Istoria cartierului Steaua se împletește cu evoluția infrastructurii sanitare din București, de la Maternitatea Regina Elisabeta la actualul Spital de Arși, în contextul transformărilor sociale și politice din secolul XX.

Parcelarea Steaua: începuturi și context social

În 1912, C.F.R. semna o convenție cu Societatea Comunală pentru construire parcelării Steaua și a completării parcelării Grant cu locuințe pentru ceferiști. Parcelarea Steaua reprezenta, împreună cu Grant-Belvedere, cea mai întinsă lotizare a Societății, cu o suprafață de 118.600 mp și cu o diversitate tipologică ce o depăși pe cea din Grant.

Așadar, parcelarea a fost aprobată, probabil, în mandatul primarilor Constantin Istrati sau Grigore Gh. Cantacuzino. Parcelarea Steaua era situată în satul Grivița, între Calea Griviței și bulevardul Filantropia, având la nord Fabrica de Petrol „Steaua Română”, iar la sud Groapa Cuțarida.

Arhitecții au proiectat deschiderea a patru străzi paralele, orientate est-vest, cu două străzi perpendiculare pentru comunicare, iar paralel cu bulevardul Filantropia, de-a lungul Gropii Cuțarida, au fost deschise două străzi suplimentare identificate cu literele alfabetului.

Concepția arhitecturală și viața în cartier

Societatea a împărțit terenul în 350 de parcele, fiecare de 150 mp, cele mai mici loturi dintre parcelările construse între 1911 și 1916. Planul de parcelare includea nu doar locuințe, ci și edificii pentru instituții publice, iar centrul cartierului era dominat de liceul feroviar, construit ulterior.

Din punct de vedere arhitectural, casele proiectate inițial de Trajanescu preiau elementele întâlnite în parcelările precedente, cu noi tipologii și diversificări ale stilului neoromânesc. Blocurile de pe strada Feroviarilor aveau acces direct de pe trotuar și prezentau ornamente românești precum lucarnele și arcadele ferestrelor, cu intrări plasate sub console.

În parcelarea Steaua locuiau peste 2.400 de oameni în 542 de case (raport 1942), însă dimensiunea locuințelor (37-75 mp) nu satisfăcea familiile numeroase, așa cum menționa raportul: „familii numeroase, cu mulți copii”.

Dezvoltarea serviciilor urbane și finalizarea lucrărilor

Lucrările edilitare au fost finalizate în 1939, când s-au recepționat apa, canalizarea și iluminatul, iar parcelarea a fost conectată la centrul orașului prin tramvai. Străzile au fost pavate cu bolovani, trotuarele cu asfalt, iar cartierul a fost legat de oraș prin extinderea liniilor de tramvai.

Între 1921 și 1927, Monitoarele Comunale înregistrau 67 de căsătorii în parcelare, iar după 1920 copiii locuitorilor aveau să se îndrepte spre profesii liberale. Efortul de construcție a locuințelor a fost susținut de Casa Muncii C.F.R., cu arhitectul Constantin Pomponiu, un reprezentant al stilului neoromânesc.

Contribuții ale arhitectului Constantin Pomponiu

Pomponiu a proiectat Biserica Sf. Gheorghe, două școli, un cămin de copii, Maternitatea „Regina Elisabeta” (astăzi Spitalul de Arși) și Liceul „Aurel Vlaicu” (1923). Împreună cu arhitecta Maria Cottescu, adjuncta sa, au proiectat opt blocuri pe străzile Feroviarilor și Pavlov, precum și 164 de case individuale, finalizând parcelarea Steaua.

Stilul neoromânesc a fost asumat oficial de C.F.R. pentru proiectele în care Pomponiu s-a implicat, având rolul de a crea „o unitate de concepție constructivă, cu un aspect simplu și plăcut”.

Detalii despre locuințe și demografie

Blocurile de pe Feroviarilor, cu parter și două etaje, aveau opt apartamente fiecare, iar intrările erau plasate sub console. Pe cealaltă parte a străzii, Pomponiu a proiectat case cu două camere pentru parter și etaj, adresându-se atât cerințelor funcționarilor, cât și celor ai muncitorilor.

Raportul din 1942 detaliază o comunitate densă: peste 2.400 de locuitori în 542 de case, cu familii numeroase. În ansamblu, cartierul îmbinase locuințe colective și apartamente individuale, dar spațiile verzi erau limitate, iar curțile erau insuficiente pentru necesități.

Infografic: Parcelarea Steaua - harta amplasării străzilor, blocurilor și instituțiilor

Legături istorice și evoluția instituțiilor publice

În parcelarea Steaua au existat instituții publice proiectate de Pomponiu, iar în contextul evoluției orașului, au fost dezvoltate clădiri educaționale și culturale, inclusiv Liceul Feroviar și Biserica Sf. Gheorghe, toate integrate în ansamblu.

Spitalul de Arși: tranziția de la maternitate la instituție modernă

Spitalul Regina Elisabeta a fost maternitatea din care se trage povestea despre Maternitatea Filantropia și ulterior Spitalul de Arși. Istoria Filantropiei este legată de Dr. Constantin Caracas, care a coordonat construirea Spitalului Filantropia în secolul al XIX-lea. Maternitatea Filantropia a fost dezvoltată în curtea spitalului și a lăsat o amprentă în obstetricia românească, devenind un centru educațional și medical important.

Diagramă istorică: Evoluția Maternităților din București până la Spitalul de Arși

Rolul modern al Spitalului de Arși în contextul Filantropiei

Astăzi Spitalul de Arși își păstrează legătura cu tradiția obstetricii, îmbinând istoria cu medicina modernă. În cadrul Spitalului Filantropia, activități de chirurgie ginecologică oncologică, diagnosticare și tratament al cancerului mamar, precum și chirurgie laparoscopică, demonstratează dezvoltarea Consiliului Universitar și a personalului medical dedicat.

Interviu Camelia Roiu, medic la Spitalul de Arși #colectiv

Concluzii despre identitatea Steaua și conflictul pentru palmares

În contextul istoriei fotbalului românesc, Steaua București și implicațiile sale în identitatea clubului au fost subiect de dispută juridică. De la schimbarea denumirii în CSA Steaua până la lupta pentru drepturi asupra emblemei și palmaresului, istoria clubului reflectă complexitatea politicilor sportului în România postcomunistă. Stadionul Steaua, terenul de acțiune al echipei în Ghencea, a fost înlocuit în timp de Stadionul Arena Națională, iar deseori discuțiile despre identitatea clubului au fost însoțite de imagini ale tranzițiilor socio-politice din România.

Element istoricDetalii
Parcelarea SteauaProiecte, străzi, blocuri, liceu feroviar, Biserica Sf. Gheorghe, Maternitatea Regina Elisabeta
Spitalul de ArșiTranziția de la maternitate către o instituție modernă; legături cu Filantropia
Steaua BucureștiPalmares, lupte legale pentru identitate și stemă, stadionul Ghencea, Arena Națională

tags: #cum #se #numeste #fosta #maternitate #steaua

Postări populare: