Cum să explici copiilor despre viruși prin desene și metode educative

În prezent au fost identificate peste 2000 de virusuri, desi doar 10% dintre acestea infecteaza oamenii. Pana nu demult oamenii de stiinta credeau ca virusurile umane nu pot afecta animalele si nici invers, insa acum stim ca virusurile nu numai ca pot trece de la o specie la alta, dar uneori se pot combina si crea noi tulpini. In 1918 pandemia de gripa spaniola a facut victime la nivel global. Estimarile au aratat ca numarul deceselor a variat de la 20 la 100 de milioane, adica aproximativ 5% din intreaga populatie - intr-un singur an. Spre deosebire de pandemiile si epidemiile de gripa anterioare, aceasta a ucis adulti sanatosi, cand, de obicei, virusurile gripale vizeaza copiii, varstnicii si persoanele infirme.

Multe tulpini gripale periculoase par sa provina din China. Aceasta convingere se bazeaza pe existenta unei populatii foarte dense care traieste in proximitatea unor populatii mari de animale. Multe tulpini virale care si-au avut originea in China au trecut de la pasari sau porci la populatia umana. Un virus este un organism patogen, un parazit care nu este clasificat ca fiind viu, pentru ca nu are o celula, esentiala in definitia data organismelor vii. Un virus nu are membrana celulara, metabolism, nu respira si nu se poate multiplica in afara celulei vii. Este un organism perfid, pe jumatate viu, alcatuit dintr-un singur lant de ADN sau ARN sau din ambele si care cauta o celula pe care sa o invadeze. Odata ajuns in interior, acesta reprogrameaza celula cu propriul sau ADN sau ARN si se multiplica in masa, strapungand celula cu mii de noi tulpini care cauta noi celule de invadat.

Virusurile cu ARN se pot transforma mai usor decat virusurile cu ADN. Daca doua virusuri invadeaza aceeasi celula (un virus aviar si un virus uman, de exemplu) ADN-ul acestora se poate combina si poate da nastere unui nou virus, cu potential nociv mai mare. In ciclul litic, virusul se concentreaza pe reproducere. In ciclul lizogenic, virusurile raman pasivi in celulele-gazda. Virusul poate ramane latent ani de zile. Corpul uman se lupta constant cu tot felul de organisme, inclusiv virusi. Prima linie de aparare o formeaza pielea, mucoasele si acidul gastric. Daca inhalam un virus, mucoasa il capteaza si incearca sa-l expulzeze. Daca este inghitit, acidul din stomac il ucide. Daca virusul trece de prima linie de aparare, intra in actiune sistemul imunitar. Fagocitele declara razboi si elibereaza interferon pentru a proteja celulele inconjuratoare. Limfocitele, celulele T si B, pastreaza in memorie infectiile anterioare pe care le-a suferit corpul, daca au fost suficient de grave incat sa fie implicate si ele. In cazurile anterioare au fost formati anticorpi si corpul stie sa combata infectiile pe care le cunoaste deja. (Acesta este si mecanismul dupa care functioneaza vaccinurile. Corpul s-a mai confruntat cu o infectie anterioara). Insa virusurile pot suferi mutatii, uneori atat de mari incat corpul sa nu-i mai recunoasca din infectiile combatute in trecut. Medicamentele antivirale nu ucid in mod direct virusul; doar il tin captiv in celula, impiedicandu-l sa se reproduca. Antibioticele nu ucid virusii. Ele ucid bacterii, nu virusii. Dar ucid si bacteriile bune de care avem nevoie. Un sistem imunitar sanatos este conditia de baza pentru medicina naturala.

Un sistem imunitar sanatos incepe in intestine cu o flora intestinala echilibrata. Daca te imbolnăvesti, NU HRANI virusul sau Candida cu zahar. Da, trebuie sa bei multe lichide, dar nu bauturi carbogazoase sau sucuri pline de zahar. Limonada de merisor indulcita cu stevia este o alegere potrivita. Si fa gargara. Fa cat mai multa gargara. Gargara reduce povara virala si ajuta corpul sa se mai elibereze de invadatori. Fa gargara cu otet din cidru de mere organic. De asemenea, nu uita ca febra este doar o metoda prin care natura combate infectia. Vitaminele A, D, E si C sunt nutrienti vitali pentru sistemul imunitar. Daca iei doze mari de vitamina C pentru a combate un virus, nu uita ca nu trebuie sa renunti brusc la ele. Administrarea trebuie intrerupta progresiv. Zincul s-a dovedit eficient impotriva racelilor obisnuite si, sub forma de unguent, contra herpesului. Probioticele sunt intotdeauna utile in mentinerea sanatatii intestinale, mai ales cand corpul sufera de o infectie virala care implica sistemul digestiv. Usturoiul este antiviral, antifungic si antibacterian. Poti lua usturoiul sub forma de tonic sau, daca rezisti, poti mesteca usturoiul crud. Un test dublu orb a aratat ca extractul de soc are abilitatea de a reduce simptomele de gripa si accelereaza recuperarea. De asemenea, socul mareste reactia imunitara si numarul de anticorpi din sange. Acesta inhiba si abilitatea virusului de a penetra celulele sanatoase si protejeaza celulele cu antioxidanti puternici. Desi sunt necesare si teste dublu oarbe, extractul din frunza de maslin s-a dovedit ca poate inhiba multiplicare virusurilor. Pau d’Arco este folosit de multa vreme de populatiile indigene. Unul dintre compusii acestuia, lapachol, s-a dovedit eficient contra mai multor tipuri de virusi, printre care virusul gripal, herpes simplex de tip I si II si polio. Studiile au aratat ca glicirizina, un compus prezent in radacina de lemn dulce, s-a dovedit mai eficienta in combaterea mostrelor de coronavirus recoltate de la bolnavii cu SARS decat patru medicamente antivirale. Radacina de lemn dulce reduce multiplicarea virusului, absorbtia celulara si abilitatea virusului de a penetra celulele.

Romania se confruntă, de peste două luni, cu un val de infecții respiratorii, iar cei mai afectați sunt copiii. Cabinetele medicilor de familie, camerele de gardă ale spitalelor de pediatrie și chiar saloanele de spital au devenit neîncăpătoare în această perioadă. Mulți copii lipsesc de la școală sau grădiniță, iar părinții sunt nevoiți să lucreze de acasă sau să își ia zile libere pentru a îi putea îngriji. De unde vine însă acest val de viroze neobișnuit de agresiv? De ce se îmbolnăvesc atât de des cei mici? Încercăm să găsim răspunsurile la toate aceste întrebări împreună cu prof. dr. Asistăm la o efervescență a infecțiilor respiratorii, altele decât cea cu care ne-am confruntat timp de 2 ani și jumătate, adică infecția cu SARS-CoV2, spune dr. Una dintre principalele cauze este chiar „trezirea din adormire” a unor virusuri mai puțin vizibile în pandemie: „Nu este o problemă locală, este o problemă generală, care s-a datorat scăderii impresionante a numărului de cazuri de îmbolnăvire produse de infecția cu SARS-CoV2 și intrării în scenă a unor virusuri pe care noi deja le cunoaștem, dar care au fost într-o așa numită adormire, cum ar fi în principal virusul sincițial respirator, virusul gripal, adenovirusul sau rinovirusul. Le menționez doar pe acestea, ele fiind mult mai multe, pentru că suntem în acest sezon și pentru că, din punct de vedere epidemiologic, există anumite virusuri care domină sezonul de iarnă”, explică medicul Anca Doina Pleșca. Dacă este să ne referim strict la virusul sincițial respirator, 90 până la 92% dintre copii trec cel puțin o dată prin această infecție în primii 2 ani de viață, subliniază dr. Prof. dr. La copiii născuți în pandemie, primul contact cu un virus poate fi „zgomotos”. Numărul pacienților pediatrici a crescut foarte mult în ultimele săptămâni în România, spune medicul Anca Doina Pleșca. Mulți dintre copiii foarte mici au coinfecție cu mai multe virusuri, ceea ce înseamnă risc de boală mai severă, atrage atenția medicul: „Și ceea ce este foarte important în studiile făcute de ei, pe care și noi ar trebui să le dezvoltăm în următoarea perioadă, este că aproximativ 25% dintre copiii foarte mici, cu vârsta mai mică de 5 ani, aveau coinfecţie - adică mai multe virusuri. Ce înseamnă acest lucru? În cazul copiilor născuți în ultimii 2 ani și jumătate, în timpul pandemiei, și foarte protejați pentru a nu se infecta cu SARS-CoV2, o primă întâlnire cu un virus poate fi una „zgomotoasă”, potrivit medicului de la spitalul Gomoiu: „Suntem în fața unor copii care s-au născut în ultimii 2 ani și jumătate și ei nu cunosc altceva. De asemenea, spune medicul, sunt copiii mai mari, care prin izolare, în timpul pandemiei, „n-au mai făcut îmbolnăviri și, practic, se pare că memoria imunologică a fost perturbată, a uitat să reacționeze”.

Spre deosebire de bacterii, virusurile își schimbă „hăinuțele” și nu mai sunt recunoscute de organism. Un alt amănunt important pe care dr. Anca Doina Pleșca ține să îl sublinieze este acela că virusurile, spre deosebire de bacterii, au capabilitatea de a „schimba hăinuța”: „Această capabilitate le face să nu mai fie recunoscute. În spitale, în acest moment, marea majoritate a adresabilității pe segmentul de pediatrie este determinată de bolile respiratorii. Pentru a face față valului de îmbolnăviri, spitalele fac o selecție, aplicând criterii ce pornesc de la vârstă, comorbidități, severitatea bolii, incapabilitatea copilului de a se alimenta etc.: „Nu toți copiii au nevoie de internare, noi trebuie să îi identificăm pe cei care au forme moderat severe și care vor fi în pericol”, explică medicul de la Spitalul Victor Gomoiu.

Dr. Când va fi vârful valului de infecții respiratorii în această iarnă? L-am atins deja sau urmează să îl atingem? „E foarte interesantă întrebarea și în același timp foarte dificilă, pentru că noi asistăm la acest moment la o modificare comportamentală a virusurilor. Spre exemplu, dacă este să vorbim despre virusul sincițial respirator, acesta a înregistrat destul de multe cazuri la populația pediatrică în lunile de vară, deci într-un fel s-a produs un switch în comportamentul lui”, este răspunsul medicului Anca Doina Pleșca. „Dar, în același timp, constatăm faptul că, cu cât cazurile de infecție cu SARS-CoV-2 vor fi mai puține, cu atât aceste noi cazuri de infectare cu alte virusui vor apărea, așa încât trebuie să ne temem de virusul sinciial, de virusul gripal, de rinovirus, de adenovirus, și lista poate continua”, adaugă medicul.

Anca Doina Pleșca se așteaptă însă ca acest val de viroze „să fie destul de prelungit, ținând cont de faptul că cei mici merg în colectivități - grădinițe, creșă, școală - și de asemenea datorită faptului că am cam uitat de măsurile acelea de distanțare, de purtare a măștii, care sunt opționale și nu obligatorii, dar care în momentul în care se produce un val epidemiologic ar trebui să fie reconsiderate de fiecare dintre noi”. Cel mai frecvent, vârful este în ianuarie-februarie, spune dr. Anca Doina Pleșca, „dar vedem că s-a modificat puțin momentul debutului - nu în septembrie era obiceiul, ci e cam prin noiembrie-decembrie. Ori vedem că această sezonalitate a virusurilor a fost foarte mult influențată de ceea ce a însemnat pandemia”.

Figura de context: contextul românesc arată creșterea numărului de cazuri pediatrici în ultimele săptămâni, iar specialiștii recomandă să rămânem vigilenți și să folosim metode dovedite pentru susținerea imunității copiilor, cum ar fi alimentația echilibrată, hidratarea și igiena corespunzătoare. Foto: Dreamstime.com, Agerpres.

tags: #cu #bebelusi #desene #cu #virusi

Postări populare:

• De ce sufăr de burtă după ce beau limonadă? — Explorați cauzele posibile
• Tot ce trebuie să știi despre scaunul ANTILOP IKEA pentru copii
• beneficiile siropului de pătlagină pentru gravide
• Ghid practic: ceaiuri sigure pentru răceală în perioada alăptării
• Tipuri de magneți industriali utilizați în ridicarea sarcinilor