Sunt un mamifer rumegător și stomacul meu are 4 compartimente: rumen, reţea, foios şi cheag. Cum mă mărește familia: gestația durează 9 luni (285 de zile). Înainte de nașterea vițelului, corpul mamei începe să producă lapte. După fătare, vițelul suge colostru (bogat în vitamine, minerale şi anticorpi).
Caracteristici generale ale placentei și fisiologia nașterii
Placenta este constituită din învelitorile fetale în care se dezvoltă fătul, iar în timpul nașterii, placenta trebuie eliminată. În mod normal, placentele se exonează în câteva ore după fătare, iar la diferite specii există particularități în timpul liberării. Se obișnuiește să se vorbească despre reținerea placentei, când aceasta nu se elimină în intervalul normal.
În vaci, retenția placentei este mai frecvent observată datorită particularității structurii placentei și a relației dintre părțile fetale și cele materne. Retenția placentei poate fi facilitată de atonie uterină, deficit de minerale, obezitate, travalii grele sau fătări supradimensionate. În cazuri severe, afectează temperatura corpului, apetitul și producția de lapte.
Diagnosticul și semnele retenției placentei la vaci
Dacă placenta nu este eliminată în termenul uzual, se poate observa prezența unor șuvițe roșii sau gri-roșii la organele genitale externe. În cazuri de atonie uterină, membranele pot să nu fie vizibile la exterior deoarece se află în interiorul cavității uterine. Pentru a stabili reținerea incompletă a placentei este necesară o examinare amănunțită a placentei.
Retenția completă a placentei poate duce la descompunerea rapidă a fragmentelor placentare, la inflamarea eventuală a organelor genitale și la septicemie dacă nu se intervine adecvat. În special, la vacile foarte productive, dieta foarte concentrată și condițiile nefavorabile pot agrava situația.
Factori de risc și cauze ale retenției placentei
- Gestație excesiv de avansată sau făt supradimensionat.
- Densitatea hrănirii cu furaje concentrate în raport cu necesarul de minerale.
- Fluctuații în tonusul uterin și epuizare, oboseala maternă, lipsa exercițiului.
- Metabolism afectat, deficite de calciu, fosfor sau magneziu.
- Infecții uterine sau avorturi infecțioase anterioare.
Aportul inadecvat de minerale și vitamine în perioada de tranziție agravează potențialele complicații, inclusiv retenția placentei. Perioada de tranziție este critică pentru sănătatea vacilor de lapte, când necesarul de energie și minerale crește după fătare pentru a susține producția de colostru și lapte.
Perioada de tranziție și managementul pentru prevenirea retenției placentei
Perioada de tranziție este cea mai importantă din ciclul productiv al unei vaci de lapte. Trebuie să fie asigurate temperatura ambientală confortabilă, spațiul adecvat, adăpostul curat, așternutul uscat, gestionarea fluxului de furaje și apă, precum și monitorizarea atentă a sănătății ugerului și a metabolismului. O alimentație echilibrată, cu suplementare adecvată de calciu, fosbor, magneziu și vitamine, contribuie la prevenirea atoniei uterine și a fuziunii vilozităților coriale cu carunculele uterine.
Din perspectiva practică, în ferme se folosesc programe de tranziție IT si nutrienți. AHV a promovat suplimente precum AHV StartLac Paste, AHV Metri Tablet, AHV Booster, AHV Aspi pentru a susține vaca în perioada dinainte și după fătare. Acestea includ vitamine (D3, B3) și minerale esențiale (calciu, fosfor, magneziu) pentru a sprijini igiena uterină, eliberarea placentei și stimularea producției de lapte. Scopul este menținerea unui tonus uterin adecvat, susținerea organismului în timpul tranziției și reducerea riscului de complicații postpartum.
