Poziția fătului la naștere este importantă în alegerea tipului nașterii: naturală sau cezariană.

De cele mai multe ori, înainte de naștere, bebelușul din burtică se așază cu capul înainte.

Această prezentație craniană reprezintă prezentația normală, cea mai frecvent întâlnită și ideală pentru naștere.

Când nu se întâmplă acest lucru, vorbim despre poziții anormale ale fătului la naștere.

În săptămâna 30 de sarcină, majoritatea copiilor încep pregătirile pentru naștere, așezându-se cu capul în jos în burtica mamei.

Această poziție, numită prezentație craniană, este poziția optimă, care facilitează nașterea naturală.

În prezentație craniană, copilul este așezat paralel cu coloana vertebrală a mamei, cu capul în jos și bărbia în piept.

Se mai numește prezentație occipitala anterioară, pentru că bebelușul este cu fața în jos și ușor întoarsă în lateral.

Totuși, nu de fiecare dată fătul se întoarce în poziția optimă de naștere.

Există numeroase tipuri de prezentații, fiecare cu un impact specific asupra modului cum va decurge nașterea.

Unele prezentații sunt incompatibile cu nașterea naturală.

În plus, vârsta gestațională are și ea un anumit impact asupra prezentației fetale la naștere, riscul unei prezentații pelviene sau anormale crescând când nașterea este prematură.

Pozițiile anormale ale fătului la naștere

Pozițiile anormale ale fătului la naștere se întâlnesc mai frecvent în sarcinile gemelare sau multiple, afectând, de regulă, cel de-al doilea făt.

Poziția transversală, spre exemplu, se întâlnește mai des când există discrepanțe mari între diametrul pelvian și dimensiunea fătului, cum ar fi în cazul prematurității extreme sau a bebelușilor macrosomi (cu greutata mai mare de 4 kg).

Alți factori care predispun la poziții anormale ale fătului la naștere includ: fibroamele uterine și intervențiile chirurgicale suferite la nivel uterin; prea mult sau, din contră, prea puțin lichid amniotic; locul placentei - placenta fundică este asociată frecvent cu prezentația pelviană, în timp ce placenta praevia poate fi cauza pentru care fătul se poziționează în prezentare pelviană sau transversală; anumite malformații fetale (cele ale sistemului nervos, precum hidrocefaliile; trisomiile 13, 18, 21; displazia congenitală de șold).

Poziții anormale de prezentare la naștere

În mod normal, pozițiile anormale (malprezentații) ale unui făt sunt depistate în ultimele săptămâni de sarcină, în timpul ecografiei.

De-a lungul sarcinii, copiii își schimbă frecvent poziția, dar diagnosticul de malprezentație rămâne definitiv după săptămâna 37 de sarcină.

Asta pentru că nu mai există suficient spațiu pentru ca fătul să se miște pentru a se poziționa altfel.

Dacă ești în săptămâna 36 de sarcină și îți dorești să naști natural, medicul ginecolog te poate ajuta să corectezi prezentația defectuoasă a fătului.

Va face acest lucru prin întoarcerea delicată a copilului în poziția cu capul înainte. Acest lucru este realizat cu ajutorul unei tehnici numită versiune cefalică externă.

Prezentația occipitală posterioară

În prezentația occipitală posterioară, micuțul este așezat așa cum trebuie, cu capul înspre canalul de naștere, însă fața lui este poziționată în sus, spre abdomenul mamei, mai exact spre osul pubian.

În aceasta poziție, copilul nu va putea să-și extindă capul în afară, sub osul pubian, ceea ce va face nașterea dificilă.

Dacă este spațiu suficient, mulți copii se vor întoarce singuri.

Medicul obstetrician poate încerca rotația manuală a capului copilului, introducând mana prin vagin și folosind-o ca pe o pârghie.

Uneori va fi nevoie de utilizarea forcepsului pentru a roti sau extrage copilul.

Pentru ca nașterea să se poată face mai ușor, va fi nevoie să se recurgă la epiziotomie, o tăietură la nivelul perineului.

Prezentația pelviană

Prezentația pelviană. Ce este și ce trebuie să știi

Este o poziție în care nu capul, ci și picioarele sau fundul copilului se poziționează în apropierea canalului de naștere.

Prezentația pelviană apare la aproximativ 1 din 25 de nou-născuți la termen.

Dacă se optează pentru nașterea naturală, trebuie să știi că bebelușii care vin cu fundul înainte sunt mai predispuși la accidente decât cei care se nasc normal, cu capul înainte.

Prezentația pelviană poate fi de trei tipuri:

FOTO: Shutterstock prezentație pelviană francă - este situația când capul bebelușului se află în partea superioară a uterului, iar fesele sunt orientate către canalul de naștere, cu ambele picioare întinse în sus, în fața corpului. Aceasta este cea mai frecventă formă a prezentației pelviene.

Prezentație pelviană completă - fesele fătului sunt orientate în jos, spre canalul de naștere, cu picioarele îndoite de la genunchi.

Labele picioarelor sunt apropiate de fesele/șezutul fătului.

Prezentație pelviană incompletă - unul sau ambele picioare sunt orientate în jos, în direcția canalului de naștere. Uneori, doar unul dintre picioarele fătului este orientat în jos.

Prezentația transversală

În acest caz, copilul este așezat orizontal de-a latul uterului, cu umărul poziționat către canalul de naștere sau în sus cu mâinile și picioarele către canalul de naștere.

Este rar ca bebelușii să rămână în această poziție până la sfârșitul sarcinii. Dacă copilul tău rămâne în această poziție, medicul obstetrician poate încerca să repoziționeze copilul manual.

Dacă acest lucru nu este posibil, va recomanda probabil o cezariană.

Pozițiile gemenilor la naștere

Gemenii pot fi născuți pe cale vaginală dacă primul dintre ei este așezat în poziție normală.

După ce acesta este scos, fratele lui se poate întoarce singur în poziția corectă sau poate fi ajutat de medic să facă acest lucru.

Daca bebelușul aflat mai aproape de canalul nașterii nu este poziționat cu capul în jos sau nici unul dintre gemeni nu este în aceasta poziție, ambii copii se vor naște prin cezariană.

Ce înseamnă poziția fătului pentru naștere?

Fiecare prezentare fetală descrie ce parte a corpului bebelușului este pregătită să intre prima în canalul de naștere.

95% dintre sarcini au fătul în poziție craniană sau cefalică, ideal pentru începerea travaliului, capul fiind primul segment ce iese la exterior.

Canalul nașterii este un tunel elastic format de cervix, canalul vaginal și vulvă.

Este sediul contracțiilor uterine dureroase și a întreținerii lor în travaliu.

Efectele progresive ale contracturilor uterine includ dilatația progresivă a colului; producerea unei forțe pentru expulzarea fătului.

În prezent, o parte a prezentării fetale poate fi evaluată prin palpare abdominală, manevrele Leopold, și ecografie, iar în unele cazuri se poate recurge la versiune cefalică externă (ECV) între săptămânile 37-38, cu beneficii variabile și recomandări stricte de siguranță.

Infografic despre principalele prezentații fetale la naștere: cefalică, pelviană, transversală

Tehnica Versiunii Cefalice Externe (ECV) în teorie (animație)

tags: #craniu #fetal #la #dreapta #in #sarcina

Postări populare: