Concediul și indemnizația de creștere a copilului se pot acorda atât părinților naturali, cât și celor adoptivi sau tutorilor legali, în condițiile în care aceștia au obținut venituri impozabile timp de 12 luni în ultimii doi ani anterior datei nașterii copilului, preluării tutelei sau adopției copilului. Drepturile privind concediul și indemnizația sunt reglementate prin OUG nr. 111/2010 și actele ulterioare, cadrul juridic de bază care stabilește condițiile pentru acordarea indemnizației de creștere a copilului, durata concediului și măsurile de protecție pentru părinți. Legea tratează distinct cazurile în care se nasc doi sau mai mulți copii. De asemenea, pentru părinții care intră succesiv în concediu pentru mai mulți copii, legislația oferă protecție suplimentară.
Durata concediilor și scopul lor
Concediul prenatal este perioada de care poți beneficia înainte de naștere, fiind opțional. Când pot intra mamele în prenatal? În general, ele pot începe concediul prenatal în jurul săptămânii 28 de sarcină, însă medicul poate recomanda intrarea mai devreme sau mai târziu în funcție de evoluția sarcinii.
Concediul de creștere a copilului se acordă pe o perioadă de maximum doi ani de la nașterea copilului sau pe o perioadă de trei ani, în cazul copiilor care suferă de un handicap. În schimb, concediul de maternitate se întinde pe 126 de zile, dintre care cel puțin 42 trebuie să fie luate postnatal, iar restul de zile până la 126 se pot lua în prenatal. Acest beneficiu poate fi aprobat doar la recomandarea medicului.
Indemnizația de creștere a copilului: cum se calculează și plafonări
Indemnizația de creștere copil este un beneficiu social, acordat integral de statul român, iar în această perioadă, părintele are contractul de muncă suspendat. Legea stabilește un plafon minim și unul maxim: indemnizația nu poate fi mai mică decât valoarea obținută prin aplicarea coeficientului de 2,5 la Indicatorul Social de Referință (ISR) și nu poate depăși 8.500 de lei pe lună. În media lunară folosită pentru calcul intră doar veniturile supuse impozitului pe venit: salarii, venituri din activități independente sau drepturi de autor, conform Codului Fiscal. Indemnizația se suspendă doar dacă părintele obține venituri care depășesc limita prevăzută de lege.
Indemnizația lunară este de 85% din media veniturilor nete din ultimele 12 luni, cu respectarea plafonului minim și maxim în vigoare. Cuantumul indemnizației poate fi majorat cu 50% pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipli, începând cu al doilea copil, iar această majorare nu poate fi mai mică decât valoarea minimă a indemnizației. Indemnizația lunară se poate calcula chiar dacă nu există 12 luni consecutive de venituri, fiind luate în calcul veniturile din orice 12 luni din perioada de 24 de luni dinaintea nașterii.
În plus, pentru familii cu gemeni sau multiplți, indemnizația pentru al doilea copil se majorează cu 50% din cuantumul cuvenit, iar pentru tripleți cu 100% din indemnizație, începând cu al doilea copil.
Exemple și ilustrații de calcul
- Un părinte cu venituri la nivelul salariului minim (4.050 lei în 2026) poate primi aproximativ 3.443 lei pe lună (4.050 × 0,85).
- În cazul gemenilor, indemnizația pentru al doilea copil poate ajunge la 4.500 lei (de exemplu, 3.000 lei + 50%).
- Pentru un cuplu cu Părinte 1: 6.000 lei și Părinte 2: 3.200 lei, cel care intră în concediu poate determina un total lunar mai mare pentru familie dacă alegerea este optimă din punct de vedere financiar.
Venituri suplimentare în timpul CCC
Deși indemnizația se poate suspenda în cazul în care apare venit suplimentar, legea permite, în anumite condiții, să se realizeze venituri nete în timpul CCC fără a pierde indemnizația dacă acestea nu depășesc plafonul anual: 8× cuantumul minim garantat al indemnizației. Astfel, suma netă anuală suplimentară permisă în 2026 este de 13.200 lei. De asemenea, dacă mama decide să se întoarcă la muncă înainte de finalizarea CCC, poate beneficia de stimulentul de inserție în anumite condiții (în prezent 650 lei lunar în 2026).
