De-a lungul timpului, oamenii au comparat creierul cu diferite invenţii. În trecut, se spunea despre creier că ar fi ca o clepsidră sau ca o centrală telefonică. Unii oameni folosesc această comparaţie pentru a afirma superioritatea computerului faţă de creier; alţi oameni spun că această comparaţie nu face altceva decât să afirme despre creier că este superior computerului. Poate este mai bine să spunem că, în fapt, creierul este mai bun în efectuarea unor activităţi, iar calculatorul, în efectuarea altora. Să vedem câte asemănări şi deosebiri sunt între creier şi computer.
Asemănări şi deosebiri principale
- Asemănare: Ambele folosesc semnale electrice pentru a trimite mesaje.
Deosebire: Creierul foloseşte substanţe chimice pentru a transmite informaţii; computerul foloseşte electricitatea. Chiar dacă semnalele electrice călătoresc în viteză prin sistemul nervos, ele merg şi mai rapide prin firele calculatorului. - Asemănare: Ambele transmit informaţii.
Deosebire: Computerul foloseşte switchuri, care sunt fie on sau off („binar”). Însă neuronii din creier pot fi on sau off, dar excitabilitatea lor este mereu în schimbare deoarece primesc constant informaţii de la alte celule prin contactele sinaptice. Informaţia ce călătoreşte de la un capăt la altul al unei sinapse nu duce întotdeauna la un potenţial de acţiune. - Asemănare: Ambele au o memorie ce poate creşte.
Deosebire: Memoria calculatorului creşte adăugând cipuri; memoria creierului creşte prin conexiuni sinaptice mai puternice. - Asemănare: Amândouă se pot adapta şi pot învăţa.
Deosebire: Este mult mai uşor şi mai rapid pentru creier să înveţe lucruri noi. Totuşi, computerul poate îndeplini mai multe sarcini complexe în acelaşi timp (multitasking), care sunt dificile pentru creier. De exemplu, poate număra descrescător şi în acelaşi timp să efectueze înmulţirea a două numere, în timp ce creierul poate face multitasking prin sistemul nervos autonom (Respiraţie, ritm cardiac, tensiune arterială şi activitate mentală concomitentă). - Asemănare: Ambele au evoluat în timp.
Deosebire: Creierul uman acum 100.000 de ani cântărea aproximativ 1,360 g. Calculatoarele au evoluat mult mai rapid decât creierul uman. - Asemănare: Amândouă au nevoie de energie.
Deosebire: Creierul are nevoie de oxigen și zahăr pentru energie; computerul are nevoie de energie electrică pentru a funcționa. - Asemănare: Ambele pot fi deteriorate.
Deosebire: Este mai ușor să repari un computer - înlocuind componentele. Creierul nu dispune de piese noi sau folosite la fel de ușor, deși s-au înregistrat reușite în transplantul de celule nervoase pentru tulburări precum boala Parkinson. Calculatorul poate lua un „virus” și poate fi afectat, dar unele sisteme au back-up încorporat; dacă o cale din creier este deteriorată, adesea există un alt drum care preia funcția căii avariate. - Asemănare: Ambele se pot transforma şi pot fi modificate.
Deosebire: Creierul este mereu în transformare și nu are un „off” real; chiar și în timpul somnului, creierul este activ. Computerul se modifică doar prin adăugarea de hardware sau software; există un „off” când sursa de alimentare este oprită. - Asemănare: Amândouă pot rezolva probleme de matematică sau activităţi logice.
Deosebire: Computerul este mai rapid în sarcini logice și calcule, însă creierul este mai bun în interpretarea lumii exterioare și în generarea de idei noi, având imaginație. - Asemănare: Ambele sunt studiate de oameni.
Deosebire: Oamenii de știință înțeleg cum funcționează un computer; neurologii studiază creierul, însă încă sunt multe necunoscute despre creier. De exemplu, creierul encodează informațiile în mod complex, nu doar în 0 și 1 ca un calculator clasic.
Observații despre înțelegerea creierului și a computerului
Mintea, ca și lumea din jur, surprinde. Dincolo de simple cifre, creierul utilizează multiple moduri de codificare și conectare între neuroni, iar biologia stabilește limitările și posibilitățile inteligenței calculate. Conștiința și subiectivitatea rămân teme de înțelegere: dacă o minte încărcată pe un calculator ar avea conștiință, ce formă de sinteză ar apărea? S-a discutat despre potențialul învățării prin experiență și adaptabilitate, despre idei precum emularea creierului sau extinderea experienței umane în corpuri sintetice.
Încărcarea minții în calculatoare poate deschide explorări despre identitate, memorie, emoții și umor. Dacă ne-am putea conecta pentru a partaja fluxuri de neuroni, ar facilita comunicarea între creierele diferite sau între creier și computer. Întrebările despre libertate, identitate, reproducere și formele posibile de viață gânditoare rămân deschise, iar studiile viitoare vor redefini relația dintre om și mașină.
Elemente explicative despre creier
Creierul este organul central al sistemului nervos, ansamblul său fiind alcătuit din neuroni și glie, conectate prin sinapse. Cortexul cerebral, cu margini valurate, este responsabil pentru funcții complexe precum percepția, limbajul, gândirea și memorie. Lobii diferiți ai creierului își asumă roluri specifice: lobii frontalii în vorbire și planning, lobii parietali în procesarea senzorială, lobii occipitali în vedere. Cerebelul gestionează coordonarea, iar trunchiul cerebral controlează funcții vitale ca ritmul cardiac și respirația. Bariera hemato-encefalică protejează creierul de substanțe din sânge, păstrând mediul cerebral stabil.
Elemente despre creier în contextul sănătății
Unele afirmații populare despre creier includ faptul că 75% din creier este apă, creierul se dezvoltă semnificativ în primii ani de viață, iar mitul „folosim doar 10% din creier” este nevalid. Visele, memoria și învățarea implică multiple procese neurobiologice. Alzheimer și alte forme de dementa afectează semnificativ populația la nivel mondial, iar stigmatizarea sănătății mentale rămâne o problemă de rezolvat. Deschide această listă de idei despre creier aduce în discuție importanța sănătății mentale, a educației și a cercetării neurologice.
Concluzii analitice în raport cu tema
Este posibil să afirmăm că mintea umană și computerele nu sunt identice, dar au în comun trei element esențiale ale procesării: memoria, comunicarea și calculul logic. În timp ce calculatoarele excelează în viteza de procesare și în abilitatea de a efectua multitasking cu componente clare, creierul uman excelează în creativitate, adaptabilitate, autonomie în percepție și generare de idei noi. Vedem o tendință de armonizare între cele două domenii, cu scenarii în care mintea poate fi „încărcată” în dispozitive, iar calculatoarele pot susține o înțelegere mai profundă a gândirii și a conștiinței.
tags: #creierul #uman #si #calculator #sarcina