Adopția reprezintă operaţiunea juridică prin care se creează legătura de filiaţie între adoptator şi adoptat, precum şi legăturile de rudenie între adoptat şi rudele adoptatorului. Este important să se înţeleagă cadrul legal român care reglementează adopţia, precum şi etapele procedurale: de la obţinerea atestatului până la încuviinarea adopţiei şi monitorizarea post-adopţie.
Fundamentele și normele de aplicare
Următoarele principii trebuie respectate în mod obligatoriu în cursul procedurii adopţiei: principiul garantării confidenţialităţii în ceea ce priveşte datele de identificare ale adoptatorului sau ale familiei adoptatoare, precum şi identitatea părinţilor fireşti. Convenţia de la Haga - Convenţia asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materie de adopţii internaţionale, încheiată la Haga la 29 mai 1993, este ratificată de România, iar legi complementare reglementează domeniul adopţiei internaţionale.
Comitetul Român pentru Adopţii a fost înfiinţat prin legi anterioare, iar regimul adopţiei este completat de ordonanţe de urgenţă privind reorganizarea administraţiei publice centrale. În anul 2004, la art. 3 lit. m) a fost definit termenul Oficiu ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, înfiinţat prin reorganizarea Comitetului Român pentru Adopţii. Dosarul de adopţie implică evaluări multiple efectuate de direcţiile de asistenţă socială şi protecţia copilului (DGASPC) sau de organisme private autorizate (OPA).
Subiecţii adopţiei şi condiţii de fond
Art. 3. Cetăţeni ai statelor membre ale UE/SEE sau străini cu drept de rezidenţă/permanent în România pot deveni adoptatori, în condiţiile legale. Art. 4. Copiii cetăţeni UE/SEE sau străini cu drept de rezidenţă pe teritoriul României pot fi adoptabili dacă au locuit efectiv în România în ultimele 12 luni înaintea cererii de încuviinţare a adopţiei. Art. 5. Condiţii de fond şi condiţii privind exprimarea consimţământului la adopţie. Art. 7. Interdicţia se aplică persoanelor care doresc să adopte singure, precum şi anumitor situaţii ale solicitanţilor; în cazul adopţiei copilului de către soţia celui care a recunoscut copilul născut în afara căsătoriei, paternitatea poate fi confirmată prin expertiza filiaţiei prevăzută la alin. (4).
Art. 16. Consimţământul adoptatorului sau al familiei adoptatoare este exprimat în faţa instanţei judecătoreşti odată cu soluţionarea cererii de încuviinţare a adopţiei. Art. 17-18. Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare; eliberarea atestatului de aptitudini pentru adopţie. Atestatul este valabil pentru 2 ani şi poate fi reînnoit în condiţii specifice. Organismele private autorizate pot desfăşura activităţi în cadrul procedurii adopţiei interne, cu roluri clar delimitate.
Condiţii de fond pentru adoptori
- Nu pot adopta persoanele cu boli psihice grave sau handicap mintal, sau cele care se află în situaţii de excludere prevăzute de lege.
- Cuplurile căsătorite pot adopta, iar în cazul adopţiei de către unul dintre soţi, celălalt oferă consimţământul necesar şi se poate solicita consimţământul comun al ambilor soţi în situaţii specifice.
- Adopţia de către o persoană necăsătorită este permisă dacă aceasta obţine un atestat de aptitudine şi îndeplineşte condiţiile legale.
Etapa de pregătire, evaluare și atestare
Ulterior solicitării atestatului, autorităţile evaluează persoana sau familia şi asigură servicii de pregătire şi consiliere necesare pentru asumarea în cunoştinţă de cauză a rolului de părinte. Etapa de pregătire are durata maximă de 90 de zile de la depunerea cererii, incluzând cursuri. Etapa de evaluare socială presupune minimum 6 întâlniri, iar evaluarea psihologică minimum 4 întâlniri de evaluare şi consiliere, iar pregătirea adoptatorilor - minimum 12 ore distribuite în 3 sesiuni.
În cazuri excepţionale, dacă persoanele care solicită evaluarea nu trebuie să parcurgă etapa de pregătire (de exemplu, pentru reinnoirea unui atestat sau pentru plasament de lungă durată), pot fi scutite de parcurgerea acestei etape. După obţinerea atestatului, persoana/familia este înscrisă în Registrul Naţional pentru Adopţii (RNA). Pentru fiecare copil adoptabil se generează o listă de adopători atestaţi, iar criteriile de potrivire includ vârsta copilului, sexul, numărul de copii pe care familia poate să îi îngrijească, starea de sănătate etc. Prioritate au rudele până la gradul al patrulea, apoi persoanele cu care copilul a locuit minimum 6 luni, apoi familiile care au adoptat sau îngrijit fraţi.
