Tinerele mame sunt expuse unui risc mai mare de naștere prematură, adică naștere înainte de termen. Bebelușii născuți prematur sunt mai susceptibili la probleme de sănătate imediate și la probleme de dezvoltare pe termen lung, ceea ce, la rândul său, crește nevoia de îngrijire neonatală specializată.
Deoarece creșterea scheletului multor adolescente, în special a bazinului, nu este completă, acestea sunt mai susceptibile de a suferi complicații la naștere, cum ar fi disproporția cefalopelviană, situație în care capul bebelușului nu poate trece cu ușurință prin canalul de naștere.
Riscuri neonatale și pe termen lung pentru copil
Copiii născuți din mame adolescente sunt mai predispuși să se confrunte cu probleme de sănătate imediate și pe termen lung decât cei născuți din mame adulte. Experții MedLife explică faptul că organismul adolescentelor poate fi mai puțin pregătit să susțină creșterea optimă a fătului, iar factorii sociali, cum ar fi îngrijirea prenatală inadecvată și alimentația deficitară a mamei, pot agrava starea de sănătate a nou-născutului.
Una dintre cele mai frecvente constatări este incidența mai mare a nașterilor premature și a greutății scăzute la naștere în rândul copiilor născuți din mame adolescente. Bebelușii se nasc înainte de termen și sunt mai mici decât se așteaptă pentru vârsta lor, ceea ce crește riscul de dificultăți respiratorii, slăbirea funcției imunitare și instabilitate metabolică în perioada neonatală.
Chiar și copiii născuți cu doar câteva săptămâni mai devreme pot avea probleme cu respirația, alimentația, reglarea temperaturii și sunt mai predispuși să necesite îngrijire neonatală specializată.
Deoarece greutatea mică la naștere și nașterea prematură afectează dezvoltarea organelor și a creierului, acești copii au o probabilitate crescută de probleme de dezvoltare pe termen lung, inclusiv dificultăți cognitive și de învățare, dezvoltare mai lentă a limbajului și probleme de comportament pe măsură ce cresc.
Sugarii născuți din mame adolescente prezintă, de asemenea, un risc crescut de sindrom de moarte subită la sugari (SIDS), în mare parte legat de factori de risc prenatali și postnatali asociați, cum ar fi îngrijirea prenatală inadecvată, expunerea la fumul de țigară și alte riscuri de mediu sau comportamentale.
În cele din urmă, dacă dieta mamei în timpul sarcinii este inadecvată, fătul poate să nu primească nutrienți suficienți, ceea ce poate contribui la malnutriție și creștere deficitară atât înainte, cât și după naștere.
Implicații psihosociale și educaționale
Sarcina la adolescente are adesea implicații psihosociale și educaționale profunde, care depășesc cu mult aspectele medicale, afectând bunăstarea emoțională, relațiile sociale și perspectivele de viitor ale tinerelor mame. Specialiștii MedLife menționează că, deoarece adolescenții sunt încă în proces de dezvoltare socială și emoțională, a deveni părinte la o vârstă fragedă poate perturba etapele cheie ale vieții și le poate impune cerințe extraordinare în ceea ce privește resursele de care dispun pentru a face față situației.
Una dintre cele mai frecvente consecințe este riscul ridicat de abandon școlar. Multe mame adolescente se luptă să țină pasul cu cerințele academice din cauza presiunilor fizice și legate de timp ale sarcinii și îngrijirii copilului. Absenteismul, oboseala și stresul emoțional contribuie la scăderea performanțelor școlare, iar unele mame tinere nu își finalizează niciodată studiile, ceea ce, la rândul său, limitează oportunitățile de angajare și stabilitatea economică viitoare.
Mamele adolescente se confruntă frecvent cu stigmatizarea și izolarea socială. Atitudinea societății față de părinții adolescenți poate duce la judecăți și reducerea sprijinului din partea colegilor, făcând ca tinerele mame să se simtă alienate de rețelele lor sociale. Această stigmatizare se poate extinde și la mediul educațional, unde ele pot fi tratate diferit de profesori și colegi, izolându-le și mai mult și subminându-le încrederea.
Din punct de vedere emoțional, adolescentele trebuie să jongleze cu provocările psihologice normale ale creșterii și cu responsabilitatea semnificativă de a îngriji un copil. Această dublă povară le poate copleși abilitățile de adaptare în curs de dezvoltare, sporind stresul și vulnerabilitatea.
Din punct de vedere psihosocial, maternitatea survenită la vârste foarte tinere poate avea un efect negativ asupra mamelor, din cauza abandonului școlar, a probabilității mari de a trăi în sărăcie și a șomajului. De asemenea, copiii proveniți din mame minore sunt mai susceptibili de a deveni la rândul lor părinți în adolescență.
Sprijinul social insuficient (lipsa sprijinului din partea familiei sau a tatălui copilului) poate afecta psihicul adolescentei (instalându-se frica, izolarea, depresia) și compromite reintegrarea în societate.
Recomandări pentru un management de succes al sarcinii
Pentru gestionarea cu succes a sarcinii la mamele adolescente, este esențial să se înceapă îngrijirea prenatală timpurie și frecventă. Adolescentele beneficiază de inițierea îngrijirii imediat ce sarcina este confirmată, ideal în primul trimestru, astfel încât medicii să poată monitoriza creșterea fătului, să evalueze sănătatea mamei (inclusiv greutatea, tensiunea arterială și anemia) și să ofere îndrumare în timp util pe tot parcursul sarcinii.
Vizitele prenatale adecvate îmbunătățesc detectarea și gestionarea potențialelor complicații și sunt asociate cu rezultate mai bune atât pentru mamă, cât și pentru copil.
Pe lângă vizitele clinice, consilierea psihologică și socială joacă un rol cheie. Experții MedLife arată că sprijinul psihosocial structurat, cum ar fi consilierea, grupurile de sprijin între colegi și programele educaționale, poate îmbunătăți bunăstarea emoțională, dezvolta abilități de adaptare și încuraja comportamente care promovează sănătatea la tinerele mame. Un astfel de sprijin ajută, de asemenea, la abordarea anxietății și stresului legate de sarcină, responsabilitățile parentale și tranzițiile de viață.
Nutriția este un alt element fundamental al îngrijirii. Deoarece adolescentele sunt încă în creștere și au cerințe nutriționale crescute, este important să se pună accentul pe o dietă sănătoasă și echilibrată, care să răspundă nevoilor atât ale mamei, cât și ale fătului. Medicii colaborează adesea cu tinerele gravide pentru a le îmbunătăți obiceiurile alimentare, punând accentul pe alimentele integrale, ajustând obiceiurile alimentare și implicând sprijinul familiei pentru a face alegerile sănătoase mai practice în viața de zi cu zi.
În cele din urmă, sprijinul din partea tatălui copilului și a familiei poate influența în mod semnificativ experiențele și rezultatele sarcinii.
În scopul prevenirii sarcinilor nedorite în rândul adolescentelor, precum și al păstrării sănătății fizice și psihice, este nevoie de o strategie complexă, bazată pe câteva elemente esențiale.
Îmbunătățirea condițiilor sociale prin asigurarea unui loc de muncă, în mod deosebit în cazul familiilor adolescenților care trăiesc în zone defavorizate.
Programe de dezvoltare a tinerilor, în speță a adolescenților, care să-i implice și pe membrii familiei.
În cazul în care tinerele ajung în situația de a fi însărcinate, este deosebit de important ca ele să nu fie marginalizate. Este important ca, odată devenite mame, să fie tratate cu respect, să fie ajutate să-și recapete încrederea în forțele proprii și încrederea că pot deveni părinți buni.
Este important ca tinerii tați să fie conștienți de importanța lor și să fie determinați să urmeze cursuri de educație parentală.
Tinerele mame au nevoie de consiliere în domeniul contraceptiv, pentru a evita repetarea unei sarcini la scurt timp după prima.
În cazul în care adolescenta se prezintă la cabinet, este important ca medicul ginecolog să aloce mai mult timp acestui caz, fiind o pacientă dintr-o categorie specială. În primul rând, pacienta va fi informată asupra bolilor cu transmitere sexuală și a riscurilor pe care le reprezintă acestea pentru sănătatea pacientei. Apoi va fi consiliată în ceea ce privește metodele contraceptive.
Atât timp cât pacientele nu vor beneficia de contracepție, este foarte probabil să fie afectate atât din punct de vedere fizic, cât și mintal.
