Uneori, un test de sarcină pozitiv nu aduce doar bucurie pură. Dacă anunțul unui copil izbucnește în viață complet neplanificat, vestea poate declanșa temeri cu privire la viitor, incertitudine și disperare. În această situație, cuplurile și mai ales femeile în cauză se confruntă cu decizii de mare anvergură. Există multe motive pentru care sarcina poate declanșa mai degrabă respingere decât bucurie. Nu este neobișnuit ca femeile afectate să fie cufundate într-un haos emoțional de conflict sever. Acceptarea valului de emoții și acceptarea noii situații necesită înțelegere și timp.
Discuția cu o persoană de încredere, cum ar fi cel mai bun prieten, vă poate ajuta să vă categorisiți temerile și îngrijorările. Dar, mai ales în situații dificile de viață, uneori aveți nevoie de expertiza unei persoane neutre care să vă ajute să decideți ce să faceți în continuare.
Consiliere și Suport pentru Gravide
Fiecare femeie are dreptul la consiliere cu privire la toate aspectele legate de sarcina sa. Femeile însărcinate ar trebui să fie libere să decidă în favoarea nașterii unui copil. În Renania de Nord-Westfalia, mai mult de 200 de centre de consiliere pentru gravide aprobate de stat oferă consiliere gratuită. Aici veți găsi întotdeauna o ureche înțelegătoare pentru o discuție confidențială și deschisă cu privire la toate aspectele sarcinii și posibilele conflicte.
Centrele de consiliere pentru sarcină oferă, de asemenea, asistență financiară nebirocratică din partea Fundației Federale Mama și Copilul. Toată consilierea este confidențială și poate fi anonimă dacă doriți. Puteți găsi un centru de consiliere în apropierea dumneavoastră pe site-ul www.familienplanung.de prin căutarea codului poștal sau folosind numele orașului. Puteți alege între serviciile de consiliere oferite de organizații caritabile, biserici, districte și autorități locale. Vă invităm să alegeți serviciul oferit de organizația cu care vă simțiți cel mai confortabil.
Vă rugăm să rețineți că nu toate centrele de consiliere eliberează un certificat de consiliere pentru consilierea în caz de conflict de sarcină, deoarece acest lucru nu este în conformitate cu imaginea lor de sine.

Consilierea în Caz de Conflict de Sarcină
Dacă nu știți dacă doriți sau puteți avea copilul și vă gândiți la întreruperea sarcinii, veți primi un sprijin valoros în cadrul consilierii privind conflictul de sarcină. Nu veți fi lăsată singură cu grijile și temerile dumneavoastră. Mai ales dacă vă aflați într-o dilemă, poate chiar doriți copii, dar nu acum sau nu cu acest partener, profesioniștii cu experiență vă pot arăta soluții fără a vă pune presiune. Acest lucru face ca luarea deciziilor personale să fie mai ușoară.
Dacă vă gândiți la un avort, după consiliere veți primi, de asemenea, un așa-numit certificat de consiliere în conformitate cu reglementările de consiliere de la centrele de consiliere pentru conflicte de sarcină recunoscute de stat. Certificatul de consiliere este o condiție prealabilă pentru un avort fără penalități în termen de douăsprezece săptămâni de la concepție. Cu toate acestea, această consiliere privind conflictul de sarcină poate fi oferită numai de către centrele de consiliere și cabinetele medicale recunoscute de stat.
Opțiuni de Întrerupere a Sarcinii
Dacă v-ați hotărât să avortați, trebuie să vă gândiți unde și cum se va efectua avortul. Sursele de informare pentru femei sunt încă limitate, deoarece medicilor din Germania nu li se permite să facă public dacă oferă avort. Există diverse metode de întrerupere a unei sarcini. Metoda utilizată depinde, printre altele, de stadiul în care se află sarcina. Se face o distincție între metodele medicale și cele chirurgicale. Ar trebui să aflați în prealabil exact ce metodă oferă medicul sau clinica dumneavoastră.
Avortul medicamentos este posibil până în a 63-a zi de la prima zi a ultimei perioade menstruale. În cazul avortului medicamentos, sunt necesare două sau trei vizite la medic în termen de aproximativ 14 zile - inclusiv o examinare de control. Metoda aspirației și răzuirea sunt metode chirurgicale. Ambele sunt de obicei efectuate în ambulatoriu, într-o clinică sau cabinet medical. După procedură și o scurtă perioadă de odihnă, puteți merge acasă.

Ajutoare Financiare și Prestații Familiale
Multe prestații familiale și ajutoare financiare din partea guvernului federal și a landului Renania de Nord-Westfalia sunt destinate părinților, părinților singuri și copiilor. Puteți obține informații cu privire la medicii, clinicile și alte facilități care efectuează avorturi și prin ce metodă de la medicul dumneavoastră, de la un centru de consiliere sau de pe lista Asociației Medicale Germane.
Ce Este Avortul Spontan?
Avortul este definit ca o pierdere spontană a unei sarcini intrauterine, care apare înainte ca fătul să fie viabil, adică să poată supraviețui în afara uterului. În prezent, limita viabilității este stabilită la 24 de săptămâni gestaționale, dar probabil că se va schimba odată cu evoluția îngrijirilor neonatale.
AVORTUL ESTE CEA MAI FRECVENTĂ COMPLICAȚIE A SARCINII!
Statisticile ne arată că până la un sfert din sarcinile cunoscute - 24% se termină cu avort. Totuși, numărul real este probabil mai mare, deoarece multe dintre avorturi au loc devreme în sarcină, înainte ca femeia să realizeze că este gravidă.
Avorturile pot fi împărțite în avorturi precoce (la mai puțin de 12 săptămâni gestaționale) sau tardive (între 13-24 săptămâni gestaționale). Avortul repetat sau boala abortivă este de obicei definită ca apariția a trei sau mai multe avorturi consecutive și afectează 1% dintre femeile de vârstă reproductivă. În unele țări europene și în Statele Unite, avortul repetat este definit ca fiind două sau mai multe avorturi, consecutive sau nu.
De obicei, avorturile se rezolvă în mod spontan, fără tratament, și rareori provoacă complicații materne severe. Deși avortul este un eveniment relativ frecvent, nu înseamnă că este ușor de acceptat, pierderea unei sarcini având adesea un consum emoțional important, atât pentru femeie, cât și pentru partenerul ei.
Deseori, tratamentul avorturilor este unul conservator, iar medicii oferă informații cu privire la opțiunile de management disponibile și asigură sprijin pe parcursul monitorizării.
Cauzele Avortului Spontan
Anomaliile cromozomiale sunt depistate în 50-85% din avorturile spontane, reprezentând cauza cea mai frecventă a avortului în primul trimestru. Trisomiile (prezența unui cromozom în trei copii în AND-ul sarcinii) reprezintă aproximativ două treimi dintre acestea, iar riscul de trisomie crește odată cu creșterea vârstei mamei.
Alte cauze mai puțin frecvente ale avortului includ tulburări ale coagulării sângelui, precum sindromul antifosfolipidic, anumite trombofilii moștenite și anomalii uterine congenitale (malformații) sau dobândite, precum fibroame, sinechii etc. Riscul de avort spontan este crescut la femeile cu diabet de tip 1 necontrolat sau cu afecțiuni tiroidiene. Femeile obeze care rămân însărcinate după un tratament pentru infertilitate au un risc mai mare de avort spontan. Riscul de avort spontan a mai fost legat de condițiile socio-economice, consumul de cofeină, fumatului sau consumul de alcool.

Diagnosticarea Avortului Spontan
Simptomele, evaluarea medicală: Sângerarea vaginală și dispariția simptomelor de sarcină (tensiunea mamară, somnolența, constipația și altele) sunt sugestive pentru avort. Avortul este clasificat, în mod tradițional, pe baza manifestărilor clinice, în amenințare de avort, iminență de avort, avort incomplet și avort complet.
Examinarea ginecologică are un rol limitat pentru a stabili diagnosticul de avort spontan și poate fi omisă la femeile care se prezintă cu sângerare vaginală ușoară sau moderată în sarcina incipientă. În aceste cazuri, ecografia este mai utilă și este examinarea principală utilizată pentru a evalua viabilitatea sarcinii.
Examenul cu speculul sau valvele este încă indicat la femeile care prezintă hemoragie importantă și semne de dezechilibru cardiovascular, deoarece se poate cuantifica mai bine cantitatea sângerării, se pot detecta resturi ovulare care se elimină prin colul uterin și astfel este facilitată îndepărtarea imediată a acestora sau poate fi practicat un chiuretaj care să oprească o sângerare masivă. Examinarea ecografică transvaginală a devenit standardul acceptat pentru evaluarea femeilor cu suspiciune de complicații ale sarcinii incipiente. Clasificarea ecografică a avortului se bazează exclusiv pe aparențele morfologice ale sarcinii și nu ține cont de cantitatea de sângerare vaginală sau de evaluarea clinică.
Sarcina Oprită din Evoluție și Sacul Gol
Sarcina oprită din evoluție și sacul gol (descrise și ca avort silențios, sac gol, sarcina cu ou clar) se referă la stadiul incipient în cursul unui avort spontan, când sarcina este încă prezentă în cavitatea uterină. Diagnosticul se bazează fie pe absența unui embrion într-un sac gestational, fie pe absența activității cardiace embrionare. Principala dificultate este evitarea confundării unei sarcini intrauterine incipiente normale, cu un avort silențios.
Deoarece diagnosticul ecografic se bazează pe constatări negative, riscul de eroare de diagnostic este mare. Acest lucru se întâmplă în special la femeile care au cicluri neregulate, care concep în timp ce iau contraceptive hormonale sau care au avut mai puțin de trei menstruații de la ultima sarcină. Riscul de diagnostic eronat este de asemenea crescut la femeile cu uter retroversat, anomalie uterină congenitală, fibroame uterine, sindrom aderențial intraabdominal după cezarienele anterioare sau alte intervenții chirurgicale pelvine, care afectează poziția uterină. Diagnosticarea greșită a unei sarcini normale ca avort poate duce la întreruperea unei sarcini normale dorite. De aceea, se recomandă confirmarea diagnosticului după o reevaluare la 7-14 zile.
O altă situație în care se folosește monitorizarea ecografică este aceea a femeilor fără simptome, dar cu antecedente de avort spontan la sarcinile anterioare, cărora li se poate efectua un examen ecografic la câteva săptămâni după diagnosticarea sarcinii, pentru a reduce anxietatea și pentru a le confirma că sarcina evoluează normal.
Avortul Incomplet
Diagnosticul ecografic al avortului incomplet se bazează pe identificarea unor fragmente de sarcină rămase în uter sau identificarea unei grosimi endometriale anormal de mari. De multe ori este necesară o evaluare ecografică specială, cu modul Doppler, pentru a identifica vase de sânge caracteristice la nivelul zonelor suspecte.
Avortul Complet
Diagnosticul de avort complet se stabilește în cazurile în care la examenul ecografic nu se mai identifică nimic din sarcina constatată anterior. Este un diagnostic cert numai la femeile la care evaluările ecografice anterioare au confirmat o sarcină intrauterină. Dacă însă nu a fost efectuată o ecografie anterior, sarcina trebuie considerată drept „sarcină cu localizare necunoscută” și femeia trebuie monitorizată în dinamică cu ajutorul ecografiei și markerilor biochimici (determinări din sânge).
Markerii biochimici nu sunt folosiți în mod obișnuit în diagnosticul avortului. Cu toate acestea, sunt utili pentru a confirma diagnosticul de oprire din evoluție a sarcinii la femeile la care aspectele ecografice nu sunt concludente. Concentrațiile de HCG (gonadotropină corionică umană) din serul matern în general se dublează la fiecare 1,4-1,6 zile până în ziua 35 a sarcinii și apoi se dublează la fiecare 2,0-2,7 zile din a 35-a zi până în a 42-a zi. Analiza hormonului nu trebuie utilizată singură pentru a diferenția sarcinile viabile de cele ne-viabile. Dar la femeile cu aspecte ecografice neconcludente, scăderea valorilor gonadotropinei corionice poate diagnostica un avort complet cu o sensibilitate de 93-97%.
Rolul Diagnostic al Chiuretajului și al Examenului Histopatologic
În această eră a investigațiilor neinvazive, precum ecografia, chiuretajul nu este utilizat în mod obișnuit pentru a diagnostica un avort spontan. Cu toate acestea, la femeile care optează pentru extragerea chirurgicală a fragmentelor de sarcină neavortate, țesuturile rezultate în urma chiuretajului uterin sunt trimise de rutină pentru examen histologic pentru a confirma diagnosticul sarcinii intrauterine și pentru a exclude o sarcină anormală, patologică, precum cea molară.
Semne de Alarmă și Prevenție
Recomandăm prezentarea într-un serviciu de îngrijiri a tuturor femeilor cu sarcină incipientă care resimt durere pelvină sau sângerări pe cale vaginală. Este important ca femeile să se prezinte la cel mai apropiat Serviciu de Urgență dacă prezintă astfel de simptome severe sau semne de instabilitate cardiovasculară (amețeală, palpitații, stare de leșin) sau infecție (febră).
Aceste simptome pot semnala prezența unei hemoragii importante consecutive avortului, infecția sarcinii sau fragmentelor acesteia din uter, sau o sarcină extrauterină, nediagnosticată, complicată prin ruptură și hemoragie internă.
Nu există dovezi medicale că avortul poate fi prevenit prin repaus la pat sau prin administrarea de suplimente de vitamine. Ajutorul dat de antispastice ori progesteron este de asemenea controversat. Totuși, cum efectele adverse sunt neglijabile, de multe ori astfel de tratamente sunt prescrise și îmbunătățesc confortul gravidei.
Tratamentul Avortului Spontan
Tratamentul expectativ este deseori preferat de femeile care doresc o abordare naturală. Devine o opțiune din ce în ce mai populară, recomandându-se să aștepte două săptămâni pentru ca avortul să se finalizeze. Este permis să se continue cu managementul expectativ chiar și peste această perioadă, dacă nu există semne de infecție.
Tratamentul Medicamentos
Tratamentul medicamentos este opțiunea aleasă de 20-30% dintre femei. Medicamentele utilizate pentru a induce avortul sunt reprezentate de mifepriston, un anti-progesteron administrat oral, în combinație cu misoprostol, o prostaglandină administrată oral, vaginal, sublingual sau rectal, în doză unică sau multiplă. Aceste medicamente determină detașarea sarcinii de uter, înmuierea și deschiderea colului uterin și induc contracții uterine care să evacueze sarcina sau fragmente ale acesteia, reținute în uter.
Eficiența managementului medicamentos depinde de tipul de avort, de dozele de medicament și calea de administrare. Datele din studiile de specialitate arată că managementul medicamentos evită necesitatea unei intervenții chirurgicale la 70-90% dintre femeile cu avort spontan precoce. Tratamentul medicamentos poate fi urmat atât în regim ambulatoriu, cât și în regim de spitalizare.
Avantaje: Avortul medical are avantaje importante pentru viitorul fertil al femeii. Faptul că nu este invaziv și nu presupune dilatarea forțată cu instrumente a colului uterin, reduce apariția de probleme uterine precum sinechiile sau incompetența cervicală, care pot împiedica obținerea sau păstrarea unei sarcini ulterioare. De asemenea, cu terapia medicamentoasă se evită intervenția chirurgicală, precum și nevoia de anestezie. Totuși, procedura de avort medicamentos are o durată mai mare și un final imprevizibil.
