Cu efectele exodului din ultimele decenii și o natalitate care scade de la an la an, România se transformă într-o țară mare, dar din ce în ce mai goală. Nu suntem singurul stat cu un viitor demografic dificil, iar trendul global de îmbătrânire se manifestă tot mai puternic. În timp ce costurile unei nașteri într-un spital privat pot fi mari, chiar prohibitive pentru familiile cu condiție medie, multe viitoare mame se uită tot mai mult spre maternitatea de stat.

Contextul economic și social influențează deciziile despre locul nașterii: dacă teama de disconfort determină uneori alegerea facilităților private, un „disconfort” financiar poate echilibra preferința. Suma scoasă din buzunar de părinți, în contextul unor plăți informale, ajunge în prezent la 2.000 - 3.000 de lei în multe situații, fără analize. Însă experiențele celor care au născut în 2015, 2018, 2020 sau în perioade pandemice arată o imagine plurală: decizia e influențată de costuri, încredere în personal, condițiile de igienă și suportul primit.

Experiențe de la nașterile în spitale de stat vs. clinici private

Janeta, 36 de ani, a ales să nască în 2015 într-un spital de stat din București, motivată de costuri și proximitate. „Mi-am dorit să fie curățenie în spital și așa a fost. Am preferat să investesc banii pe care i-aș fi dat pe o naștere în privat în educația copilului sau în celulele stem.” Analizele din timpul sarcinii au fost făcute în sistem public, cu trimitere de la medicul de familie, iar alegerea a fost influențată de temerea pentru posibile complicații.

Mihaela, bucureșteancă de 32 de ani, mamă a doi copii, a mers pe sistemul privat în al doilea rând, în contextul pandemiei. „Nașterea ajungea pe la 8.000 de lei cu totul. Am avut o clauză în contract că, dacă facem COVID, pierdem o parte din bani. Dacă copilul nu are nevoie de terapie intensivă, totul poate părea ordonat, dar diferențele în confort sunt vizibile.” Ea notează că în privat primesc diverse servicii: pamperși, haine, creme, produse pentru bebeluș, în timp ce la stat acest lucru nu este garantat. În final, a apreciat condițiile, dar a conchis că plățile informale pot persista în diferite forme.

Concluzia primului deceniu din pandemie a fost că, deși plicul nu a fost „evaporat” complet, creșterea veniturilor medicilor nu a eliminat complet practica la stat. În 2018, Mihaela a plătit 6.850 de lei pentru naștere, cu analize și taxe, atât la stat, cât și la privat. Pentru al doilea copil, în 2020, costurile au scăzut la 5.900 de lei, în contextul pandemiei și a limitărilor de acces.

Un exemplu din mediul privat: pachetul Gold la clinica Medicover pentru naștere naturală costă 10.600 de lei; pentru cezariană, costul pachetului poate ajunge la 13.900 de lei în 2023. Cazarea în rezervă dublă costă aproximativ 600 de lei pe zi, iar în rezervă single 900 de lei pe zi. Costurile cresc în funcție de condițiile solicitate. Proprietarii de clinici private argumentează că valoarea serviciilor este reflectată în condițiile de cazare, de igienă și de suport pentru mamă și bebeluș, nu doar în competența medicală.

Specialiștii sugerează că diferențele majore între stat și privat țin în principal de infrastructură și de nivelul de empatie în interacțiunea cu pacientele. Mărturiile variate arată că în privat există mai mult confort, acces la sprijin pentru alăptare și suport psihologic, iar în unele situații, partenerul poate fi prezent la naștere, ceea ce nu este întotdeauna permis în spitalele de stat.

Impactul politicilor publice și percepția asupra costurilor

CNAS decontează între 1.400 și 2.300 de lei din suma finală a unei nașteri la privat. Însă, în practică, multe femei nu ating acest plafon din cauza limitelor de buget impuse spitalelor. În Panorama, experții subliniază necesitatea unor reforme pentru a permite monitorizarea prenatală pentru toate gravidele, deoarece costurile generate de lipsa acestei monitorizări pot fi mult mai mari decât costurile monitorizării adecvate.

Dr. Felicia Buruiană, profesoară în Marea Britanie, observă că în Marea Britanie analizele în sarcină pot fi gratuite pentru rezidenți sau cetățeni, iar diferența între stat și privat este minimală din punct de vedere medical. Aceasta explică că în România prețul maxim pentru o naștere în sistem public este de până la 5.000 de euro, iar dacă nașterea nu respectă pachetul, costul poate crește considerabil.

Testele obstetrice, monitorizările și analizele în privat sunt adesea mai rapide, cu truse de medicamente și consumabile incluse, iar personalul poate fi perceput ca prietenos și atent. Cu toate acestea, costurile pe termen lung pot impovăra familiile, iar o parte din plăți rămâne nerezolvată prin plafonul CNAS.

Cezariană: o tendință în creștere și implicațiile sale

România are una dintre cele mai ridicate rate ale cezarianei din Europa, depășind 40% la nivel național, iar Bucureștiul a înregistrat chiar 60% într-un moment dat. OMS recomandă ca cezarianele să nu depășească 10-15% din totalul nașterilor. Specialiștii atrag atenția că rata crește anual din motive catastrofale: femeile aleg cezariană pentru lipsa de durere în timpul nașterii sau ca o alegere „elegantă” și comodă, cu posibile creșteri ale riscurilor pentru mamă și copil.

Un acord informal, neînregistrat oficial, este că dacă o pacientă este informată despre beneficiile și riscurile cezarianei și decide în cunoștință de cauză, are dreptul să o aleagă. În practică, numeroase mamici au observat că, în unele cazuri, cezarianele devin preferința în fața travaliului spontan, cu impact asupra spațiilor medicale publice, a dotării și a programărilor.

La Spitalul Elias din București, povestea uneimămici poate ilustra diferențele de practică: de la alegerea de a naște natural, până la presiunea de a accepta cezariană și experiența postoperatorie, inclusiv în ceea ce privește relația cu personalul, alăptarea, igiena nou-născutului și transferul în ATI. Într-un exemplu specific, mămica a fost supusă unui scenariu în care lipsa de comunicare a provocat frustrare, apoi a ales cezariană din motive de siguranță pentru copil.

Secția de Obstetrică-Ginecologie a Spitalului Elias dispune de facilități moderne: bloc de naștere, săli de naștere, saloane de postpartum și două blocuri operatorii. Printre membrii personalului se numără șefi de secție și specialiști care au fost menționați în diverse relatări ca fiind profesioniști dedicați. Cu toate acestea, uneori, echipamentele și condițiile din unele maternități publice pot fi inadecvate, iar transferurile în cazuri de complicații către spitalele publice pot fi necesare.

În plus, există situații în care familiile aleg să plătească credite pentru a acoperi nașterea în private, în ciuda disponibilității sistemului public. Una dintre mamele participante la discuții a menționat că a văzut persoane cu venituri modeste care au luat credite pentru a se asigura un nivel mai ridicat de confort, iar acest lucru subliniază impactul economic profund al deciziilor în contextul românesc.

Concluzii practice pentru viitoarele mame

  • Planificați din timp: monitorizarea prenatală, analizele de cuplu și ecografiile sunt esențiale și pot influența decizia privind spitalul.
  • Comparați pachetele și condițiile: costurile pot varia semnificativ între stat și privat, iar pachetele private includ adesea utilități suplimentare.
  • Luați în considerare condițiile de cazare: diferențele în confort, intimitate și accesul la sprijinul familiei pot afecta experiența nașterii.
  • Discutați cu medicul despre opțiunile de naștere naturală vs. cezariană: în multe cazuri, dacă nu există indicii medicale, nașterea naturală poate fi o opțiune sigură în spital public.
  • Fiți informate despre decontările CNAS: înțelegerea pragurilor de decontare poate ajuta la planificare financiară și la evitarea costurilor surpriză.
Grafic comparativ costuri: stat vs. privat pentru naștere și cezariană

În concluzie, decizia privind locul nașterii în România implică o analiză atentă a costurilor reale, a condițiilor de îngrijire, a disponibilității resurselor medicale și a preferințelor personale privind confortul și intimitatea. Experiența reală a mamelor indică că, deși nașterea în spitalele de stat rămâne gratuită, costurile ascunse pot apărea sub formă de „atenții” și de practici administrative, iar experiența în sectorul privat poate oferi un nivel superior de confort, dar la prețuri substanțiate.

tags: #costurile #operatiei #de #cezariana #pentru #stat

Postări populare: