Introducere în lumea colicilor la bebeluși
Colicile bebelușului sunt probabil cea mai mare spaimă a proaspeților părinți. Perioada de colici coincide cu dezvoltarea florei intestinale, dar și cu creșterea conexiunilor cerebrale. Se manifestă prin apariția unor episoade de plâns inconsolabil, fără legătură cu mesele.
Venirea pe lume a unui nou membru al familiei reprezintă un motiv de bucurie pentru orice părinte, însă perioada care urmează imediat după naștere asociază o serie de schimbări ale stilului cotidian de viață care uneori pot fi mai dificil de implementat. Din fericire, există metode eficiente de a adormi copilul care ne pot ajuta să ducem la capăt această sarcină dificilă.
Ce sunt colicile la bebeluși și când apar?
Trebuie menționat că atunci când se discută despre colici la bebeluși, nu este vorba despre o boală și nici măcar despre un diagnostic. Practic, termenul colici se referă la un comportament manifestat în principal prin plâns excesiv care derutează părinții, deoarece nu există niciun tratament specific.
De regula, colicile debutează în primele zile după naștere și tind să atingă apogeul în perioada cuprinsă între săptămâna 4 și 6 de viață, urmând să dispară brusc până la împlinirea vârstei de 3-4 luni. Nu există o singură substanță care să vindece toate cazurile de colici. Cu toate acestea, s-a demonstrat că unele tratamente sunt de ajutor.
Este puțin probabil să apară colici la bebelușii de 3 zile, așa că, dacă observi simptome specifice la această vârstă, s-ar putea să fie vorba despre altceva. De obicei, primul episod de colici abdominale apare în jurul vârstei de șase săptămâni, dar vor scădea semnificativ după vârsta de 3 luni. Cei mai mulți bebeluși depășesc problemele cauzate de colicile abdominale până la împlinirea vârstei de 6 luni.
Orice copil sănătos poate fi afectat de colici, iar simptomele sunt plânsul și o stare de agitație care durează câteva ore pe zi, fără un motiv anume. Colicile pot fi identificate și cu ajutorul plânsului pruncului, care este mai puternic și mai ascuțit decât plânsul obișnuit cauzat de foame, oboseală sau dor de mama lui.
Colicile sunt atribuite perioadei în care bebelușul plânge continuu, nu doarme și este tot timpul agitat. Acestea nu reprezintă o boală în sine, ci mai degrabă un proces în care sistemul digestiv se acomodează cu noul regim alimentar. Colicile sunt cauzate de apariția crampelor la nivelul abdomenului, de aceea se numesc colici abdominale. Colicile încep în jurul săptămânii a șasea de viață a bebelușului, durează în jur de trei sau șase luni și pot să dispară de la sine. Perioadele de plâns incontrolabil se declanșează, de obicei, în cea de-a doua parte a zilei și spre seară.
Dacă simptomele prezentate mai sus durează mai mult de 3 ori pe zi, mai mult de 3 zile pe săptămână și nu trec în maxim 3 săptămâni, cu siguranță, este vorba despre colici abdominale. În funcție de termenul nașterii pruncului, normal sau prematur, momentul de debut al colicilor poate diferi; la fel și vârsta la care vor dispărea. Cu toate acestea, aproape niciun bebeluș peste 5 luni nu mai suferă de colici, indiferent de termenul la care a fost născut, de sexul pe care îl are sau de modul în care este hrănit.
Deși nu afectează starea de sănătate a copilului, această perioadă poate fi destul de dificilă pentru orice părinte. Studiile arată că, din cauza colicilor la bebeluși, mamele devin mai stresate și, uneori, pot avea stări depresive. Este important de menționat însă că apariția colicilor nu este influențată de sexul copilului, de modalitatea de hrănire (la sân sau cu biberonul) sau de momentul nașterii (prematur sau la termen).
Cauzele apariției colicilor la bebeluși
Momentan, nu poate fi stabilită o cauză exactă a colicilor, chiar dacă pot exista numeroși factori care pot contribui la disconfortul abdominal al bebelușilor. Printre cauzele cele mai frecvente pot fi enumerate dificultățile de digestie precum și diferite alergii (inclusiv alergia la laptele de vacă).
Medicii nu au identificat cu exactitate ce anume cauzează crampele abdominale la bebeluși, însă aceștia consideră că au legătură cu alimentația. Posibilele cauze care provoacă apariția durerilor specifice colicilor pot fi următoarele:
- Dezvoltarea incompletă a sistemului digestiv - nu este produsă cantitatea necesară de fermenți (probioticele) care ajută în procesul de digestie.
- Tranzitul intestinal lent - mușchii care susțin digestia și sistemul gastrointestinal abia învață să proceseze alimentele și există posibilitatea să nu funcționeze corespunzător.
- Alimentele cu potențial alergen - sistemul digestiv al bebelușului are nevoie de timp ca să se acomodeze cu alimentația pe bază de lapte și, uneori, organismul poate fi intolerant la anumume componente din lapte.
- Tehnica de alăptare incorectă - copilul trebuie ținut în poziție dreaptă atunci când se hrănește, astfel încât alimentele să ajungă mai repede în stomac. Când se schimbă tetina la biberoane, se alege varianta cu fluxul cel mai mic pentru vârsta micuțului, pentru a limita ingerarea aerului.
- Regimul alimentar al mamei.
- Introducerea de alimente solide în alimentația copilului prea devreme - este recomandat ca diversificarea la bebeluși să înceapă abia de la șase luni.
- Hipersensibilitatea bebelușului la factori externi, precum lumina sau zgomotele.
- Temperamentul schimbător al copilului (proastă dispoziție, toane).
- Fumatul în timpul sarcinii și după naștere.
- Nivelul crescut de hormoni care pot provoca dureri la stomac, dar și stări de neliniște.
Dacă ai un bebe care este afectat de colici, se poate ca acest fenomen să fie cauzat de unul sau mai multe dintre motivele următoare:
- Dezvoltarea incompletă a sistemului digestiv;
- O cantitate insuficientă de bacterii sănătoase în sistemul digestiv;
- Înghițirea de aer în timpul mesei și lipsa eructației după ce mănâncă;
- Sensibilitate sau alergii la formula de lapte utilizată ori la alimentele pe care le-a consumat mama;
- Reacții emoționale nedefinite care pot fi cauzate atât de frică, dar și de entuziasm;
- Refluxul acid;
- Crize de plâns în care înghite aer, iar asta îi cauzează dureri abdominale.
Despre cauzele colicilor, există numeroase dezbateri dacă bebelușii hrăniți cu biberonul sunt mai afectați de colici decât cei alăptați la sân, însă nu au fost identificate argumente solide pentru a susține această afirmație.
Deși există nenumărate presupuneri, este dificil pentru specialiști să facă legături importante între momentul apariției colicilor, motivul pentru care își fac apariția la finalul primei luni de viață sau ce se întâmplă, de cele mai multe ori, seara. De asemenea, nu s-a stabilit cu exactitate, deocamdată, nici motivul pentru care colicile la bebeluși dispar de la sine.
Cum se manifestă colicile la bebeluși: simptome
Orice bebeluș are momente în care plânge, iar aceasta este o manifestare normală care îl ajută să se liniștească și să elimine anumite stări emoționale tensionate. Cu toate acestea, există anumite simptome clare care pot însemna că bebelușul tău plânge din cauza colicilor, astfel:
- Plânge fără motiv: Nu există un motiv evident al crizei de plâns. Bebe a mâncat, a fost schimbat și are parte de tot confortul necesar.
- Plânge la aceeași oră: Dacă ai remarcat apariția momentelor de plâns la ore aproximativ similare, în fiecare zi, mai mult ca sigur este vorba despre colici.
- Dă din mâini și din picioare: Atunci când plânge, bebe este mai agitat decât de obicei și își strânge palmele în pumn, în timp ce își încordează piciorușele.
- Se înroșește la față: Crizele de plâns care durează și care sunt cauzate de durere sau disconfort transmit multă suferință, inclusiv prin înroșirea feței celui mic.
- Are un plâns ascuțit, specific: Cu siguranță, după câteva săptămâni alături de bebe, ai început să deosebești diferite tipuri de plâns ale celui mic. Plânsul cauzat de colicile abdominale este mai mult ca un țipăt, exprimând multă durere.
- Stări de agitație: Chiar dacă a fost depășită criza de plâns, cel mic rămâne într-o stare de agitație și își mișcă incontinuu atât mâinile cât și picioarele.
Colicile la bebeluși se manifestă astfel:
- Copilul începe să plângă imediat după ce a mâncat (uneori, plânsul poate să dureze chiar și două ore);
- Este agitat în timp ce plânge și își freacă sau răsucește piciorușele;
- Se încovoaie și își strânge piciorușele cât mai aproape de abdomen;
- Crizele de plâns au loc de mai multe ori pe zi. În unele cazuri, crizele de plâns pot să apară la aceeași oră, în fiecare zi.
Diagnosticarea colicilor o poți face urmărind următorul aspect. Dacă bebelușul plânge mai mult de trei ore pe zi și pe o perioadă mai lungă de trei săptămâni, fără un motiv clar, atunci înseamnă că are colici, notează specialiștii. Perioadele de plâns sunt normale la nou-născuți, însă ține cont că, atunci când sunt însoțite de stări de agitație, sughiț și gaze, cel mai probabil este vorba de colici.
În timpul unui puseu de colici, bebelușul plânge, își îndoaie picioarele, își extinde și își încovoaie întregul corp.
La palpare, veți remarca faptul că burtica este contractată ca urmare a spasmelor musculaturii abdominale, dar și a plânsului insistent.
Metode eficiente pentru a adormi un bebeluș cu colici
Adormirea copilului nu este întotdeauna o sarcină ușoară. Bineînțeles că există bebeluși care se cufundă într-un somn dulce după ce au fost puși în pătuț și li s-a citit un basm sau li s-a cântat un cântec de leagăn, însă în majoritatea cazurilor procesul de adormire durează mai mult de câteva minute și necesită un efort din partea părinților. Totodată, somnul odihnitor și profund este esențial pentru funcționarea și dezvoltarea corespunzătoare.
Ce trebuie făcut pentru ca adormirea copilului să nu se transforme într-o luptă de seară? Există metode eficiente de adormit copilul care ne pot ajuta să ducem la capăt această sarcină dificilă?
1. Asigurarea nevoilor de bază
Înainte să adormi bebelușul, asigură-te că toate nevoile sale au fost satisfăcute. Înainte ca cel mic să meargă la culcare, ar trebui să ia o cină hrănitoare și sănătoasă. Îți recomandăm să-i schimbi scutecul înainte de somn pentru a avea siguranța că este curat și uscat.
Dacă, în ciuda acestui fapt, bebelușul continuă să fie neliniștit, ia-l în brațe și leagănă-l pentru ca micuțul să simtă apropierea de părinte. În cazul în care copilul adoarme foarte greu seara, plânge în continuare, asigură-te că nu-l doare nimic. De exemplu, dacă stă cu picioarele strânse, poate avea colici sau dureri de stomac.
Este important să încerci să te liniștești și să-ți controlezi emoțiile. Bebelușul îți poate simți neliniștea, ceea ce îngreunează și mai mult sarcina de a-l adormi. Uită-te cu atenție la copil și verifică dacă nu are febră. Observarea atentă a bebelușului te ajută să stabilești eventuala cauză a disconfortului și să o elimini.
2. Crearea unui mediu calm și sigur
Toată ziua lucrăm pentru ca micuțul să aibă un somn odihnitor noaptea. Dacă ne dorim ca bebelușul să doarmă bine și să adoarmă repede, ar trebui să-l facem să se simtă în siguranță. Pentru a-i oferi toate acestea, ar trebui să petrecem cât mai mult timp cu el și să avem mare grijă de relațiile din familie. Orice neînțelegere ar trebui rezolvată fără țipete sau ceartă.
La fel de importante sunt ritualurile de seară neschimbate, datorită cărora copilul se va putea calma și se va pregăti pentru culcare. Evită excesul de emoții și stimuli seara. Închide toate dispozitivele, precum calculator, tabletă sau televizor, deoarece toate ecranele stimulează inutil copilul și îi îngreunează adormirea. Același lucru este valabil, de asemenea, în ceea ce privește muzica tare și vioaie, precum și distracția care îl pot trezi pe cel mic.
În loc de a dansa, a sări sau a alerga, mai bine alege să citești din cărți sau să-l iei în brațe și să-i spui povești.
3. Metode specifice pentru calmarea colicilor
Când avem siguranța că toate nevoile copilului au fost satisfăcute și nimic nu-l doare, însă în continuare micuțul nu vrea să adoarmă, putem apela la metode dovedite a fi eficiente. Nu uita că fiecare copil este diferit și uneori trebuie să încerci mai multe modalități înainte de a o găsi pe cea care chiar funcționează. Sunt momente în care o singură metodă este suficientă, alteori însă trebuie să folosești mai multe simultan sau să le schimbi din când în când.
Balansarea și legănarea
Iată ce le place celor mai mulți bebeluși.
Înfășarea cu păturică, eșarfă tip wrap sau sistem de înfășat
Anumitor bebeluși le place să fie înveliți mai strâns. Copilul purtat înfășat se simte de parcă este în burta mamei, cu mâinile strânse pe lângă corp, dar picioarele mișcându-se aproape liber.
Înfășarea calmează copiii mici și reduce simptomele de colici. Pentru înfășare, se recomandă wrapul pentru înfășat bebeluși, nu rigidizează și nu încinge bebelușul ca un burlan.
Muzica
Unii copii adorm cu ușurință pe muzică. Poate fi redată de pe un CD sau, și mai bine, o poți cânta sau fredona chiar tu. Muzica ar trebui să fie liniștită și calmă.
Zgomotele albe
Bebelușii le plac zgomotele. Chiar și noi putem imita sunete sau putem porni uscătorul de păr, aspiratorul sau hota de la bucătărie. Anumite sunete specifice, ritmice sau repetitive, numite și sunete albe, pot avea un efect calmant asupra celui mic. Sunetele difuze seamănă cu cele pe care le auzea atunci când se afla în burta mamei și au efect calmant. Aparatele electrocasnice care emit astfel de sunete sunt aspiratorul, uscătorul de păr sau mașina de spălat.
Suptul
Din momentul nașterii până în jurul vârstei de 6 luni, bebelușii au o nevoie puternică de a suge. Acest reflex are un efect calmant asupra celor mici, îi ajută să se liniștească și să adoarmă. Dacă bebelușul tău nu vrea să adoarmă, îl poți pune la piept sau îi poți da suzeta. În primul caz, însă, trebuie să ai grijă ca adormirea copilului la sân să nu devină un obicei.
Deseori, suptul oferă o senzație de calmare, astfel încât cel mic va mai uita de colicile care îl supără. El se va concentra pe suzetă și este foarte posibil ca în cel mai scurt timp chiar să adoarmă.
Dormitul împreună cu copilul
Potrivit lui William Sears și filozofiei sale denumite „atașament parental”, dormitul împreună cu bebelușul ajută la construirea unei relații strânse între părinte și copil. Conform acestei teorii, apropierea pe timp de noapte îl învață pe cel mic că somnul este o stare plăcută și sigură.
Poziția stabilă
Pe brațul părintelui se așază bebelușul înfășat, așezat pe burtă sau ușor în lateral cu capul în jos. Este important de reținut faptul că odată ce copilul este pus în pătuț, el trebuie să adoarmă mereu pe spate.
Încearcă să-l ții în brațe în diferite poziții, cum ar fi cu burtica în sus, în timp ce îl masezi ușor cu o mână pe abdomen. O altă poziție care poate ajuta este să stai pe un fotoliu și să-l așezi pe bebe cu burtica în jos, peste genunchii tăi, în timp ce îl freci ușor pe spate.
Poți să-l porți pe umăr cu brațele atârnând liber pe spatele tău - ca și cum ar fi în poziția de regurgitare - sau poți pune bebelușul pe antebraț, cu burtica în jos: ține pieptul lui pe brațul tău și mâinile și picioarele lui atârnând liber.
Masajul abdominal
O metodă bună de a trata colicile este un masaj sistematic, făcut de câteva ori pe zi. Puteți începe la finalul primei luni de viață a copilului. Nu masa bebelușul imediat după masă, așteaptă minimum jumătate de oră. Nu îl masa atunci când deja plânge, ci, de exemplu, atunci când îi schimbi scutecul. Aplică ulei de bebeluși pe mâinile calde. Începe masajul cu mișcări alternative, verticale de sus în jos pe burtica bebelușului. După câteva repetări, adu piciorușele lângă burtică și întinde-le delicat. Imaginează-ți apoi un ceas pe burtica bebelușului și desenează un semicerc de la 12 la 6 cu o mână și un cerc complet de la 6 la 6 cu cealaltă. Mișcă mâinile în sens invers orar.
Masajele blânde ajută la disiparea gazelor din burtică și la calmarea durerii. Poți să-i faci un masaj blând pe burtică sau pe spate, după băiță. Plimbă ușor degetele de la o mână pe burtica bebelușului, în sensul acelor de ceasornic, fără să desprinzi mâna de pe burtică.
Atingerea ta tandră și caldă îl calmează pe bebeluș, iar mișcările create de masajul de purtare alături de tine masează burtica și ajută la trecerea gazelor.
Compresele cu apă călduță
Aplică o compresă cu apă călduță sau o pernă specială pentru colici care poate fi încălzită. Aceste perne conțin sâmburi de cireșe care rețin căldura pentru mai mult timp și ameliorează durerile bebelușului. Lasă perna în cuptor până se încălzește, înfășoară apoi un prosop de bumbac în jurul ei și așază perna pe burtica bebelușului.
Căldura îi va aduce bebelușului alinare. Dacă bebelușului tău îi place baia, toarnă delicat apă caldă pe burtică.
Schimbarea formulei de lapte sau dieta mamei
Dacă bebe este hrănit cu biberonul, poți încerca mai multe formule de lapte până să te oprești la una care îi face bine celui mic. Discută cu medicul pediatru și află care sunt cele mai potrivite variante pentru voi.
Dacă bebe este alăptat, trebuie să știi că substanțele din alimentele pe care le consumi pot trece în laptele matern, iar apoi vor ajunge la bebe. Din acest motiv, este recomandat să eviți anumite alimente cum ar fi varza, fasolea, conopida, lactatele și chiar grâul. Discută cu medicul pediatru pentru a te învăța cum să scoți alimentele pe rând din meniul tău, astfel încât să poți observa dacă apar sau dispar anumite simptome la cel mic.
Dacă cel mic suferă de colici, nu mai mânca alimente grele și grase, fructe și legume care produc gaze la stomac și condimente. Renunță la prune, cireșe, pere, varză, fasole, bobi, broccoli, conopidă, praz, usturoi și ceapă.
Eliminați proteinele din laptele de vacă. Aceasta înseamnă hrănirea cu biberonul cu o formulă hipoalergenică dacă bebelușul a fost hrănit cu biberonul sau o dietă fără lactate pentru mama care alăptează. Aceasta ar trebui încercată timp de două săptămâni. Dacă funcționează, atunci continuați. Dacă nu funcționează, atunci renunțați. Dacă acest lucru funcționează nu înseamnă că bebelușul dumneavoastră este permanent intolerant la lapte, ci doar că încercarea a funcționat iar bebelușul poate să fi răspuns bine din mai multe motive. Este posibil ca sugarul să fie în continuare alergic la proteina laptelui de vacă.
Plimbările
Schimbă-l. Scoate-l la plimbare. Deși este mai degrabă o metodă de a-i distrage atenția, decât de a face să-i treacă nesuferitele colici, o plimbare este întotdeauna o idee bună. De cele mai multe ori, după ce se liniștește și se oprește din plâns, bebe va adormi așa că va putea să se odihnească foarte bine.
Mișcarea - legănatul îl ajută pe bebeluș să se relaxeze și să uite de disconfortul produs de colici. Îl poți legăna în brațe, îl poți pune într-un marsupiu și apoi să te plimbi cu el prin casă sau îl poți scoate la o plimbare în aer liber cu căruciorul. Chiar și plimbările cu mașina reușesc să-l calmeze pe micuț.
Băița caldă
Fă-i o băiță cu apă caldă. Atât apa, cât și căldura, vor avea un efect magic asupra puiului care se va liniști destul de rapid. Cu această ocazie, îi vei schimba și scutecul, astfel încât să fie curat și să poată dormi confortabil după băiță.
Băița călduță este relaxantă pentru bebeluș, însă poți folosi și dușul. Ține-l în brațe și îndreaptă dușul spre spatele lui, având grijă ca temperatura să fie potrivită pentru el. Dușul va crea o senzație plăcută și liniștitoare.
Pentru a asigura un somn cât mai liniștit și odihnitor celui mic, puteți să îi faceți o băiță înainte de culcare. Se cunoaște faptul că apa caldă are un efect de liniștire. În acest fel, bebelușul va avea parte de atenția pe care și-o dorește din partea părinților și va fi gata de culcare.
Picături și ceaiuri anticolici, probiotice și enzime
Aceste remedii alinâ colicile abdominale ale bebelușului, având o acțiune multiplă, inclusiv digestivă, antispastică și calmantă. Picăturile pot fi administrate în lapte sau apă de băut sau chiar simplu, cu lingurița sau o pipetă. Dacă bebe este alăptat, poți bea și tu minim trei căni pe zi, de ceai anticolici, pentru că vor ajuta la eliminarea gazelor din burtica pruncului.
Administrarea de picături cu un agent antispumant care reduce cantitatea de gaze și balonarea. Acesta reunește bulele mici de gaz care sunt prinse în conținutul stomacului atunci când un sugar înghite aer. Pe măsură ce bulele se grupează și devin mai mari, acestea sunt mai ușor de expulzat prin eructație sau prin trecerea gazelor.
Administrarea de picături cu enzime care descompun lactoza din zahărul din lapte în glucoză și galactoză.
Probioticele - echilibrează flora intestinală și, astfel, laptele se digeră mai ușor.
După ce consulți medicul, poți folosi ceaiuri de plante care susțin mișcările peristaltice și alinâ iritația: chimen, roiniță.
După vizita la medicul pediatru, acesta poate recomanda următoarele tratamente pentru colici:
- Suplimente pe bază de probiotice - de exemplu, cele care conțin tulpini de Bifidobacterii ameliorează durerea și reduc frecvența colicilor;
- Picături pentru eliminarea gazelor - cele care conțin simeticonă pot fi eficiente în acest sens;
- Tratamente homeopate.
4. Când trebuie să mergi la medic
Dacă nu reușești să-l calmezi pe bebe ori dacă prezintă semne de suferință extremă, este indicat să iei de urgență legătura cu medicul pediatru. Chiar dacă simptomele sunt similare cu ale colicilor, există riscul să fie vorba și de alte afecțiuni, așa că este recomandată o examinare de specialitate.
Alte semne care te pot pune pe gânduri sunt:
- Apariția vărsăturilor;
- Imposibilitatea de a se hrăni, indiferent dacă este vorba despre biberon sau alăptare;
- Scaun moale sau chiar diaree;
- Febra;
- Stare generală proastă, inclusiv moleșeală;
Ar trebui să mergi la medic încă de la apariția primelor simptome, ca să primești sfaturile și, eventual, tratamentele necesare. Dacă perioadele de plâns sunt însoțite de următoarele simptome, este esențial să faci o vizită la cabinetul medicului pediatru:
- Febră ridicată, mai mare de 38 de grade Celsius;
- Vărsături și diaree;
- Lipsa poftei de mâncare;
- Plâns care durează mai mult de două sau trei ore.
În unele cazuri, aceste simptome pot semnala o boală mai gravă decât colicile!
Dacă sunteți îngrijorat sau vă este greu să faceți față situației, adresați-vă medicului specialist.
5 mișcări de masaj pentru bebeluși pentru a calma colicile la nou-născuți și sugari | AAP
Cu siguranță, informațiile din acest articol îți vor fi de folos în primele luni de viață ale copilului tău. Nu uita că aceasta este o perioadă dificilă care te va consuma foarte mult, și din punct de vedere fizic, și emoțional. Dacă simți momente în care ești copleșită, frustrată sau epuizată, cere ajutorul celor din familie pentru a te putea odihni cât ai nevoie. Nu în ultimul rând, ai în vedere că este doar o perioadă care va trece în maxim 2-3 luni.
Chiar dacă simptomele sunt similare cu ale colicilor, există riscul să fie vorba și de alte afecțiuni, așa că este recomandată o examinare de specialitate.
Colicile nu cauzează probleme medicale pe termen scurt sau lung pentru un copil, dar acestea pot deveni stresante pentru părinți.
Deși colicile reprezintă un episod normal din viața fiecărui bebeluș, este bine să verifici împreună cu medicul pediatru starea de sănătate a celui mic.
Deoarece colicile sunt o parte normală a vieții unor sugari și nu sunt dăunătoare, nu se recomandă, de obicei, administrarea de medicamente.
Încearcă să îi asiguri celui mic cât mai multe momente de tandrețe și de liniște înainte de culcare. Bucurați-vă împreună de o plimbare în aer liber și de momente de liniște.
Nu te lăsa condusă de emoții negative și nu te descărca pe copil. Pentru ca micuțul să fie sănătos și fericit, el trebuie să se odihnească după o zi plină de evenimente.
Nu renunța prea repede la puiul de somn din timpul zilei și nu amâna momentul de mers la culcare seara în speranța că dacă cel mic este mai obosit, atunci va adormi mai repede.
Nu scutura niciodată bebelușul și nu-l legana prea tare.
Nu-i da micuțului mâncare solidă prea devreme înainte de culcare, pentru ca apoi să nu se trezească pentru masa de noapte. Această metodă este ineficientă și poate provoca dureri de burtică.
Nu apela la metoda de a-l lăsa singur pe micuțul care plânge și de a-i permite „să se descarce” complet prin plâns. Nu se știe care ar putea fi efectele acestui lucru pe termen lung.
În cazul copiilor mai mari, foarte importantă este capacitatea de autoreglare.
Un stil de viață sănătos și igienic, un plan al zilei regulat și ritualurile de seară combinate cu liniștirea și apropierea părintească au efecte foarte bune. Dacă până acum nu ai introdus ritualul de seară, este bine să o faci cât mai repede, iar efectele cu siguranță nu vor întârzia să apară.
A pune la somn un copil de un an și unul mai mare nu ar trebui să fie chiar atât de complicat, dacă te ții de la început de recomandările de mai sus.
Somnul odihnitor este esențial pentru sănătatea și dezvoltarea corespunzătoare a copilului. De asemenea, părinții au nevoie de timp pentru a-și îndeplini treburile casnice și pentru a se odihni. Tocmai de aceea este foarte important să găsim o metodă eficientă de a adormi copilul, potrivită atât pentru noi, cât și pentru cel mic.
Din perspectiva psihologică, specialiștii în parenting îndrumă părinții să își acorde din când în când pauze de la responsabilitățile pe care le au în raport cu cel mic pentru a petrece câteva ore în compania partenerului sau a prietenilor, pentru a medita, a se plimba, citi o carte sau pentru a efectua o rutină de îngrijire corporală mai lungă. Aceste perioade scurte de deconectare de la responsabilitățile parentale au ca efect benefic diminuarea riscului de apariție al epuizării, depresiei postpartum, al sentimentului de frustrare ori neputință care, pe fondul oboselii, poate genera accese de furie.