Transferul între părinți și luna tatălui
Dacă ambii părinți au dreptul la CCC, cel puțin două luni din totalul concediului trebuie luate de părintelui care nu l-a solicitat inițial. Dacă acel părinte nu ia aceste luni, transferul către celălalt părinte nu este permis, iar durata totală a concediului se reduce cu două luni. Transferul poate avea loc după ce primul părinte își încetează sau își suspendă concediul pentru a permite celuilalt să preia perioada rămasă.
Proceduri, acte și termene
Pentru a obține drepturile, părintelui i se solicită depunerea cererii de concediu și a documentelor doveditoare la DGASPC sau la agenția teritorială corespunzătoare. Lista actelor include cerere-tip, acte doveditoare privind relația părinte-copil, CI, certificat de naștere sau livret de familie, adeverință de venit pentru ultimele 12 luni, dovada veniturilor, adeverință de la angajator privind perioada concediului etc. Decizia este emisă în termen de până la 15 zile lucrătoare, iar plata indemnizației se efectuează ulterior, de obicei în luna curentă pentru luna anterioară. Ultima lună de plată este corespunzătoare lunii în care concediul s-a încheiat.
Exemple juridice și reglementări recente
Legea nr. 89/2019 aduce modificări și completări pentru OUG 111/2010, inclusiv reguli cu privire la condițiile pentru acordarea drepturilor în situații de naștere succesivă, protecția împotriva concedierii etc. Normele de aplicare (Hotărârea Guvernului nr. 865/2023) introduc noi prevederi precum dublarea perioadei netransferabile a „lunei tatălui” pentru al doilea părinte, dreptul la stimulentul de inserție în caz de revenire înainte de termen și majorarea indemnizației cu 50% pentru sarcinile gemelare de la al doilea copil. De asemenea, se reglementează posibilitatea desfășurării unor activități remunerate în timpul CCC, cu condiția să nu depășească plafonul de 8 indemnizații minime nete, păstrând indemnizația.
Rolul asigurărilor și sprijinul conectat la concediu
Groupama oferă asigurări asociate concediului de creștere a copilului, inclusiv asigurare medicală Integrală și opțiuni de viață, cu beneficii legate de sprijin pentru părinți. Aceste oferte pot completa protecția familiei în perioada de tranziție la creșterea copiilor, deși nu înlocuiesc drepturile legale. Existența acestor instrumente poate facilita atât pregătirea pentru venirea noului membru, cât și revenirea la muncă după CCC.
Ce să faci pentru a planifica optim concediul
- Decideți cine intră în CCC și când, analizând veniturile, indemnizația și planurile profesionale.
- Pregătiți documentația necesară (cerere-tip, certificate de naștere sau livret de familie, adeverințe de venit, dovada veniturilor etc.) pentru depunerea dosarului la DGASPC.
- Verificați modul de plată (cont sau mandat) și anunțați orice modificări la timp (cont bancar, adresă etc.).
- Luați în considerare pragul anual de 8 salarii minime nete dacă doriți să obțineți venituri suplimentare în timpul CCC.
- Informați angajatorul cu cel puțin 10 zile înainte de finalul concediului de maternitate privind revenirea sau transferul drepturilor.
- La reluarea activității, dacă doriți stimulent de inserție, anunțați angajatorul cu cel puțin 30 de zile înainte.
Cristina Tănase, Consultant Legislativ colorful.hr, despre Concediul Creștere Copil
Condiții speciale și situații de risc
Concediul de creștere a copilului nu poate duce la desființarea postului în timpul perioadei protejate, cu excepțiile legale cum ar fi reorganizarea sau falimentul, însă revenirea după concediu poate fi condiționată de existența postului sau de poziții similare. Dacă există modificări relevante în situația beneficiarului, acesta trebuie să informeze autoritățile locale în termenul prevăzut de lege. În caz de concediu medical sau alte tipuri de concedii, drepturile pot continua să existe, în funcție de reglementările contractuale sau legale aplicabile.
Aspecte practice pentru angajatori
Legea permite ca, pe durata CCC, angajatorii să acorde anumite beneficii non-salariale, cum ar fi abonamente medicale sau prime, în măsura în care acestea sunt prevăzute în contractele de muncă sau regulamentele interne. Totuși, aceste beneficii pot avea statut fiscal de venituri asimilate salariilor, ceea ce poate afecta plafonarea indemnizației. Este important ca aceste practici să fie clar reglementate în regulamentul intern sau contractele colective de muncă pentru a evita controversele fiscale și de echitate între angajați.
tags: #daca #sunt #in #postnatal #mai #primesc