Efectele secundare includ greață la 22-35% dintre femei, febră în 15%, diaree în 6-21,2% și vărsături în 7%.
Ce se întâmplă după administrarea pastilelor pentru avort? Durerile sub formă de contracții uterine și sângerarea încep de obicei în câteva ore de la administrarea misoprostolului. Sângerarea poate continua până la trei săptămâni, iar sângerarea abundentă care necesită intervenție chirurgicală de urgență apare la 1% dintre femeile tratate. Se recomandă o reevaluare în absența sângerării la 24 de ore de la inițierea tratamentului pentru a decide cu privire la ritmul de administrare ulterioară. Femeile care sângerează mai mult de trei săptămâni ar trebui, de asemenea, să fie reevaluate clinic pentru a exclude persistența produselor de concepție, dar și a sarcinii molare - o formă de sarcină patologică ce asociază sângerări crescute și persistente.
Complicații și Eșec al Avortului Medicamentos
Chiuretajul sau aspirația cavității uterine de urgență se impune în cazul femeilor la care apar sângerări excesive în timpul avortului, sunt instabile hemodinamic, sau cu suspiciune de boală trofoblastică gestațională - o formă de sarcină patologică ce predispune la sângerări masive și care trebuie confirmată histologic, pentru monitorizare și tratament ulterior.
În cazurile în care managementul conservator a eșuat, adică sarcina sau fragmentele acesteia nu au fost expulzate, femeile stabile clinic pot alege între o nouă administrare de medicamente sau intervenția chirurgicală - aspirație sau chiuretaj, pentru evacuarea uterului.
Tratamentul Chirurgical
Intervenția chirurgicală se realizează prin chiuretaj sau aspirație, sub analgezie locală sau generală într-o sală specială de intervenții.
Tehnici Chirurgicale de Întrerupere a Sarcinii
În cele mai multe cazuri, pregătirea preoperatorie a colului uterin determină o durată mai scurtă a procedurii și o scădere a intensității durerii. Întreruperea sarcinii se face prin dilatarea inițială a colului, cu ajutorul unor instrumente metalice, denumite dilatatoare, care sunt introduse în col pentru a-l dilata, repetat, cu diametru progresiv, până este atinsă dilatația potrivită pentru vârsta sarcinii. Apoi, prin colul dilatat, se evacuează conținutul uterin - sarcina prin chiuretaj sau aspirație sau prin ambele metode. De obicei, procedura necesită analgezie sau sedare.
Chiuretajul aspirativ presupune folosirea unei canule atașate la un aspirator medical care realizează presiune negativă - vacuum, care dezlipește de uter fragmentele de sarcină și le aspiră. Chiuretajul instrumentar folosește chiureta, un instrument tăietor care raclează (taie) fragmentele de sarcină de pe peretele uterin și le extrage prin colul uterin dilatat.
Complicații: Chiuretajul - instrumentar sau aspirativ - este recomandat înainte de 14 săptămâni gestaționale. Probabilitatea de apariție a complicațiilor crește după primul trimestru și include perforație uterină, lacerație cervicală, hemoragie, îndepărtarea incompletă a fătului sau placentei și infecții postoperatorii. Perforațiile uterine sunt totuși rare dacă instrumentele sunt manevrate cu blândețe.
Dezavantaje: Faptul că această manevră este invazivă și presupune dilatarea forțată cu instrumente a colului uterin, crește probabilitatea apariției unor probleme uterine precum sinechiile sau incompetența colului uterin, care pot împiedica obținerea unei sarcini sau predispun la complicații în sarcinile ulterioare, precum avort, sarcină extrauterină, placentă previa, placentă hiperaderentă (accreta).
Recuperarea Post-Avort
Perioadele menstruale normale se reiau, de obicei, într-o lună sau două după avort. Reluarea activității sexuale este permisă odată ce sângerarea s-a oprit. De asemenea, este permisă obținerea unei sarcini fără a fi necesară o perioadă de pauză după avort.

Avortul spontan - Short Clip

tags: #cum #estompezi #o #sarcina #de #care