Conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 140 de milioane de femei nasc în fiecare an la nivel global. Se estimează că în fiecare zi, vin pe lume în jur de 385 000 de bebeluși, fie pe cale naturală, vaginală, fie prin cezariană. Majoritatea bebelușilor vin pe lume pe cale naturală, însă operațiile de tip cezariană rămân opțiuni pentru a naște: se estimează că, în Marea Britanie, un copil din 4 se naște prin cezariană, iar în SUA, procentul nașterilor prin cezariană este de 31%. În România, procentul nașterilor prin cezariană ajunge și la 90% în centrele private, viitoarele mămici optând pentru această formă de naștere.
Nașterea naturală: cum decurge procesul și câteva considerente importante
În mod normal, majoritatea femeilor sănătoase care duc la termen sarcini fără probleme și au avizul medicul obstetrician pot naște pe cale naturală. Nașterea propriu-zisă este precedată de travaliu, care debutează cu apariția contracțiilor. În prima fază, care poate dura între câteva ore și câteva zile, contracțiile sunt rare și neregulate, iar colul începe să se dilate treptat. În aceste momente, până la nașterea propriu-zisă, de ajutor pot fi exercițiile de respirație, masajul și băile calde.
Momentul apropierii nașterii este acela când colul se dilată cu aproximativ 4 cm, iar contracțiile devin regulate. Iminența nașterii pe cale naturală este anunțată și de ruperea apei, de prezența a 3 contracții regulate în decurs de 10 minute și de contracțiile dureroase. În aceste situații, se impun prezentarea într-un serviciu medical sau asistența oferită de o moașă.
Pentru ca nașterea naturală să se producă, e nevoie de o dilatare a colului uterin de 10 cm. La prima naștere a unei femei, dilatarea completă se produce în 8-12 ore, iar la următoarele, se poate instala mult mai repede, în 5 ore. Pe tot parcursul travaliului, atât starea mamei, cât și cea a fătului sunt îndeaproape monitorizate pentru ca totul să decurgă fără probleme.
Dacă nașterea întârzie și travaliul de prelungește din diverse motive (bebelușul nu are o poziție bună sau mama nu are suficientă forță), medicii pot recurge la metode de a provoca nașterea precum administrarea de oxitocină (crește intensitatea contracțiilor) sau ruperea apei. În situația în care apar dificultăți în expulzia bebelușului, medicii pot recurge la diverse tehnici precum folosirea forcepsului, a vacuumului sau epiziotomia (incizia perineului).
La ora actuală, nașterea vaginală se poate face și sub anestezie epidurală. Aceasta reduce durerile și stresul pe care viitoarea mamă le resimte în timpul travaliului. Există și anumite rezerve legate de anestezia epidurală, unele studii corelând-o cu nevoia de intervenții suplimentare precum forcepsul sau vaccumul, cu scăderea tensiunii arteriale la mamă și cu alte efecte adverse precum febra, durerea de cap, starea de rău și riscul de cateter urinar.
Beneficiile nașterii naturale
- refacerea rapidă după naștere;
- expunerea bebelușului, în timpul expulziei naturale, la o serie de bacterii sănătoase, care îi stimulează imunitatea;
- șanse mai bune pentru alăptare;
- pregătire mai bună a plămânilor copilului pentru respirație;
- reducerea riscului de complicații asociat operației cezariană.
Cezariană: când este recomandată și ce presupune
În ultimii ani, tot mai multe femei optează să nască prin cezariană, mai ales în clinicile private, unde achită integral costurile operației. Dincolo de opțiunile personale în ceea ce privește nașterea, intervenția chirurgicală prin care un bebeluș poate veni pe lume are câteva indicații clare, care țin cont de situația mamei și a fătului. Printre motivele medicale care impun cezariană se numără: poziția bebelușului (dacă nu este în poziția ideală pentru nașterea vaginală), bebelușul este prea mare pentru a putea veni pe lume pe cale naturală, sarcina multiplă, hipertensiunea în sarcină sau preeclampsia, unele infecții, suferința fetală, placenta previa sau travaliul care nu avansează, precum și nașterile anterioare prin cezariană.
De obicei, operația cezariană este planificată începând cu săptămâna 39 de sarcină. Intervenția durează în mod normal între 40 și 50 de minute și se face sub anestezie epidurală (rareori este nevoie de anestezie generală). Bebelușul este de obicei scos printr-o incizie orizontală, de 10-20 cm, sub linia bikinilor, și părinții îl pot vedea imediat după intervenție, dacă totul este în regulă. Recuperarea după cezariană durează mai mult decât cea de după nașterea vaginală, spitalizarea fiind de 3-4 zile. Anumite activități fizice sunt interzise o perioadă, până la controlul de la 6 săptămâni de după cezariană.
Ce beneficii și riscuri are cezarianța? În comparație cu nașterea naturală, cezariană poate fi o opțiune pentru unele mămici deoarece nu este însoțită de durerea travaliului. Beneficiile includ: risc scăzut de incontinență și disfuncții sexuale după naștere, risc redus ca bebelușul să fie privat de oxigen, iar o probabilitate mai mică de traumatizare a bebelușului în timpul expulziei. Însă fiind o intervenție chirurgicală, cezariană poate presupune complicații precum infecții, cheaguri de sânge, sângerări, afectare a vezicii urinare, tulburări temporare de respirație la bebeluș, sau rănire a bebelușului prin incizie.
Mulți se întreabă dacă pot avea parte de naștere naturală după cezariană. Poate fi posibil, dar necesită monitorizare specială. Există contraindicații ale nașterii naturale după cezariană, precum incizia uterină verticală, rupturi uterine sau intervenții anterioare la nivelul uterului. Cezariană electivă poate fi planificată înainte de travaliu, în timp ce cezariană de urgență este efectuată în timpul travaliului din motive medicale sau complicări neprevăzute.