Singura modalitate 100% sigură este evitarea contactului sexual.
Dispozitivul intrauterin (steriletul): acesta reprezintă un dispozitiv pe care medicul îl implantează în uter. Procedura este bine tolerată, iar spitalizarea nu este necesară.
Implantul contraceptiv: prin această metodă sunt eliberați anumiți hormoni ce vor bloca sarcina până la 3 ani. Tehnica este reprezentată de introducerea sub pielea brațului a unui baston de plastic foarte mic.
Prezervativul: utilizarea corectă a prezervativului poate împiedica o sarcină.
Buretele contraceptiv: acești bureți sunt tratați cu spermicid și blochează spermatozoizii să intre în uter.
Alte metode: pilulele contraceptive și plasturii au efect asupra nivelului hormonal.
Diafragma este un dispozitiv care trebuie plasat în vagin înaintea unui act sexual.
În timpul sarcinii, întâlnirile cu medicul vor fi destul de dese. În primele șase luni, ar trebui efectuată minim o întâlnire pe lună. În ultimele luni de sarcină, medicul poate fi consultat chiar și săptămânal. La cabinetul medicului, gravida va fi cântărită și măsurată. De asemenea, valorile tensiunii arteriale, ale pulsului și ale frecvenței respiratorii trebuie să fie înregistrate.
Sarcina după 35 de ani
Multe dintre femei aleg să amâne o sarcină până după 30 de ani, ca urmare a dorinței de a-și construi o carieră stabilă. Aceasta pentru că își doresc stabilitate și siguranță financiară.
Asadar, în ultimii ani a crescut numărul de sarcini după 35 de ani. De aceea, este important a cunoaște care sunt provocările unei astfel de sarcini și cum pot fi acestea depășite.
Da, sarcina este posibilă și după vârsta de 35 de ani. Pot exista unele dificultăți, mai ales în ceea ce privește obținerea sarcinii. Aceasta apare ca urmare a reducerii numărului de ovocite și de modul în care acestea răspund la hormoni. Astfel că, probabilitatea unei femei de a rămâne însărcinată este de aproximativ 66%.
În cazul în care o femeie nu rămâne însărcinată după 6 luni de raporturi sexuale neprotejate, este necesar a consulta medicul, în vederea unei evaluări clinice.
Varsta mamei este foarte importanta pentru fiziologia normala a unei sarcini. Astfel, cu cat varsta creste, cu atat riscurile unei sarcini sunt mai mari.
Ovocitele femeii sunt aceleași încă de la naștere, pe parcursul vieții acesteia nu se mai formează altele. Ca urmare, acestea pot suferi unele modificări morfologice în timp, ceea ce face ca riscul de apariție al anomaliilor cromozomiale să crească semnificativ.
Aberațiile cromozomiale pot apărea indiferent de vârsta mamei, dar incidența acestora este mai crescută la femeile de peste 35 de ani. La acestea, cea mai frecventă anomalie cromozomială este reprezentată de trisomii (prezența unei copii suplimentare a cromozomilor, în loc de două, existând trei).
Riscul de apariție al sindromului Down (trisomia 21) crește de aproximativ trei ori în cazul mamelor de 35 de ani, comparativ cu cele de 25 de ani. Astfel, 1 din 400 de copii este diagnosticat cu sindromul Down.
Avortul spontan are un risc de apariție de aproximativ două ori mai mare în intervalul de vârstă 35-40 de ani, comparativ cu mamele mai tinere. Acesta este de aproximativ 20%.
În ceea ce privește incidența avortului spontan, nu doar vârsta mamei este responsabilă de creșterea acesteia, ci și vârsta tatălui. Dacă tatăl are peste 40 de ani, rata de avort spontan este considerabil mai crescută.
Avortul spontan poate apărea ca urmare a:
- anomaliilor cromozomiale incompatibile cu viața;
- pierderii elasticității uterului;
- scăderii vascularizației.
Diabetul gestational este o afecțiune care prezintă aceleași caracteristici ca și diabetul de tip I sau II, dar care apare doar în sarcină. Incidența diabetului gestational este mai crescută la femeile în vârstă.
De aceea, pentru a-l preveni, sunt importante următoarele:
- adoptarea unei diete echilibrate nutrițional;
- reducerea cantității de alimente bogate în glucide;
- practicarea exercițiilor fizice (plimbare, sport);
- controlul periodic la medic.
Este important a monitoriza nivelul glicemiei pe parcursul sarcinii. Iar în cazul în care diabetul gestational se instalează și nu poate fi controlat prin alimentație, este esențială respectarea tratamentului medicamentos recomandat de către medic.
Dacă diabetul gestational nu este controlat, pot apărea complicații, precum:
- malformații congenitale;
- nașterea unui făt macrosom (acesta va cântări peste medie);
- naștere dificilă;
- risc crescut al fătului de a dezvolta diabet.
Placenta previa este o afecțiune ce se caracterizează prin acoperirea colului uterin de către placentă. Riscul de apariție al acestei patologii este mai crescut la femeile în vârstă.
În cazul în care se stabilește diagnosticul de placentă previa este important a respecta indicațiile medicului.
Nașterea prin cezariană este necesară într-o proporție mai mare la femeile însărcinate, de peste 30 de ani. Aceasta este determinată de faptul că în cazul unei astfel de sarcini, riscul de apariție al complicațiilor este mai ridicat. În plus, femeile în vârstă întâmpină și unele dificultăți în cursul travaliului.
Situațiile în care copilul dezvoltă o afecțiune cognitivă pe parcursul vieții sunt mai numeroase în cazul sarcinilor al căror tată are vârsta peste 40 de ani. Cercetările care au studiat efectul vârstei tatălui asupra afectării cognitive a copilului au demonstrat că există un risc mai mare de a dezvolta următoarele:
- tulburări din spectrul autist;
- schizofrenie;
- dificultăți de concentrare;
- tulburări de memorie;
- obținerea unor rezultate mai scăzute la școală.
Alte studii au evidențiat și o incidență mai mare a acondroplastiei la copii ce au tați cu vârsta de peste 40 de ani. Acondroplastia este o patologie ce apare ca urmare a unor mutații ale genelor. Aceasta se manifestă printr-o creștere încetinită a oaselor.
Sarcina gemelară este mai frecventă la persoanele mai în vârstă. De asemenea, incidența este mai crescută la femeile care au avut sarcini în trecut.
Un alt motiv pentru care femeile peste 35 de ani au o sarcină gemelară este reprezentat de procesele tehnicilor de reproducere asistată. În cadrul acestora, este stimulat ovarul să producă ovocite. În unele cazuri, ovarul este stimulat excesiv, conducând la eliberarea a mai mult de un ovocit. În acest mod, se formează sarcina gemelară.
Teste și controale necesare în cazul unei sarcini peste 35 de ani
În cazul unei mame de peste 35 de ani, pentru monitorizarea sarcinii sunt esențiale unele teste și investigații. Astfel, în cadrul examenului clinic al mamei se urmăresc:
- valoarea tensiunii arteriale;
- glicemia;
- hemoglobina glicată;
- retentia de apă.
Depistarea afecțiunilor genetice se face prin intermediul unor teste prenatale, precum:
- screeningul translucenței nucale;
- amniocenteza;
- biopsia de vilozități coriale.
De asemenea, pot fi efectuate și unele analize de sânge.
În primul trimestru de sarcină este indicat dublul test de sarcină. Acesta este compus din examinarea ecografică și determinarea unor markeri biochimici fetali. În cadrul testului, pot fi depistate:
- sindromul Edward (trisomia 18);
- sindromul Down (trisomia 21);
- sindromul Patau (trisomia 13).
În cel de-al doilea trimestru de sarcină se efectuează triplul test. Prin intermediul acestui test sunt determinați unii markeri serici, precum:
- alfa feto-proteina;
- hormonul corion gonadotropic uman;
- estradiolul neconjugat.
Pentru determinarea riscului afecțiunilor genetice, valorile acestor markeri sunt corelate cu:
- vârsta mamei;
- rasa;
- greutate;
- fumătoare sau nefumătoare;
- numărul de sarcini;
- tehnicile de reproducere asistată (dacă s-a apelat la ele);
- vârsta gestațională.
Copilul unei mame de peste 35 de ani are un risc mai mare de a prezenta anomalii cromozomiale. Acestea pot fi depistate însă prin analiza lichidului amniotic.