Tratamentul retenției placentei și măsuri de urgență
Tratamentul trebuie să fie cuprinzător, să vizeze creșterea rezistenței organismului, întărirea contracțiilor mușchilor uterului și prevenirea înmulțirii microorganismelor patogene. În cazul placentei reținute, acțiunile include administrarea de uterotonice (oxitocină) și tratamente asociate, dar procedura trebuie efectuată doar sub supravegherea unui medic veterinar. Secția operativă a placentei este considerată nepotrivită în majoritatea cazurilor, fiind asociată cu traume și infertilitate în fermă.
În situații de urgență, se poate administra intravenos soluții de clorură de calciu, gluconat de calciu și glucoză, sau tratamente complexe recomandate de medicul veterinar. Se recomandă acțiuni conservatoare de separare a placentei înainte de a ajunge la intervenții chirurgicale. În cazul retenției placentei, igiena corectă a organelor genitale, monitorizarea temperaturii și hidratarea sunt vitale pentru stabilizarea animalului.
Îngrijire postnatală, nutriție și programul de mulgere
Imediat după fătare, vițelul este lins de vacă pentru a stimula circulația și pentru a-l usca, în timp ce vaca își începe procesul de igienizare. După fătare, vaca este mulsă la intervale regulate, inițial la 30-40 de minute după fătare, apoi în prima săptămână la 4-5 ori pe zi. Prima masă a vacii după fătare include apă călduță cu sare, apoi terci pe bază de apă călduță, tărâțe de grâu și furaje de calitate. Ulterior, se introdu furaje suculente treptat, iar pe ziua a patra se trece la o rație completă.
Necesitatea de fân de calitate, distribuția rației în funcție de producția de lapte, și frecvența mulgerii sunt esențiale. Astfel, vacile cu randament mare pot fi mulse 3-4 ori pe zi, în timp ce cele cu randament mai scăzut pot fi mulse de 2 ori pe zi. În perioada de tranziție, echilibrul între fân, furaje suculente și concentrate este crucial pentru a evita tulburări ale rumenului, necazuri metabolice și afectarea producției.
Posibile dificultăți postpartum și cum pot fi abordate
- Întârzierea după naștere (retenția parțială sau completă a placentei) - necesită evaluare veterinară; oxitocina poate fi utilizată în doze recomandate, iar cauzele pot include atonie uterină sau traume.
- Prolapsul uterului - apare în timpul fătării dificile; necesită intervenție veterinară promptă; zona afectată trebuie protejată până la sosirea medicului.
- Pareza postpartum - vaca nu poate sta în picioare; tratamentul se bazează pe terapie calorică locală și asigurarea de suport; în cazuri grave, intervenții medicale sunt necesare.
- Subinvoluția uterului - necesită exerciții active, terapie destinată restaurării dimensiunii arteriale; lochia poate fi retrasă sau eliminată în porțiuni
- Sepsis postpartum - necesită tratament complex, întreruperea infecțiilor și suport intens.
- Leziuni ale canalului de naștere - necesită îngrijire veterinară; conflictele cu personalul pot provoca traume.
În cazul problemelor postpartum, consultarea rapidă a unui medic veterinar este crucială pentru salvarea vacii și a vițelului. O igienă riguroasă, monitorizarea stării generale, și un program adecvat de hrănire și mulgere reduc semnificativ riscurile complicațiilor.
Concluzii despre prevenție și îngrijire
Prevenirea retenției placentei se bazează pe o dietă echilibrată din punct de vedere nutrițional, protejând împotriva atoniei uterine și a distensiei excesive a uterului. Perioada de tranziție necesită monitorizare atentă, administrare adecvată de minerale (calciu, fosfor, magneziu) și vitamine, gestionarea mediului, a spațiului, a temperaturii și a activității fizice a vacilor. Dacă apar complicații, acțiunile trebuie luate în timp util, cu sprijinul medicului veterinar, pentru a evita infecțiile postpartum, infertilitatea și pierderi economice în fermă.
Este important să se respecte protocoalele de prevenire și să se aplice tratamentele recomandate de specialiști pentru a menține sănătatea, productivitatea și bunăstarea vacilor.
S5E5 | Tranziția în sănătatea și gestionarea vacilor cu Dr. Jessica McArt
tags: #culoare #placenta #vaca