Ce înseamnă cezariană la cerere și cum privește OMS această practică
În timpul discuțiilor despre alegerea nașterii prin cezariană, multe femei aleg cezariană la cerere din motive personale, frica de durere, traume anterioare, controlul asupra datei nașterii sau protecția planșeului pelvian. OMS nu recomandă cezariană la cerere, decât dacă există motive medicale care justifică intervenția. Naștere naturală sau cezariană? Statistic, una din trei femei recurge la cezariană, însă recomandarea specialiștilor este nașterea naturală atunci când este sigură pentru mamă și copil. Recuperarea după cezariană este mai dificilă decât după nașterea vaginală, iar riscurile pentru sarcinile viitoare pot fi mai mari.
Important este ca decizia să fie luată în comun de mamă și medic, analizând avantajele și riscurile, cu încredere reciprocă. Dacă doresc o naștere naturală, să meargă spre naștere naturală, însă să nu trateze nașterea naturală ca pe un obiectiv absolut, ci ca pe un rezultat în care mama sănătoasă și copilul sănătos sunt prioritățile.
Pregătire, desfășurare și recuperare în cezariană
Pregătirea pentru operația de cezariană include discuția detaliată cu medicul, regim alimentar înainte de cezariană (de obicei în noaptea dinaintea operației nu se consumă alimente solide), evacuarea intestinală, igiena personală, medicamente preoperatorii și pregătirea emoțională. În ziua operației, vei fi internată cu câteva ore înainte, iar echipa te va monitoriza. Se discută tipul de anestezie (spinală, epidurală sau generală).
Desfășurarea operației de cezariană implică: anestezia, dezhidratarea și izolarea zonei, incizia abdominală transversală (Pfannenstiel) sau, mai rar, verticală, apoi incizia uterină, extragerea copilului, îngrijirea nou-născutului, expulzia placentei și suturarea uterului și a peretelui abdominal. Mama poate simți senzația de presiune sau mișcare în timpul nașterii dacă este trează, iar echipa comunică pentru confort. Durata unei cezariane programate este, de regulă, între 30 și 45 de minute; în urgențe, poate fi mai scurtă.
Recuperarea după cezariană este mai lentă decât după naștere naturală. Etapele includ perioada imediat postoperatorie (primul grup de ore), îngrijirea plăgii, gestionarea durerii, alăptarea și contactul piele pe piele. În primele 24 de ore, există monitorizare riguroasă; ulterior, în primele 2-6 săptămâni, este importantă mobilizarea ușoară și evitarea efortului, dar și consultul medical la aproximativ 6 săptămâni pentru a verifica vindecarea inciziei. Recomandările includ ridicarea limitată a greutăților, evitarea efortului intens și încetarea conducerii timp de 2-4 săptămâni, în funcție de evoluție.
Alăptarea după cezariană
În cele mai multe cazuri, alăptarea poate începe imediat după operație, iar contactul piele pe piele poate facilita reglarea temperaturii și atașamentul. Dacă efectele anesteziei sau alte motive medicale o împiedică, bebelușul poate primi colostru manual. Poziționarea copilului la sân după cezariană poate fi adaptată pentru a reduce presiunea asupra abdomenului, folosind poziții laterale sau „minge de rugby”.
Întrebări frecvente și recomandări practice
- Care sunt avantajele nașterii naturale? - recuperare mai rapidă, conectare timpurie cu bebelușul, facilitarea alăptării, expunere la microbi sănătoși, risc scăzut de complicații asociate cezarianei.
- Ce riscuri implică cezariană? - infecții, cheaguri de sânge, sângerări, afectare a vezicii urinare, tulburări temporare de respirație la copil, cicatrice uterine.
- Când se recomandă cezariană planificată? - poziția anormală a fătului, placentă praevia, făt macrosom sau hipertensiune severă, sarcină multiplă în anumite condiții.
- Când este cezariană de urgență? - suferință fetală acută, eșecul travaliului, ruptură uterină, prolaps cordon ombilical, hemoragie severă a mamei.
- Ce înseamnă cezariană la cerere? - alegere personală a mamei, prin care se solicită cezariană fără indicație medicală, cu potențiale riscuri pentru sarcinile viitoare; OMS nu recomandă această practică în absența motivelor medicale.
Condiții specifice ale nașterii în România și exemple recente
Dincolo de utilizarea medicală, discuțiile despre cezariană sunt influențate de contextul socio-economic și cultural. În multe cazuri, decizia este o interacțiune între așteptările mamei și recomandările profesionale, cu accent pe siguranța mamei și a copilului. Întrebările frecvente includ dacă este posibil să se încerce o naștere naturală după cezariană și în ce condiții, precum și ce situații pot dicta o naștere cezariană în funcție de antecedentele medicale.
Întrebări utile pentru viitoarea mamă
- Care este poziția fătului și cum poate influența nașterea?
- Există indicatori medicali care pot sugera cezariană în timpul travaliului?
- Cum pot pregăti corpul și mintea pentru naștere, indiferent de metoda aleasă?
Ce NU ți-a spus nimeni despre NAȘTERE | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Dr. Bogdan Cioată
În final, fiecare viitoare mamă ar trebui să discute cu medicul obstetrician despre opțiuni, riscuri și preferințe, pentru a decide împreună cea mai sigură modalitate de a aduce pe lume copilul, ținând cont de starea sa de sănătate, de evoluția sarcinii și de condițiile medicale existente.
tags: #cristin #gheiceanu #a #nascut #natural #sau