Riscul femeii însărcinate de a dezvolta preeclampsie este mai ridicat. În astfel de situații, este necesară nașterea prin cezariană. Există și situații în care femeile pot avea o naștere vaginală, deși numărul acestora este redus.
Cum te pregătești pentru sarcina dacă ai peste 35 de ani?
Pregătirea pentru sarcină este extrem de importantă atât pentru mamă, cât și pentru o dezvoltare optimă a copilului. Cele mai bune recomandări le oferă medicul, așa că nu ezita să efectuezi un consult dacă îți dorești un copil. Acesta îți poate oferi cele mai bune sfaturi cu privire la dieta și suplimentele alimentare indicate. De asemenea, îți va răspunde și la întrebările pe care le ai și îți va clarifica orice nelămurire.
Înainte de a rămâne însărcinată este util a renunța la fumat, alcool sau la consumul altor substanțe care ar putea afecta starea de sănătate a copilului. Acestea nu influențează doar sarcina, ci și organismul mamei.
În cazul oricărei sarcini se evaluează și dacă mama prezintă anumite infecții, care ar putea afecta sarcina. Astfel, se efectuează teste pentru determinarea următoarelor infecții:
- hepatita B;
- hepatita C;
- sifilis;
- infecția cu HIV (virusul imunodeficienței umane);
- rubeola.
Alte teste indicate pentru femeile peste 35 de ani care doresc să rămână însărcinate sunt:
- hemoleucograma;
- nivelul de vitamina D;
- sumar de urină.
Avantajele unei sarcini peste 35 de ani
Chiar dacă cele mai puține riscuri ale unei sarcini sunt dacă femeia are până în 30 de ani, există unele beneficii și dacă depășește această vârstă. Printre acestea, se află:
- stabilitate financiară;
- posibilitatea dedicării mai mult timp creșterii copilului;
- durata de viață mai lungă;
- declinul cognitiv este mai redus și devine prezent la vârste mai înaintate.
De asemenea, venirea pe lume a unui copil este un eveniment pentru care ambii parteneri necesită a fi pregătiți. Așadar, în unele cazuri, așteptarea poate fi benefică pentru parteneri pentru a se pregăti din punct de vedere emoțional și nu numai.
Cu toate acestea, este important de știut că o sarcină peste vârsta de 35 de ani prezintă unele riscuri, atât pentru mamă, cât și pentru copil.
Sarcina după 40 de ani
Da, sarcina după 40 de ani este posibilă. Există situații când este mai greu de obținut, dar chiar și așa, există femei care au o sarcină normală din punct de vedere fiziologic.
Este important ca în cazul unei mame de peste 40 de ani, aceasta să meargă periodic la medic pentru control. De asemenea, este esențial a adopta unele obiceiuri sănogene, care să contribuie la dezvoltarea normală a sarcinii. Dintre acestea, cele mai importante sunt:
- o dietă echilibrată nutrițional;
- respectarea unui program de somn;
- realizarea regulată a exercițiilor fizice.
Șansele de a obține o sarcină fără intervenție din exterior sunt mult reduse după vârsta de 40 de ani. Aproximativ 44% dintre femei rămân însărcinate în mai puțin de 6 luni de raporturi sexuale neprotejate.
În cazul în care după 6 luni nu se obține sarcina, este important a consulta medicul. Acesta va efectua o examinare clinică și va recomanda unele investigații, cu scopul de a determina cauza pentru care sarcina se lasă așteptată.
Astfel, pot fi recomandate:
- ecografia de pelvis (evidențiază eventuale patologii la nivelul sistemului reproducător feminin, dar și prezența foliculilor ovarieni);
- analize de sânge;
- determinarea rezervei ovariene (prin determinarea concentrației hormonului anti-Mullerian și a hormonului foliculostimulant - FSH).
Pentru a ușura obținerea sarcinii în caz de infertilitate, o femeie poate opta pentru următoarele variante:
- medicamente care stimulează ovulația;
- tehnici de reproducere asistată;
- inseminare intrauterină.
Obținerea unei sarcini după 35 de ani este posibilă, chiar dacă poate fi necesară apelarea la tehnicile de reproducere asistată. O astfel de sarcină prezintă mai multe riscuri comparativ cu sarcina unei femei mai tinere. Cu toate acestea, dacă sunt respectate recomandările medicului, aceasta poate decurge normal.