Etapa de potrivire practică și încredințarea copilului
Etapa de potrivire practică presupune întâlniri între copilul adoptabil și adoptator; responsabilul de caz prezintă nevoile copilului, iar adoptatorul poate refuza potrivirea în scris. Dacă acceptă, se stabileşte data primului întâlniri cu copilul, cu scopul acomodării treptate. Numărul minim de întâlniri este de 4. Dacă se constată că nu se realizează acomodarea, procedura se întrerupe pentru altă potrivire. La final, se întocmește un raport de potrivire și se sesizează instanța pentru încredințare.
Prin încuviinţarea adopţiei, după perioada de încredinţare în vederea adopţiei de minimum 3 luni, adoptatorul poate depune cererea de încuviinţare la instanţă. După rămânerea definitivă a hotărârii, adoptatorul dobândeşte drepturi părinteşti ca pentru un copil biologic, iar rudenia copilului cu părinţii săi naturali încetează definitiv, fiind emis un nou certificat de naştere în care adoptatorii figurează ca părinţi. Încrierea copilului în cartea de naştere se face conform legislaţiei, iar actul vechi poate fi păstrat cu menţiunea noului act.
De asemenea, adoptarea poate implica drepturi de informare a copilului despre trecutul său, iar informaţiile despre adopţie rămân confidenţiale conform legii. În caz de necesitate, instanţa poate dispune monitorizarea evoluţiei copilului în timpul vieţii, în perioada de cel puţin doi ani de la încuviinţarea adopţiei.
Copiii greu adoptabili și profilul acestora
Lista copiilor greu adoptabili este o secţiune specială în RNA. Profilul unui copil greu adoptabil include fotografia, abilităţile, nevoile, trăsăturile de personalitate, iar potenţialii adoptatori pot ataşa mesaje vocale sau video despre copil. Dacă fraţii urmează să fie adoptaţi împreună, profilul este comun. Adoptatorii pot solicita profilul copilului din lista RNA şi pot iniţia procedura de potrivire. Se poate adopta și o persoană majoră, însă cu condiţia ca diferenţa de vârstă să fie de cel puţin 18 ani şi adoptatorul să fi crescut anterior copilul în faţa instanţei.
Efectele psihologice ale adopției
Adopția este un proces complex și răspunsul psihologic al copiilor adoptați variază; în funcție de vârstă, apare o serie de gânduri despre identitate. Pot apărea traume emoționale, amintiri despre neglijare sau abuz, sau despre medii familiale disfuncționale. Pe litoralul emoțional al adopției, pot apărea probleme precum sentimentul de abandon, dificultăți în a-și dezvolta identitatea, stimă de sine redusă, risc crescut de consum de alcool sau droguri, sau tulburări psihice. Monitorizarea și consilierea psihologică de familie ajută la depășirea acestor dificultăți, în special în perioada adolescenței.
Important este că sprijinul psihologic poate oferi soluții pentru întregul proces de adaptare, iar consilierea poate reduce impactul acestor provocări asupra copilului adoptat și a membrilor familiei adoptatoare.Impactul adopției/plasamentului asupra copiilor biologici - Alina Muntean | Webinar
În continuare, autoritățile monitorizează evoluția copilului și relațiile cu părinții pe o perioadă de minimum doi ani după încuviinţarea adopţiei, iar familia adoptatoare este încurajată să informeze copilul despre adopție într-un mod adecvat vârstei. Drepturile și obligațiile părintești, odată cu încuviințarea adopției, se exercită de către adoptatori, iar serviciile de sprijin continuă pe durata acestei perioade.
Concluzie pe înțelesul tuturor
Astfel, adopția în România este o procedură complexă, cu mai multe etape și cu un aliniament strict la normele legale, menite să protejeze atât copilul, cât și viitorul părinte. Dincolo de pașii procedurali, esența adopției este crearea unei familii funcționale, cu respectarea confidențialității, a consimțământului liber și a interesului superior al copilului, și cu sprijinul instituțiilor pe toată durata procesului și ulterior încrederii.
tags: #cum #adopti #un #copil #din #maternitate
Postări populare:
- Opțiuni moderne în intervențiile ginecologice pentru boli ce necesită operație
- maternitatea Pret cezariană din Ploiești: ce să știi
- ghid complet pentru formarea în neonatologie
- Proiectare și execuție: caiet de sarcini pentru montajul dusumelei din scânduri rășinoase
- USR și drepturile reproductive: perspectivele oficiale