Irlanda a fost, pentru mult timp, un bastion al interdicției avortului, o poziție profund influențată de valorile sale tradiționale și de puternica prezență a Bisericii Catolice. Cu toate acestea, în ultimii ani, societatea irlandeză a trecut printr-o transformare semnificativă, culminând cu abrogarea Amendamentului al Optulea din Constituție, care interzicea avortul în majoritatea cazurilor.
În forma sa actuală, Amendamentul al Optulea din Constituția Irlandei oferă protecție explicită copiilor în pântec, de aceea el trebuie abrogat pentru legalizarea „avortului la cerere”. Textul Amendamentului este acesta: „Statul recunoaşte dreptul la viaţă al copilului nenăscut şi, luând în considerare dreptul egal la viaţă al mamei, garantează prin legile sale să respecte şi, în limite rezonabile, să apere şi să sprijine acest drept prin legile sale”.
Pe de altă parte, exit poll-urile arată că 68% dintre irlandezi vor vota, probabil, pentru liberalizare. Irlandezii au votat împotriva abrogării Amendamentului al Optulea de cinci ori - în 1983, de trei ori în 1992, şi din nou în 2002. Fapt care ne arată, din nou, ce valoare simbolică are abrogarea lui pentru activiștii pro-avort, și de ce sunt cheltuiți atât de mulți bani, într-o campanie atât de amplă pentru abrogarea lui.
Amendamentul al Optulea, care protejează viața și drepturile copilului nenăscut și care ar putea fi abrogat în urma referendumului de azi, a salvat până acum peste 100.000 de vieți în Irlanda, conform campaniei „Save the 8th” pentru apărarea Amendamentului.
Contextul Istoric și Referendumul din 2018
Avortul a fost interzis în Irlanda prin Actul privind Ofensele împotriva Persoanei din 1861 al Marii Britanii. Amendamentul al Optulea a fost adăugat la Constituție printr-un referendum în 1983, ca răspuns la temerile că legile care interziceau avortul ar putea fi considerate neconstituționale pe baza dreptului la viață privată. În 1992, Curtea Supremă a decis în cazul X Case că o fetiță de treisprezece ani, însărcinată în urma unui viol, ar putea fi permisă să obțină un avort în stat, deoarece exista un risc pentru viața ei din cauza sinuciderii. Au existat referendumuri constituționale nereușite în 1992 și 2002 care au vizat excluderea unor astfel de motive pentru avort în cazurile viitoare.
În 2012, legea avortului din Irlanda a primit atenție mondială odată cu moartea Savitei Halappanavar, căreia i s-a refuzat avortul în timp ce suferea de un avort septic. Acest eveniment a sporit apelurile pentru abrogarea Amendamentului al Optulea. Actuala prevedere datează din al Treizeci și Șaselea Amendament al Constituției Irlandei, adoptat prin referendum pe 25 mai 2018.
Pe 25 mai 2018, irlandezii au votat în favoarea abrogării Amendamentului al Optulea, cu aproximativ 66% din voturi în favoarea liberalizării. Acest rezultat a marcat o schimbare istorică în legislația irlandeză.

Implementarea Noii Legislații și Provocările Actuale
Legea privind Reglementarea Întreruperii Sarcinii din 2018 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019, permițând avortul în primele doisprezece săptămâni de sarcină, și ulterior în cazurile în care viața sau sănătatea femeii însărcinate sunt în pericol, precum și în cazurile de anomalii fetale fatale. Guvernul irlandez plănuiește să implementeze o agendă pro-avort, care include avortul la cerere până la 12 săptămâni de sarcină, și avortul pe probleme „de sănătate”, o formulare foarte vagă care permite, practic, orice formă de avort, până la șase luni de sarcină - sau chiar până la naștere.
Cu toate acestea, implementarea noii legi a adus cu sine noi provocări. O preocupare majoră este excluderea persoanelor transsexuale care pot rămâne însărcinate din legea avortului, deoarece aceasta menționează doar cuvântul „femeie”. Activiștii de la Transgender Equality Network Ireland (TENI) se tem că această formulare îi va împiedica pe bărbații transsexuali și pe persoanele non-binare să aibă acces la avort. Ei speră ca legislația să fie interpretată ca fiind neutră din punct de vedere al sexului, conform Legii Interpretării din 2005.
De asemenea, accesul la servicii de avort rămâne inegal pentru anumite grupuri, în special pentru femeile minoritare, care suportă o povară disproporționată a barierelor persistente. Persoanele care accesează avortul subvenționat de stat trebuie să prezinte un Număr Personal de Servicii Publice (PPSN), un număr unic care permite accesul la o gamă de beneficii de asistență socială și servicii publice.

Dezbateri și Perspective
Argumentele activiștilor pro-avort se concentrează adesea pe dreptul femeii de a decide asupra propriului corp și asupra sănătății sale reproductive. Ei susțin că abrogarea amendamentului este necesară „pentru a salva viețile unei femei”. În fapt, conform Națiunilor Unite, Irlanda este una dintre cele mai sigure țări în ceea ce privește nașterea. Rata de mortalitate în timpul sarcinii sau după naștere în Irlanda este una dintre cele mai mici din lume. Medicii irlandezi au confirmat, în repetate rânduri, că avortul nu trebuie să fie legal pentru a trata femeile - și că nici o femeie nu a murit, în istoria Irlandei, din cauza Amendamentului al Optulea.
Pe de altă parte, activiștii anti-avort subliniază valoarea vieții umane încă din momentul concepției. Ei consideră avortul „la cerere” o formă de discriminare, bazată pe criterii de vârstă, sex sau handicap. Un argument folosit de militanții pro-avort este teoria discreditată a lui Ernest Haeckel, conform căreia copilul este, în primele săptămâni și luni, doar un animal care recapitulează evoluția. Această teorie a fost discreditată de mult în mediile științifice.
Dr. Bernand Nathanson, unul dintre cei mai activi militanți pro-avort din anii '60, a declarat: „O tactică preferată a susținătorilor avortului este să insiste că nu se poate defini clar momentul în care fătul devine o ființă umană; că întrebarea este una teologică sau morală sau filozofică, și nu una științifică. Fetologia arată, fără drept de apel, că viața începe în momentul fecundării. Din acea clipă ia naștere ființa umană, o persoană cu drepturi depline“.
Această perspectivă liberal-progresistă asupra avortului, care, în fapt, nu se bazează pe argumente științifice sau raționale, a dus la ceea ce este numit, în ziua de astăzi, Holocaustul mut. Sute de milioane de inocenți i-au căzut victimă, în ultimele șapte-opt decenii, acestei veritabile Culturi a Morții. Doar în România au fost avortați, începând cu anii '50 și până acum, peste 22 de milioane de copii - adică încă o dată populația României.
Dezbaterea privind avortul aprind pasiunile înaintea referendumului din Irlanda
Situația în Irlanda de Nord
În Irlanda de Nord, situația este diferită. Guvernul britanic nu poate continua să ignore faptul că în Irlanda de Nord există o interdicție aproape totală în ceea ce privește avortul, susține Amnesty International. Gruparea pentru drepturile omului a descris victoria taberei pentru liberalizarea avortului în referendumul din Republica Irlanda ca fiind „o victorie mare pentru drepturile femeilor”, dar a adăugat că femeile din Irlanda de Nord sunt „persecutate de o interzicere a avorturilor încă din era reginei Victoria”.
Irlanda de Nord este în prezent singura regiune din Marea Britanie în care Actul Avortului din 1967 nu se aplică. „Este o ipocrizie și o insultă pentru femeile nord-irlandeze că suntem forțate să călătorim pentru servicii medicale esențiale pe care nu le putem accesa acasă. Guvernul britanic nu poate ignora această situație. Nu putem fi uitate într-un colț al Regatului Unit și tratate ca cetățeni de mâna a doua”, a afirmat Grainne Teggart, managerul de campanie al Amnesty International din Irlanda de Nord.
Curtea Supremă a Marii Britanii este așteptată să hotărască în curând dacă interzicerea avortului încalcă drepturile femeilor din Irlanda de Nord.
Implicații și Perspective Globale
În legislația internațională nu există „dreptul la avort”, cu atât mai puțin „dreptul la avortul la cerere”. Există doar „dreptul la viață”, care este considerat un drept fundamental pentru orice ființă umană; „anularea drepturilor fundamentale nu poate fi obiect de referendum” este o axiomă cunoscută în mediile juridice și în presă. Cu toate acestea, în Irlanda s-a organizat, pentru a șasea oară, o consultare populară pe această temă.
Decizia Irlandei de a legaliza avortul a fost un pas major, dar dezbaterea continuă. Este esențial ca legislația să fie implementată într-un mod echitabil și accesibil pentru toate femeile, indiferent de circumstanțe, și ca drepturile tuturor persoanelor, inclusiv ale celor transsexuale, să fie respectate. Irlanda are acum oportunitatea de a deveni un lider mondial în furnizarea serviciilor de sănătate reproductivă, dar acest lucru necesită o atenție continuă la nevoile tuturor membrilor societății.

Ce ar trebui să învățăm după Referendumul din Irlanda? Că atunci când mințile și sufletele oamenilor se împietresc, nici știința, nici rațiunea, nici chiar Constituția unei țări nu mai pot apăra copiii nevinovați și părinții care nu realizează ce este și care sunt efectele avortului „la cerere”.
tags: #irlanda #a #legalizat #avortul